Andrei Mecineanu: „Denaturarea modelului de guvernanță al spitalului public este cauza generatoare de litigii, favoritism și influența politicului”

Sursa Foto:

redactor

17 ianuarie, 2015, 16:41

Vizualizări: 2711

Ping pong-ul dintre Ministerul Sănătății și Fondatorul instituției medicale este o problemă cu barbă. Aceasta situație convine ambelor părți, deoarece fiecare o exploatează când dorește și în modul în care sunt ghidate interesele.

Andrei Mecineanu:

Norma legală care stabilește că conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice sunt selectaţi prin concurs organizat de Ministerul Sănătăţii şi numiţi în funcţie de către Fondator este introdusă din anul 2007, iar amendamentele aduse în 2010, nu au venit să aducă claritate, dar dimpotrivă au încurcat mai tare ițele, denaturând modelul de guvernanță al spitalului public.

Concluzia e simplă – nu se dorește rezolvarea acestui blocaj. Este știut faptul că această reglementare este în disonanţă cu prevederile constituţionale şi cu legislaţia ce guvernează regimul juridic al autorităţilor publice locale. În continuare, aceste acțiuni lipsite de o bază juridică, în condițiile în care legislația civilă aduce alte reglementări la acest capitol, sunt generatoare de litigii dintre Ministerul Sănătății, Fondator și Director. Acest fenomen este unul frecvent, în special în cazul spitalelor raionale – cele mai vulnerabile din punct de vedere al guvernanței la acest capitol. Mai nou observăm că este și cazul spitalelor municipale.

Chiar şi în situaţia în care s-a deviat de la norma constituțională și legislativă, nu s-a purces la crearea unui mecanism clar şi precis de guvernanță a spitalelor la nivel macro, cu parametri funcţionali deduşi exact şi univoc din lege, ce ar fi repartizat explicit şi sistemic competenţele între autorităţile de nivel diferit.

Mecanismul de selectare al directorului unui spital public ridică semne de îngrijorare, atât din punct de vedere al modelului aplicat și al autorității/organului desemnat, dar și prin prisma faptului că asemenea practici sporesc favoritismul și influența politicului. O Comisie pentru organizarea concursului de selecție, oricât de reprezentativă ar fi, poate fi influențată în mod indirect de conținutul metodologiei de selecție „individualizate”, care indiscutabil va plasa procesul decizional într-un alt context. Spitalul public, prin esență, va avea întotdeauna aceleași obiective sociale și scop indiferent de categoria acestuia, va avea aceleași principii de management spitalicesc, ceea ce avansează în prim plan condiția că față de un manager de spital nu trebuie să fie înaintate condiții particulare.

Soluția este o intervenție simplă de ordin normativ – reformarea Consiliului de Administrație al spitalului public. Implementarea acesteia va aduce modelul de guvernanță „într-o albie a normalității” bazată pe norma constituțională și care va fi transpusă în actele normative de rang inferior. Acest lucru presupune transferul către Consiliul de administrație a competențelor privind numirea structurilor executive ale spitalului – directorul și alți manageri de subdiviziuni conform organigramei, cu menținerea obligativității selectării în bază de concurs.

Антоница Фонарь, директор CAP: Без туалетов, но с местами для курения – «приоритеты» одной партии

Antonița Fonari, Directoarea CAP: Fără toalete, dar cu spații pentru fumat – „prioritățile” unui partid

OPINIE//Adrian Belîi, președintele Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie din Parlament: „Eu sunt pentru interzicerea vânzării pliculețelor cu nicotină în R.Moldova”

Tag:

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.