CNAM - în conflict de interese cu spitalele publice din țară. Legea permite, iar Ministerul Sănătății și instituțiile medicale acceptă

Sursa Foto:

redactor

22 aprilie, 2015, 16:46

Vizualizări: 2013

Moldova nu are un model de guvernanță a spitalelor binedefinit, iar această situație generează o mulțime de alte probleme la nivel de organizare a activității acestor instituții medicale. Una dintre ele se referă la conflict de interese în care se află Compania Națională de Asigurări în Medicină cu spitalul. În opinia experților în sănătate, conflictul pornește de la faptul că în consiliile de administrație ale spitalelor publice din Republica Moldova se regăsește și un membru delegat de către C

Autor: Sorina Bujarov

Deși Compania trebuie să reprezinte, conform legislației, interesele pacientului, se întâmplă adesea ca prin intermediul membrului delegat în consiliul de administrație al spitalului, acesta să reprezinte și interesele instituției medicale. Mai mult, membrul delegat de către CNAM are și funcția de vicepreședinte al acestui consiliu. El poate chiar să conducă Consiliul, dacă lipsește președintele, susțin autorii studiului ”Guvernanța spitalelor publice în contextul reformelor de sănătate: soluții pentru Republica Moldova”.

„Asistăm la un conflict de interese în guvernanța spitalului public. Acesta este unul legiferat și acceptat de Ministerul Sănătății și spitalul public. CNAM este în relații contractuale cu spitalul, prin procurarea serviciilor de la acesta și reprezintă interesele pacientului asigurat. Totodată, CNAM, prin delegatul său în consiliul de administrație este în postura de a examina contractul dintre spital și CNAM, care prin esență trebuie să se alinieze cu interesele spitalului”, subliniează Andrei Mecineanu, unul dintre autorii studiului.

█ În următorii doi ani Ministerul Sănătății intenționează să regionalizeze spitalele, însă fără să aibă un model clar de guvernanță a acestora

În pofida acestei stiuații, nici în statutul spitalului și nici într-un alt act normativ nu se regăsesc prevederi care să reglementeze managementul acestui conflict de interese.

Am încercat să aflăm și poziția Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, însă nu am reușit să obținem un comentariu la acest subiect. Directorul adjunct Iurie Osoianu ne-a direcționat către serviciul de presă, după care nu a mai răspuns la apeluri.

La rândul lor, directorii de spitale susțin, cu jumătate de gură, că implicarea CNAM în treburile interne ale spitalului poate genera conflicte de interese. „Pe de o parte, reprezentantul CNAM este interesat ca banii spitalului să fie investiți mai mult în tratamentul pacienților, pe de altă parte fondatorul ar vrea ca mai mulți bani să fie investiți în infrastructura spitalului. Deciziile se iau în colectiv, totuși există riscul ca uneori interesele cuiva să prevaleze. Fiecare încearcă să se axeze pe domeniul său, însă noi ne cunoaștem între noi și după lungi discuții ajungem la un consens”, a afirmat Roman Vasiliu, medic șef la spitalul din Nisporeni.

Specialiștii în sănătate sunt de părere că această problemă pornește de la faptul că în Moldova legislația prevede o componență prestabilită a consiliilor de administrație ale spitalelor.

█ Moldova, fără un model de guvernanță a spitalelor bine definit. Problemele acestor instituții, cuprinse într-un amplu studiu despre reforma spitalicească

„O structură prestabilită a consiliului de administrație nu asigură dezideratul că acest organ este unul reprezentativ, iar membrii lui dețin competențele și cunoștințele/expertiza necesară în realizarea atribuțiilor, ca organ colectiv”, se precizează în cercetarea despre guvernanța spitalelor.

Pentru a evita situațiile de conflict, dar și alte probleme la nivel de organizare a sistemului spitalicesc din Moldova, experții în sănătate sunt de părere că autoritățile trebuie urgent să ajusteze și să dezvolte politici în domeniul guvernanței spitalelor. Una dintre principalele intervenții pe care ar trebui să le facă autoritățile este să reformeze consiliului de administrație al spitalului public.

„Numărul de membri în consiliul de administrație al spitalului trebuie să asigure un echilibru între necesitatea în competențele adecvate și capacitatea numerică pentru discuții productive și de luare a deciziilor”, se mai precizează în studiul despre guvernanța spitalelor.

Acum, consiliile de administrație sunt formate din 5-6 membri. Președintele consiliului este fondatorul instituției medicale, reprezentantul CNAM este vicepreşedinte, iar ceilalți patru membru sunt reprezentanți ai colectivului de muncă, reprezentantul unei organizații non-guvernamentale din domeniul sănătăţii, directorul spitalului și reprezentantul clinicii universitare, în caz că în spital aceasta există.

În Republica Moldova sunt 86 de spitale, dintre care 73 de spitale publice - 17 spitale republicane, 45 spitale raionale și municipale și 11 spitale departamentale.

Studiul „Guvernanța spitalelor publice în contextul reformelor de sănătate: soluții pentru Republica Moldova” a fost realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) în colaborare cu Friedrich-Ebert Stiftung, în cadrul mecanismului alternativ și independent de analiză a politicilor publice.

█ Articole relaționate:

Veriga slabă a spitalelor din Moldova – Consiliul de Administrație. Este mai mult un organ de conducere fals, arată un studiu

Reforma spitalicească – la ce capitole Moldova bate pasul pe loc. „Ministerul Sănătății subordonează procesul decizional și face uz de atribuții improprii”

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.