REPORTAJ// Moldovenii nu se pricep la sport. Nici autoritățile. Ce soluții ne oferă Chișinăul

Sursa Foto:

redactor

11 mai, 2015, 15:01

Vizualizări: 2172

Statisticile arată că majoritatea moldovenilor nu practică regulat sportul şi nu duc un mod sănătos de viaţă. Astfel, 70 la sută dintre aceștia, majoritatea adolescenţi şi tineri sunt vizați, lucru care ar trebui să ne pună în gardă. Problema este că moldovenii nu au prea multe alternative – ca să poată merge la o sală performantă și la bazin, ar însemna să scoată din buzunar aproape tot salariul pe care îl câștigă lunar.

Autor: Mihaela Ursu

Ne tot punem întrebarea de ce moldovenii nu fac sport. Să vedem mai întâi ce opțiuni au pentru a-l practica.

Săli de sport și bazine, care ne costă salariul întreg

În Capitală sunt aproximativ 20 de rețele de fitness. Ai posibilitatea să alegi. Centrele se împart, în esență, în două categorii - obișnuite și VIP. Cele din urmă sunt echipate diferit și oferă diferite tipuri de antrenamente. Plus la aceasta, clienții pot frecventa bazinul și chiar lua masa. Astfel, pentru ca să mergi o sală cu condiții obișnuite trebuie să scoți din buzunar aproximativ 500 de lei pentru abonamentul lunar și chiar și 3.800 de lei pentru un abonament anual, iar pentru al doilea tip de sală pentru o lună trebui să achitați în medie 1.100 de lei, iar anual suma ajunge și la 10. 000 de lei. Aceste săli oferă posibilitatea de a practica înotul, tenisul de câmp, tenisul de masă, exercițiile fizice, aerobică, kangoo jumps, yoga și multe altele.

Pentru împătimiții de înot există abonamente la bazin, începând de la 300 de lei lunar. Acestea se află în aer liber și oferă mai puține comodități. Dar puteți opta și pentru bazine care oferă condiții mai bune, dar și prețuri mai pipărate – 1.600 de lei.

Un alt sport scump este tenisul de câmp. Pentru o oră moldovenii trebuie să scoată din buzunar de la 250 până la 350 de lei. Cel mai ieftin sport rămâne a fi tenisul de masă. Pentru o oră de mișcare doritorii trebuie să achite 40 de lei.

Joggingul - cel mai ieftin

Chiar dacă timid, în Moldova ia avânt și ciclismul. Aici însă altă problemă – nu există infrastructură în Chișinău pentru aceștia, astfel că pentru bicicliști o călătorie pe străzile din oraș este destul de periculoasă. Acum un an, Primăria a încercat să le vină în ajutor, marcând benzi galbene, pe unde ar trebui să le fie asigurat accesul. Pe lângă lipsa de spațiu și parcări, acestea au fost și prost delimitate, astfel că acestea au generat mai multe glume, decât utilitate.

Totuși, unicul sport pe care îl putem practica fără a plăti este joggingul. Fiecare dintre noi poate ieși în unul dintre cele 19 parcuri din capitală, pentru a face mișcare.

Prin urmare alternative există, doar că deloc ieftine, dacă mai luăm în calcul și veniturile moldovenilor - în 2014, venitul mediu lunar era de 1.767 lei , iar salariul mediu lunar pe economie – 4.172 lei.

Totuși, unii responsabili de la Ministerul Tineretului și Sportului sunt convinși de faptul că moldovenii nu fac sport nu pentru că sunt săraci, ci pentru că nu au sportul în sânge.

„Oamenii care își doresc să practice un anumit sport trebuie să plătească. Este un lucru normal, care se întâmplă în toată lumea. Problema nu este în lipsa edificiilor sau în faptul că ele sunt cu plată. Principala problemă este că nu punem sportul pe lista priorităților”, este de părere Vitalie Savciuc, șeful secției sport de performanță din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului

Fostul ministrul al Tineretului și Sportului, campion național la box, Octavian Țîcu abordează problema multidimensional.

„Eu aș stratifica aderența la sport în câteva etape. Prima este cultura în familie. Noi nu suntem o țară sportivă. La noi n-o să vezi oameni alergând pe stradă, așa cum poți vedea la Chicago sau la Paris pe lângă Turnul Eiffel sau Luvru. A doua mare problemă este cauzată de lipsa infrastructurii”, precizează fostul ministru.

Țîcu mai adaugă că școala are un rol important, pentru că ea cultivă educația fizică, care este desconsiderată din mai multe motive. Prestigiul ei printre celelalte discipline e mic, pentru că profesorul de educație fizică e considerat inferior din punct de vedere intelectual, dar copiii de la școală nu au posibilitate să facă ore de educație fizică. „Am văzut copii care fac exerciții pe coridoare sau afară. Există un mare disconfort. Lipsa de interes față de educația fizică este și o chestiune legată de programul școlar, care ar trebui regândit. Faptul că într-un oraș ca Municipiul Chișinău nu există un stadion olimpic cu piste de atletism și multe alte chestiuni auxiliare, a dus la faptul că acest gen de sport aproape că a murit”, menționează campionul.

„Sportul necesită bani”

O altă problemă ar fi că doar Ministerul Sănătății investește milioane în medicina preventivă, deși miezul problemei ar fi la Ministerul Tineretului și Sportului și autoritățile locale care ar putea să prevină multe dintre bolile moldovenilor prin dezvoltarea sportului.

„Sănătatea publică presupune aderența masivă la sport. Ca să-ți duci copilul la sport și să-i cultivi dragostea față de modul sănătos de viață, trebuie să ai timp și posibilități financiare. De exemplu, eu îmi duc copilul la gimnastică. Această ocupație mă costă 250 de lei pe lună. Apoi îl duc la înot, unde costă 35 de lei ora. Sportul necesită bani. Nu fiecare și-l poate permite”, specifică Octavian Țîcu.

Un raport al Ministerului Tineretului și Sportului pentru anul 2014 arată că instituția ar fi reușit să implementeze 83 la sută dintre acțiunile propuse. Pentru dezvoltarea și posibilitatea practicării sportului în masă au fost efectuate un șir de acțiuni, începând de la susținerea diferitor activitați sportive până la instruirea specialiștilor în domeniu. Lucruri cu adevărat palpabile sunt puține: a fost construit un teren de fotbal în comuna Stăuceni, au fost organizate şi desfăşurate 130 de Campionate şi cupe naţionale, la care au luat parte peste 26. 700 de sportivi. Și cam atât.

Sportul este sănătate, iar practicat regulat oferă o mulțime de beneficii. Conform unui studiu desfășurat la Universitatea din Cambridge, care compară ce este mai periculos obezitatea sau lipsa mișcării, s-a ajuns la concluzia că un grăsuț de 130 de kilograme, care aleargă o jumătate de oră pe zi, are mai multe șanse la o viață lungă, decât un leneș cu o greutate normală.

█ Articole relaționate:

Chișinăul, cuprins de alergători. Maratonul internațional a pus ieri în mișcare mii de oameni. „Am simțit mândrie și mușchii de la picioare”

Datele primului studiu despre modul de viață al unui moldovean – bea prea mult, fumează, este obez, trăiește puțin și are un risc de trei ori mai mare de a muri, decât un european

Doar doi din zece moldoveni fac sport. Medicii spun că lipsa activităților fizice favorizează dezvoltarea bolilor cardiovasculare, și a afecțiunilor aparatului locomotor

<img styl

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.