Statul, pregătit să intre în grațiile unui privat, numai ca acesta să investească în radioterapie. Bugetul CNAM este pus la bătaie

Sursa Foto:

redactor

04 decembrie, 2014, 17:59

Vizualizări: 2031

Autor: Irina Papuc

Compania Națională de Asigurări în Medicină ar urma să aloce din fondurile sale aproape un milion de euro pentru anul 2016, ca parteneriatul public-privat în radiologie să devină viabil. Subiectul a fost discutat la Guvern, iar proiectul de Hotărâre care prevede acest lucru a fost aprobat de principiu. Discuțiile, care au durat minute în șir fără microfon, au fost aprinse. Miniștrii nu s-au ferit să spună că parteneriatele publice-private implică riscuri foarte mari, cu cheltuieli multe și, uneori, eficiență redusă. Totuși, premierul a insistat ca documentul să treacă aprobarea, în joc fiind 5 mii de moldoveni bolnavi de cancer care au nevoie de radioterapie.

Potrivit Ministrului Finanțelor, Anatol Arapu, serviciul de radioterapie ar urma să fie modernizat, iar valoarea investițiilor necesare ar fi de 1 miliard de lei. În acest fel, spune Arapu, conform calculelor IFC (International Financial Corporation), partea publică ar urma să facă o investiție în 2016 de până la 18 milioane de lei, adică aproape un milion de euro. Atât ministrul Finanțelor, cât și cel al Sănătății au încercat să-l convingă pe premier că avem nevoie urgentă de implementarea PPP în radiologie și că investițiile nu mai suferă amânare.

Documentul prezentat de Andrei Usatîi în ședința de Guvern de ieri prevede câteva componente sensibile – ca partenerul privat că calculeze și să propună în oferta sa suma venitului anual maxim (SVAM), pentru prestarea serviciilor oncologice, iar CNAM să plătească această sumă întreagă, planificând suma necesară în fiecare an, atunci când se elaborează Legea Fondurilor CNAM.

█ Investițiile private la Oncologie, începute cu stângul. Prima licitație de parteneriat public-privat a eșuat

În cazul în care suma ar fi insuficientă, partea de bani neacoperită ar urma să fie achitată din surse bugetare. „Este un proiect foarte serios. Ei trebuie să ridice totul de la zero. Tehnica va fi nouă, din anul 2015 chiar. Estimativ ar fi vorba despre 1 miliard de lei, așa ca să-l facem bun”, a spus Usatîi, adăugând că aceste condiții i-ar putea determina pe agenții economici să se implice, întrucât de doi ani ofertele Ministerului Sănătății n-au suscitat interesul nimănui.

Directorul CNAM însă nu a fost încântat de inițiativa ministerului și a lăsat să se înțeleagă că CNAM a avizat negativ documentul. „Noi am analizat documentul și am avut o serie de îngrijorări, în special ceea ce ține de capacitatea fondurilor publice de acoperire a investițiilor care vor fi realizate. Ne-am expus îngrijorările în cele două avize, prezentate de câteva ori, e vorba despre fragmentarea fondurilor”, a comentat Buga.

Premierul însă a ținut să afle câți oameni au nevoie de radioterapie în Moldova, iar numărul este substanțial spune el, ceea nu i-ar permite Guvernului să amâne implementarea PPP-ului. „Special am întrebat câți oameni au nevoie de acest serviciu. Astăzi ce se întâmplă cu cei 5.000 de oameni? Nu mai putem amâna. Susținem această propunere. Ministrul Finanțelor spune că și financiar noi putem face acest lucru”, a punctat Leancă.

Unii miniștri s-au arătat deranjați. „Noi înțelegem necesitatea modernizării infrastructurii, ceea ce ține de diagnostic și de tratament. Ar fi foarte bine să avem un mecanism de monitorizare a eficienței utilizării banilor din contribuțiile de asigurări de sănătate și a bugetului de stat”, este de părere Valentina Buliga. În același timp, miniștrii au atras atenția la faptul că mai multe parteneriate publice-private, care au fost implementate cu suportul Băncii Mondiale în statele vecine, s-au dovedit a fi defectuoase, iar Moldova ar trebui să învețe din eșecurile lor.

█ Se caută privați cu cel puțin 100.000 de euro în cont, care să facă investiții la Institutul Oncologic

Acum, Institutul Oncologic este singura instituţie din Republica Moldova care acordă tratament radioterapeutic. De acest tip de tratament au nevoie anual circa 3.000 de pacienţi. Cu toate acestea, dotarea departamentului cu utilaj este insuficientă, iar majoritatea aparatelor de surse ionizante sunt uzate, unele fiind exploatate cu depăşirea normelor de capacitate maximă de funcţionare. Cele mai vechi aparate pentru investigarea pacienților și programarea radioterapiei sunt un tomograf computerizat din 1997 și un simulator pentru radioterapie din 1998. Aproximativ 80 la sută din şedinţele de radioterapie din 2011 au fost făcute folosind aparate cu sursă de cobalt, o metodă mai veche care nu mai este utilizată în ţările dezvoltate.

Ministerul Sănătății a lansat de două ori, din 2013, licitații privind dezvoltarea radiologiei prin PPP, însă ambele s-au soldat cu eșec, pentru că niciun agent economic n-a fost interesat de ofertă.

█ Articole relaționate:

Guvernul a trecut cu vederea un document dubios, care favorizează companiile ce vor investi in parteneriatul public privat in radioterapie. Statul i-a deschis calea spre buzunarul său cu bani

Eșecurile Parteneriatelor Publice Private în sănătate. Bolnavii de cancer rămân cu promisiuni neîndeplinite

Tarife noi în Catalogul unic de servicii medicale. Radioterapia, făcută cu aparataj de la privați, va costa mii de lei

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.