Viața unui tânăr doctor la sat – „Decât codaş la oraş, mai bine la ţară… ”
redactor
10 februarie, 2015, 14:03
Vizualizări: 2587
Eşti tânăr, ai terminat o facultate şi îţi cauţi de lucru. Unde vei merge? Realitatea din ultimii ani arată că cei mai mulţi absolvenţi decid să-şi facă un rost la oraş sau să-şi caute norocul peste hotare. Puţini sunt cei care aleg satul, chiar dacă, potrivit cifrelor oficiale, în localităţile rurale îi aşteaptă peste 750 de locuri de muncă vacante. Am mers în satul Sămășcani, raionul Şoldăneşti, la aproximativ 120 de kilometri de Chișinău.
Redactor: Sorina Bujarov
Eşti tânăr, ai terminat o facultate şi îţi cauţi de lucru. Unde vei merge? Realitatea din ultimii ani arată că cei mai mulţi absolvenţi decid să-şi facă un rost la oraş sau să-şi caute norocul peste hotare. Puţini sunt cei care aleg satul, chiar dacă, potrivit cifrelor oficiale, în localităţile rurale îi aşteaptă peste 750 de locuri de muncă vacante.
Am mers în satul Sămășcani, raionul Şoldăneşti, la aproximativ 120 de kilometri de Chișinău. Aici am cunoscut un tânăr specialist care, spre deosebire de mulți alții, a ales să muncească la sat, în defavoarea orașului. Drumul a fost anevoios pe alocuri, din cauza gropilor şi noroiului din care nu ai nicio şansă să ieşi curat. Destinaţia noastră a fost Oficiul medicului de familie, construit acum câţiva ani. De aproape doi ani de zile aici muncește Ina, o tânără în vârstă de 28 de ani care este originară dintr-un sat din raionul Hânceşti. A studiat medicină generală la Universitatea „Nicolae Testemițanu” din Chișinău. Rezidenţiatul l-a făcut aici, la Sămășcani, în apropiere de Pecişte, localitatea de baştină a soţului ei. Aşa că n-a stat mult pe gânduri când a trebuit să decidă unde va lucra. În prezent are grijă de sănătatea a peste trei mii de oameni din cele două sate.
„M-am gândit că ar fi bine să încep dintr-o poziţie când nu mă încurcă nimeni. Am în vedere că sunt doar eu, am spaţiul meu şi am libertatea de a gândi”, își argumentează alegere Ina Cazacu, medic de familie în satul Sămășcani, raionul Şoldăneşti.
În ziua când am realizat reportajul, Ina a consultat circa 40 de pacienţi. Rândul s-a format din cauza că, de câteva luni, doamna doctor nu vine la lucru în fiecare zi. Şi asta deoarece face studii complementare în ultrasonografie la Chişinău, ca să poată efectua mai multe investigaţii pe loc, în sat. Ina ne-a povestit că doar o colegă de-a sa de pe vremea studenţiei a acceptat să muncească la țară. Ceilalţi au ales să-și încerce norocul în capitală sau peste hotare.
„Celor cu care mă întâlnesc prin Chişinău le spun că salariile sunt mai mari la sate. Şi oricum nu-i interesează. Nu am putut să dau cu piciorul la ceea ce am trăit eu atâţia ani de zile la Universitate şi am învăţat. Prin sacrificiul pe care l-am făcut, după asta să merg să mă rog să-mi ofere postul de măturător sau nu mai ştiu ce? Aşa-i gândirea la noi, la tineri, printre colegi – decât să mă duc într-un sat … într-o bortă, mai ieri mi-a zis unul”, susține tânăra.
Oamenii din sat spun că prezența Inei în Oficiul medicului de familie este o adevărată binecuvântare pentru ei. „ Avem un medic foarte bun, cu experienţă, cu o inimă foarte mare, cu un suflet foarte bun. E bine că avem un medic aici, că de altfel trebuia să ne ducem tocmai pe la Olişcani şi apoi la Şoldăneşti cu copiii”, mărturisește o doamnă care așteapta să intre în cabinetul medicului.
Ina Cazacu are în subordine două asistente medicale, mult mai în vârstă ca ea. Acestea mărturisesc însă că nu le deranjează că au o şefă mai tânără. Dimpotrivă, o laudă şi o respectă.
„Într-adevăr, e tânără, dar e energică, deşteaptă şi se descurcă foarte bine. Lumea este împăcată. Colaborăm. Scriem. Ceea ce nu cunoaştem noi, dumneaei ne ajută”, a afirmat Angela Munteanu, asistentă medicală.
De cealaltă parte, medicul Ina Cazacu mărturisește că în acești doi ani de experiență a învățat să asculte oamenii care o înconjoară. Spune că așa îi face pe pacienți să se simtă bine la ea, astfel că și vizitele în cabinetul medical se îndesesc.
