De ce uneori ne este poftă de alimente dulci

Sursa Foto:

redactor

11 decembrie, 2014, 16:06

Vizualizări: 1450

Cercetătorii britanici au descoperit un mecanism cerebral ce ar controla dorinţa de alimente bogate în glucoză şi spun că reuşita ar putea duce, în viitor, la un tratament mai bun contra obezității.

Redactor: Virginia Murariu

Într-o serie de experimente pe șobolani, cercetătorii de la Imperial College din Londra au descoperit un mecanism care pare să simtă cât de multă glucoză ajunge la creier şi determină animalele să caute o sursă suplimentară de glucoză în cazul în care detectează un deficit. În cazul oamenilor, ar putea avea un rol în controlarea nevoii de dulciuri şi alimente bogate în amidon.

█ Petru Scalețchi, bucătarul care gătește pentru Ambasadori: “Nu există produse care nu trebuie mâncate. Există oameni care nu știu să mănânce produsele respective”

Glucoza, o componentă a carbohidraților, este principala sursă de energie utilizată de neuroni. „Creierul nostru se bazează în mare parte pe glucoză pentru energie, dar în trecutul nostru revoluționar aceasta ar fi putut fi greu de obținut. Deci avem o preferință înrădăcinată adânc pentru alimente bogate în glucoză şi le căutăm”, a declarat James Gardiner, care a condus studiul şi a publicat descoperirile în ediţia de luni a Journal of Clinical Investigation.

Echipa de cercetători a pornit de la o ipoteză potrivit căreia o enzimă, numită glucochinază, implicată în procesul de detectare a glucozei în ficat şi pancreas, ar putea avea un rol în controlarea dorinţei privind aportul de glucoză. Glucochinaza se găseşte în hipotalamus, parte a creierului care controlează mai multe funcţii, printre care şi aportul de hrană. În cadrul experimentelor, savanţii au descoperit că, atunci când şobolanii petrec 24 de ore fără hrană, nivelul de activitate al glucochinazei din hipotalamus creşte puternic.

Şobolanilor li s-a dat acces la o soluţie care conţinea glucoză, dar li s-a oferit şi hrana lor normală. Când cercetătorii au crescut activitatea glucochinazei în creier folosind un virus, şoarecii au consumat mai multă glucoză. Când activitatea enzimei era redusă, animalele au consumat mai puţină glucoză.

Gardiner a declarat că, în cazul oamenilor, ar putea fi posibilă reducerea nevoii de glucoză prin schimbarea dietei, iar un medicament care ar putea acționa asupra acestui sistem ar putea să prevină obezitatea.„Foarte probabil, oamenii au niveluri diferite ale acestei enzime, astfel că lucrurile funcţionează diferit în cazul fiecărei persoane“, a spus Gardiner potrivit descopera.ro.

„În cazul unora, mâncatul de alimente mai bogate în amidon la începutul mesei ar putea fi o metodă de a obţine sentimentul de saţietate mai rapid, ţintind practic acest sistem, ceea ce ar însemna că mănâncă mai puţin per total“, a mai spus James Gardiner.

█ Articole relaționate:

Cele mai nesănătoase produse alimentare interzise de nutriționiști

Moldova este în topul țărilor europene la capitolul decese provocate de bolile de inimă. Anual, peste 20 de mii moldoveni mor din această cauză

Obezitatea pune stăpânire pe copiii moldoveni. Boala îi afectează din primii ani de viață

Milioane de copii din întreaga lume ar putea deveni obezi în următorii 15 ani. Experții cer taxe pe zahăr și restricții la publicitatea alimentelor nesănătoase

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.