Ala Nemerenco: „Dacă se fac astfel de declarații, înseamnă că situația este mult mai drastică decât ne putem imagina. Unica speranţă este să rămânem pe linia de plutire”

Sursa Foto:

redactor

09 iunie, 2015, 16:46

Vizualizări: 3315

Nu pot să comentez prea mult declaraţiile Domnului Prim Ministru referitor la riscul de a ajunge în colaps economic. Ei acolo sus, la Guvern, cunosc mai multe decât noi, aici jos, şi presupun că dacă se vine cu o astfel de declarație, situaţia este mult mai drastică decât ne putem imagina.

Eu, personal, nu am avut aşteptări optimiste din mai multe motive serioase care denotă o problemă în formarea bugetului:

a fost înăsprită şi majorată povara fiscală prin majorarea diferitor taxe, accize etc, pentru a acoperi gaura în creştere;
a fost impusă influenţarea reducerii de cheltuieli sau chiar blocării cheltuielilor dacă va fi necesar prin gestionarea mijloacelor financiare primite de la bugetului public naţional de către instituţiile publice la autogestiune prin Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanţelor (Legea Bugetului de Stat pe anul 2015) - toate instituţiile medico-sanitare publice au fost transferate la Trezorerie, deşi sunt instituţii autonome la autogestiune, ce de fapt e o încălcare a prevederilor legislative;
s-a iniţiat un proiect legislativ de transformare a CNAM în instituţie publică şi fragmentarea bugetului său şi schimbarea funcţionării Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală;
mai mulţi experţi au relatat că deficitul bugetar (de casă) ar putea atinge un record din ultimii ani de aproximativ 4%, deficitul în bază de angajamente ar putea atinge până la 14% din PIB, iar creşterea inflaţiei cu 6.3%;
s-a înregistrat o scădere esenţială a remitenţelor (doar în trimestrul IV 2014 s-a consemnat o reducere cu 20% a remiterilor faţă de acelaşi trimestru 2013 şi accelerarea scăderii remiterilor în decembrie 2014 până la 30% - în timp ce foarte multe studii denotă vărsarea banilor din remitenţe în sistemul de sănătate;
creşterea datoriei interne publice în legătură cu dificultăţile sistemului bancar;
deficit al bugetului actual de 4 miliarde de lei, cheltuielile fiind mai mari decât veniturile.

Jumătate din împrumuturile acordate Republicii Moldova vin de la Banca Mondială, şi se cunoaşte, de asemenea, că majoritatea proiectelor în sistemul sănătăţii sunt susţinute de Banca Mondială. Totodată, există proiecte susţinute de Comisia Europeană, Guvernul Japoniei, SUA şi alţi donatori. Nu-mi pot închipui că lipsa unui acord cu FMI ar lăsa vre-o cale deschisă posibilităţii de finanţare externă a deficitelor. În același timp, trebuie să ne dăm seama că schimbarea cursului proeuropean şi al vectorului politic al ţării de asemenea va influenţa finanţările. Declaraţii pot fi multe, dar cine, sincer vorbind, va oferi banii contribuabililor săi unei ţări întoarse cu spatele la cei care oferă aceste finanţări, inclusiv foarte multe fiind exprimate în granturi?

Astfel, nu cred că există vre-o reformă trasată de Ministerul Sănătăţii pentru realizare în 2015 sau chiar şi în 2016 care să nu fie afectată. Cum poate fi realizată regionalizarea spitalelor, despre care se vorbeşte deja de cinci ani şi care se planifică a fi iniţiată în 2015, fără suport din afara ţării, dacă implică renovări serioase a unui număr de spitale şi asigurare cu echipament performant? Doar 80 milioane de euro sunt necesare pentru dotarea Spitalului Regional Bălţi şi aceste fonduri trebuie să vină de la Banca Mondială şi Guvernul Japoniei.

Cum poate fi asigurată continuitatea reformei în Asistenţa Medicală Primară, unde punctul forte e pus pe reabilitarea şi echiparea Centrelor de Sănătate rurale, dacă acest proiect e finanţat tot de către Banca Mondială?

Ministerul Sănătăţii planifica, de asemenea, majorarea alocaţiilor bugetare pentru programele de sănătate publică care, în condițiile unui buget auster, nu mai văd cum pot fi realizate. Iar prognoza inflaţiei şi majorării preţurilor va influenţa la sigur preţul medicamentelor şi echipamentelor, majoritatea provenite din import.

Nu văd cum în aceste condiţii pot fi majorate salariile, aşa cum a declarat ministrul Sănătăţii la al VI-lea Congres al Sindicatelor, şi încă de la 1 iulie 2015, dacă acumulările în buget sunt joase? Şi nici nu cred că Ministerul Finanţelor va aproba o astfel de iniţiativă. Rezultă că multe sunt doar declaraţii.

În plus, un buget auster ar putea duce chiar şi la disponibilizări, dar vreau să rămân la acest capitol optimistă și să cred că ministerul va face tot posibilul să nu se ajungă la aşa ceva.

Unica speranţă este să rămânem pe linia de plutire la întreţinerea instituţiilor, adică aproximativ la nivelul anului trecut, în legătură cu faptul că primele de asigurări au fost majorate de la 4,0 la 4,5%, înregistrându-se anul acesta o cotă de 9% în total în comparaţie cu 8% în 2014. În rest, sistemul sănătăţii nu e o oază autonomă, ci o piesă din „puzzle-ul” naţional. Orice schimbare, fie politică, fie financiară, nu poate să nu afecteze sistemul sănătăţii, or, aceasta va afecta nu doar reformele, dar calitatea, managementul, şi în final - oameni concreţi şi sănătatea lor.

Антоница Фонарь, директор CAP: Без туалетов, но с местами для курения – «приоритеты» одной партии

Antonița Fonari, Directoarea CAP: Fără toalete, dar cu spații pentru fumat – „prioritățile” unui partid

OPINIE//Adrian Belîi, președintele Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie din Parlament: „Eu sunt pentru interzicerea vânzării pliculețelor cu nicotină în R.Moldova”

Tag:

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.