Cutremur în sănătate. Un nou Ordin al Ministerului Sănătății bagă frica în membrii comisiilor de specialitate. Aceștia se concediază de teamă să nu fie acuzați de conflict de interese

Sursa Foto:

redactor

29 decembrie, 2014, 15:50

Vizualizări: 2061

Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății sunt formate, în principal, din profesori universitari, lideri ai domeniului respectiv în centrele universitare.

Redactor: Sorina Bujarov

Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății sunt formate, în principal, din profesori universitari, lideri ai domeniului respectiv în centrele universitare. Comisiile au fost esențiale și încă joaca un rol important în decizia autorităților de a compensa anumite medicamente sau de a achiziționa aparatură avansată pentru spitale, decizii ce au o miză financiară importantă pentru industria farmaceutică. În acest context, Ministerul Sănătății de la București a aprobat în, noiembrie, un Ordin nou ce extinde aria conflictelor de interese. În consecință, o bună parte din medicii-membri ai comisiilor de specialitate se retrag pentru a nu cădea sub incidența legii.

Din cei zece membri ai Comisiei de Boli Infecțioase de pildă, opt sunt în potențial conflict de interese, conform noului ordin 1406/2014 publicat de Ministerul Sănătății. Aceasta este una dintre cele mai importante comisii pentru industria farmaceutică, căci de ea depinde modalitatea de compensare de către stat a medicamentelor folosite în bolile infecțioase.

Președinte al acestei comisii, profesorul Adrian Streinu-Cercel, intenționează să se retragă atât din această poziție, cât și din cea de membru în comisia anti-SIDA, au confirmat surse oficiale pentru HotNews. Alți președinți de comisii și profesori universitari s-au retras sau sunt pe punctul de a se retrage din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății.

█ 7 milioane de euro cheltuiți în van: 2,5 milioane pentru producerea unui vaccin ineficient, iar 4,5 pentru repararea greșelii - importarea unor doze predestinate chinezilor

Din cei șapte membri ai Comisiei de Oncologie, cu miză la fel de importantă pentru industria farmaceutică, șase sunt în potențial conflict de interese, conform noului ordin al Ministerului Sănătății. Același lucru este valabil pentru Comisia de Neurologie , condusă de profesorul Ovidiu Băjenaru – cu zece din 12 membri aflați în potențial conflict de interese și pentru Comisia de Obstetrică -Ginecologie, unde din cei 11 membri mai mult de jumătate sunt în potențial conflict de interese. Surse guvernamentale au explicat că „mulți dintre medici se retrag, deoarece altfel ar fi aruncați automat în conflict de interese”. Conform ordinului în vigoare din 28 noiembrie 2014 este definit conflict de interese sau incompatibilitate situația în care membrii acestor comisii:

„câștigă bani din efectuarea de studii clinice sau acțiuni care stimulează prescrierea sau consumul anumitor medicamente”
„dacă sunt sponsorizați sau finanțați “direct sau indirect ” de către industria farmaceutică pentru a participa la conferințe și congrese”
„dacă primesc cadouri sau consiliază producătorii și distribuitorii medicamentelor”.

Conform declarațiilor de interese depuse în ultimul an, un număr semnificativ din membrii comisiilor de specialitate a Ministerului Sănătății au obținut venituri din una sau mai multe dintre activitățile încadrate de ordinul menționat la capitolul conflict de interese. Miza financiară este foarte importantă, deoarece pe lângă rolul atribuit acestor comisii în achizițiile publice centralizate din sistemul sanitar, ele păstrează un rol și în mecanismul de determinare a compensării medicamentelor. Deși acest mecanism este acum în mare parte în jurisdicția Agenției Naționale a Medicamentului, comisiile de specialitate elaborează protocoalele terapeutice pentru medicamentele compensate. Practic, ele decid cât de gravă trebuie să fie o boală pentru ca pacientul respectiv să primească medicamentul compensat 100%, adică plătit integral de stat, sau doar 50%. De astfel de detalii tehnice depind o parte din câștigurile companiilor farmaceutice.

█ Pacienții vor fi întrebați dacă sunt mulțumiți de calitatea serviciilor medicale din spitale

Dar și ieșirea Ministerului Sănătății cu fața curată dintr-o dilemă aritmetica căci, deși a decis în plină campanie electorală compensarea altor 23 de noi medicamente, guvernul Ponta nu a prevăzut și o creștere bugetară adecvată pentru sănătate. Data până la care membrii comisiilor de specialitate trebuie să decidă dacă se retrag sau nu este 28 decembrie 2014. În prezent, oficialii MS nu știu exact cum vor completa locurile vacante.

O soluție ar fi numirea unor medici din eșaloanele inferioare ale ierarhiei universitare sau chiar medici tineri, aflați la început de carieră. Dar în acest caz activitatea comisiilor ar putea fi pusă la îndoială din punct de vedere al expertizei. O alta variantă vehiculată este numirea de grupuri de experți de către societățile medicale de specialitate care să evalueze punctual anumite dosare. Și aici există probleme, deoarece liderii societăților medicale sunt uneori aceleași persoane cu cele care fac parte din comisiile de specialitate ale ministerului. Alternativa, numirea acestor grupuri de experți direct de către ministrul Sănătății, ar pune sub control politic direct întregul mecanism de evaluare de care depind fonduri publice în valoare de miliarde de euro. Agenția Națională a Medicamentului, în prezent instituția cu atribuții de prim rang în domeniul farma, este condusă de un președinte numit de ministrul Sănătății pentru trei ani.

Conform legii, comisiile de specialitate “sunt formate din personalități ale lumii medicale, numite prin ordin de ministrul Sănătății”. Dar ce se întâmplă atunci când un număr semnificativ dintre aceste personalități au relații financiare cu companiile ale căror medicamente trebuie să le evalueze și, prin urmare, sunt incompatibile cu calitatea de evaluator?

█ Pacienții români vor putea fi tratați în statele Uniunii Europene doar în anumite condiții

Ministerul Sănătății de la București precizează într-un comunicat că “noile prevederi legislative privind înființarea și funcționarea Comisiilor Consultative ale Ministerului Sănătății, respectiv Ordinul 1406/2014 privind modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 398/2013 pentru înființarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătății, respectă și se înscriu în tendința actuală a exigențelor din domeniul conflictelor de interese. Acestea nu vor afecta sau bloca activitatea Ministerului Sănătății. De asemenea, în comunicatul autorității în sănătate de la București se spune că s-a preluat modelul de colaborare dintre autoritățile statelor vest-europene și societățile științifice și profesionale.

█ Articole relaționate:

Avorturile la cerere, refuzate de mai mulți medici de la cea mai mare maternitate de peste Prut. “Trebuie să aducem vieţi, nu să le luăm”

Irinel Popescu, Institutul Clinic Fundeni: Poziția socială a medicului ar trebui sa fie echivalentă celei din țările în care emigrează

INVESTIGAȚIE// Harta intereselor politice în sănătate din România

Milioane de copii din întreaga lume ar putea deveni obezi în următorii 15 ani. Experții cer taxe pe zahăr și restricții la publicitatea alimentelor nesănătoase

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.