De ce maladii riscăm să ne îmbolnăvim dacă nu bem apă

Sursa Foto:

redactor

23 decembrie, 2014, 11:41

Vizualizări: 2111

Redactor: Elena Cioina

Deshidratarea organismului înseamnă, la modul practice, prezența unui deficit de apă în corp, când aportul de fluide și apă (inclusiv din mâncare) este insuficient pentru ca organismul să fie hidratat corespunzător. Această condiție poate avea efecte negative asupra performanțelor cognitive și fizice, dar și asupra statusului de sănătate.

Corpul uman este compus dintr-un anumit procent de apă – aproximativ 70% când suntem bebeluși, cu o scădere către circa 55% când ajungem la bătrânețe. Aproape două treimi din apa care se găsește în corp se află în celule (spațiul intracelular), iar restul este în spațiile dintre celule (spațiul extracelular) și în sânge. Aceste volume nu sunt însă statice, iar mișcarea apei între cele două compartimente, intra și extra-celular, se întâmplă depinzând de gradul de concentrație dintre ele. Statusul normal de hidratare reprezintă o balanță a apei din corp, scrie SănătateaTV.

Hidratarea optimă a organismului ajută inima să pompeze mai ușor sânge prin vasele de sânge către mușchi, permiţând astfel mușchilor să funcționeze eficient. Deshidratarea poate deveni o amenințare pentru sănătate, de la picioare umflate sau dureri de cap până la afecțiuni precum infarctul.

█ Bolile care provoacă cea mai rapidă și cumplită moarte

Deshidratarea moderată, adică pierderea a peste a 1-2% din masa corporală, poate contribui la apariția diverselor afecțiuni, pe când deshidratarea severă, care înseamnă pierderea a mai mult de 10% din masa corporală, este de multe ori o cauză de deces.

Obiceiul de a nu consuma multe lichide poate duce la deshidratare cronică, de cele mai multe ori de tip moderat. Specialiștii atrag atenția că este posibil ca deshidratarea cronică să fie asociată cu o serie de boli cronice precum urolitiaza, infecții ale tractului urinar, hiperglicemia în cetoacidoza diabetică și prolapsul de valvă mitrală. De asemenea, poate avea o legătură cu hipertensiunea, constipația, boala coronariană, infarctul, tromboza venoasă, glaucomul sau afecțiuni dentare.

Printre simptomele deshidratării se numără setea, oboseala, palpitațiile cauzate de creșterea pulsului, creșterea temperaturii corpului ca rezultat al reducerii circulației sângelui. Deși aceste semne nu sunt specifice sau senzitive, este important să fie luate în considerare ca având drept cauză această condiție.

Specialiștii recomandă, în condiții moderate de temperatură și activitate, ca bărbații să bea aproximativ 2,5 litri de lichide pe zi, în timp ce femeile – 2 litri de lichide pe zi. Necesarul de apă al organismului este asigurat din apă și alte băuturi, precum sucuri, lapte, băuturi răcoritoare, cafea, ceai, precum și din alimente.

█ Articole relaționate:

Canicula, periculoasă pentru cardiaci, gravide, copii și bătrâni. Specialiștii explică ce coplicații poate genera aceasta

Buzele uscate, piele iritată și mătreața sunt semne ale lipsei de vitamine

Cafeaua stimulează memoria, dar și hidratează corpul

Milioane de copii din întreaga lume ar putea deveni obezi în următorii 15 ani. Experții cer taxe pe zahăr și restricții la publicitatea alimentelor nesănătoase

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.