”Nu trebuie să tratezi doar corpul. Fiecare pacient trebuie să-l asculţi. Nu trebuie să te oboseşti ascultând pacientul. În primul rând de la asta trebuie să începi. Atunci când ai un contact mai aparte cu pacientul, afli şi alte simptome, şi alte acuze, despre care poate îi este frică să zică. Astfel, oamenii află că, uite, la doamna doctor e bine să te duci. Vin aici şi îi ascult toată ziua, îi tratez”, a mărturisit medicul Cazacu.
Pe lângă dragostea sinceră pentru profesie şi dorinţa de a ajuta oamenii, Ina a avut și alte motive care au convins-o să accepte oferta. Unul e posibilitatea de a lucra într-un sediu modern. Mihai Grăjdeanu, directorul Centrului de Sănătate din Olișcani, sub egida căruia se află câțiva medici de familie din câteva sate, îşi aminteşte însă cât de greu a obținut finanțare pentru construcția noului sediu al oficiului din Sămășcani. N-a fost uşor nici să obţină un salariu mai mare care ar convinge-o pe Ina să rămână să lucreze în sat.
„Cu 1.700 de lei nu ţi-e a lucra. E răspundere. Merge vorba de oameni. Când te gândeşti că nu ai ce mânca azi, nu te mai gândeşti la pacienţii ceia. Eu am intervenit la minister şi am luat legea salarizării. M-am dus la minister, m-am sfătuit ce să facem şi cum să facem. Pur şi simplu, îmi trebuiesc specialişti și am convins-o. Este vorba ceea - bate în uşă şi ţi se va deschide. Dacă ai să te implici și umbli să-i zgâlţâi pe toţi, când te-or vedea, să-şi pună mâinile în cap şi să zic - na-ţi şi dute!”, a afirmat Grăjdeanu, directorul Centrului de Sănătate Olişcani, Şoldăneşti
Astfel, tânărul medic de familie din Sămășcani are acum un salariu lunar de puțin peste 5.000 de lei. O ofertă greu de refuzat, ținând cont de faptul că leafa multor medici cu o experienţă mai mare abia de ajunge la 3.500 de lei, inclusiv la oraş.
Autorităţile centrale susţin că doar prin măsuri speciale de stimulare, tinerii mai pot fi ţinuţi la sate. Acestea se impun în regim de urgenţă pentru a mai atenua din tendinţele negative. „Tinerii totuşi sunt mai mult orientaţi spre medii urbane. Ei încep să se acomodeze cu viaţa din mediul urban, chiar şi în acel centru raional şi înapoi, în sat, nu se prea întorc. Adică acolo trebuie create condiţii, infrastructură pentru ca să fie mai atractiv mediul pentru tineret”, explică Raisa Dogaru, vicedirectorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Până atunci însă eroina filmului nostru se obişnuieşte cu ideea că multe lucruri trebuie să şi le facă singură. Ne-a invitat în casa ei din satul Pecişte, unde locuieşte împreună cu soțul și băiețelul lor de trei ani. Spun că şi-au ridicat casa singuri, din puținul pe care-l agonisesc, și nu aşteaptă ajutoare din partea statului. Familia Cazacu are convingerea că viaţa la sat nu e cu nimic mai rea decât cea de la oraş sau de peste hotare. Totul depinde de priorităţile pe care şi le fixează fiecare.
„Decât codaş la oraş, mai bine la ţară, cumătru cu Primarul. Foarte multă lume a fost mişcată când a auzit că am venit la ţară. Din oraş am fugit la ţară. Am fugit aici, într-o linişte. La ţară se poate de trăit. Dacă munceşti, ai. Dacă nu munceşti, eşti leneş, nu ai niciodată. Toţi stau cu speranța nădejdea să le rezolve cineva problemele. E bine că este un serviciu stabil. E normal că este o linişte profundă. Nu ne deranjează nimeni… sănătoşi dacă am fi”, susține soțul Inei, Igor Cazacu.
Reportajul intergral îl puteți viziona pe pagina online a Europei Libere.
█ Articole relaționate:
Cum arată în cifre bugetul sănătății pentru următorii ani. Unde se vor aloca cei mai mulți bani
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
27 decembrie, 2023, 18:32
27 decembrie, 2016, 13:05
27 decembrie, 2021, 10:22
Cele mai citite
Olga Cernețchi a preluat conducerea USMF „N.Testemițanu”, du ...
12 noiembrie, 2025, 17:43
Noul ministrul al Sănătății va fi Emil Ceban, rectorul USMF ...
27 octombrie, 2025, 10:19
Adrian Belîi: „USMF aplică IZO, orice mișcare lasă urme în d ...
07 noiembrie, 2025, 18:29
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, explică procedura de eliber ...
11 noiembrie, 2025, 16:33
Între promisiune și realitate: Ce a reușit și ce n-a reușit ...
24 octombrie, 2025, 17:26
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi13,25 %
