Toți se tem, dar ei au decis să spargă tiparele. În premieră, moldovenii afectați de o boală incurabilă vorbesc deschis despre diagnosticul lor

Sursa Foto:

redactor

04 mai, 2015, 16:59

Vizualizări: 2154

Oamenii care trăiesc cu HIV sunt condamnați la o viață chinuitoare. Nu din cauza bolii, ci pentru că oamenii dragi, colegi, prieteni se îndepărtează, din frică sau lașitate. Și dacă majoritatea încă se teme să spună adevărul, o mână de oameni și-au luat inima-n dinți și au acceptat să spună întregii țări că ei trăiesc cu HIV și că sunt oameni normali.

Autor: Mihaela Ursu

În premieră, în Moldova nouă persoane care trăiesc cu HIV - cinci din țară și patru din Ucraina, vor vorbi deschis despre faptul că au virusul imunodeficienței umane, un diagnostic despre care majoritatea preferă să tacă. Primul pas a fost făcut – în oraș au apărut deja panouri cu oameni frumoși, obișnuiți, care zâmbesc și spun : „Statutul meu nu este un secret”. Sunt oameni care și-au luat inima în dinți și au acceptat să spună țării întregi că au HIV, asumându-și toate riscurile – stigmatizarea și incapacitatea de a accepta un astfel de om alături.

Totul se realizează în cadrul unei campanii, lansată recent în Capitală. Rodica Ivtodi, manager PR al asociației „Inițiativa Pozitivă”, spune că persoanele care vor apărea pe panourile publicitare, dar și în emisiuni televizate, și-au asumat riscul pentru toți ceilalți care trăiesc cu acest diagnostic, dar se tem să-l comunice.

,,Scopul nostru e ca oamenii să conștientizeze că HIV nu este o sentință. Cu această boală poți trăi o viață lungă, plină de sens și fericită’’, a adăugat ea.

„Toți participanții acestei acțiuni sunt oameni împliniți. Fiecare are familie, copii sănătoși, serviciu care le aduce satisfacție. S-ar putea să recunoașteți în eroii campaniei noastre pe cineva dintre cunoștințe, prieteni sau părinți ai copilului cu care învață copiii voștri și noi vrem să credem că statutul HIV al acestor persoane nu va afecta negativ atitudinea voastră față de ei”.

Oamenii care apar zâmbitori pe panouri, au de fapt povești de viață impresionante. Irina Poverga, președinta asociației obștești ”Mamele pentru Viață”, este una dintre ei.

Într-un interviu acordat pentru Positivepeople.md, Irina și-a descusut viața fir cu fir.

,,Am început să consum droguri din frica de singurătate. Acest sentiment a fost foarte puternic, pentru că am crescut fără tată.Am ajuns să mă droghez împreună cu primul meu soț. Peste cinci ani am ajuns la spital, mi s-au prelevat analize la HIV și rezultatul s-a dovedit a fi pozitiv. În acel moment am conștientizat că trebuie să încep o viață nouă’’.

Soțul Irinei, Ruslan Poverga, care este și el HIV pozitiv a decis să spună lumii povestea lui tulburătoare. El spune că s-a infectat, la fel, după ce a început să consume droguri.

,,Am încercat să arăt prietenilor mei că nu sunt un ratat, un demodat. Aveam atunci 15 ani. Frica de a fi neacceptat a învins, de aceea am spus „ok”. Cu regret, chiar din prima dată mi-a plăcut. Ironia sorții constă în faptul că am aflat despre statutul meu chiar de ziua mea”. A trebuit să facă un control de rutină.

„Am intrat în cabinet, medicul a ridicat capul și spune: ”Poverga, tu ai SIDA” și a continuat să se uite prin hârtiile sale. Eu nu știam ce să fac – să mă spânzur sau să o spânzur pe ea pentru atitudinea ei față de mine, ca și cum aș fi fost un animal. Din acest motiv eu timp de 10 ani nici nu doream să aud nimic despre tratament’’, a adăugat bărbatul.

█ Reguli mai dure pentru doctori. Aceștia ar putea răspunde administrativ, civil sau penal, dacă divulgă datele confidențiale ale pacienților HIV-pozitivi

Din păcate, la fel ca Ruslan și Irina sunt foarte mulți oameni. Aceștia se tem că cei din jur vor afla de diagnosticul lor și de cele mai multe ori refuză să se trateze. Andrei Lungu,jurist la Institutulpentru Drepturile Omului din Moldova, a precizat pentru Sănătate INFO, că în domeniul sănătății se atestă cea mai mare descriminare a persoanelor HIV pozitive.

,,Cu părere de rău, aceste persoane rămân discriminate în țara noastră, în diferite domenii. Totuși cea mai mare problemă rămâne sistemul medical. Ei sunt marginalizați de către lucrătorii medicali la care sunt nevoiți să se adreseze pentru ajutor. Încă o problemă importantă este că sunt discriminați în raport cu alți pacienți, prin nepăstrarea confidențialității informațiilor medicale’’.

Campania „Statutul meu nu este un secret” a început pe 25 aprilie și va dura până la 25 mai.

La începutul anului 2015 în Moldova au fost înregistrate oficial 9419 persoane HIV-pozitive, iar în anul 2014, din cauza maladiilor generate de infecția HIV au decedat 2491 de persoane. În fiecare an se înregistrează o creștere considerabilă, lucru demonstrat de sondajele efectuate, astfel în anul 2014 au fost oficial înregistrate 831 de cazuri noi de infectare, adică cu 125 de cazuri mai mult decât în anul 2013.

█ Articole relaționate:

„Zero Discriminare” este genericul din acest an al Zilei Mondiale de luptă cu HIV/SIDA. În Moldova evenimentul este marcat în toată țara

Moldova va cere de la Fondul Global peste 790 de mii de euro ca să asigure tratamentul antiretroviral persoanelor care trăiesc cu HIV

Un gest curajos. O adolescentă din Europa a venit în Moldova să povestească cum este viața unui purtător de HIV

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.