Lipsa de finanțare omoară jumătate dintre copiii născuți de 500 de grame și 1 kilogram. De ce statul nu le „oferă” viață

Sursa Foto:

redactor

04 noiembrie, 2014, 17:18

Vizualizări: 1831

Autor: Irina Papuc

Încercăm să salvăm copiii din ghearele morții, fiind neechipați și extrem de săraci. În loc să le păstrăm viața, ne ducem lucrul până la jumătate – îi ajutăm să trăiască, doar că infirmi, cu diferite paralizii care nu le vor permite niciodată să ducă o viață normală. Și asta pentru că nu avem bani. Datele unei cercetări făcute în Moldova arată că sistemul de sănătate este capabil să salveze numai 10 copii din peste 800 care se nasc prematur, cu greutatea de la 500 de grame până la 1 kilogram. Restul fie mor, fie dezvoltă paralizii complete sau a unei jumătăți de corp, rămân orbi sau dezvoltă autism. Pentru a-i salva cu adevărat din ghearele morții este nevoie de cel puțin 180 de mii de lei pentru un bebeluș, în timp ce statul alocă numai 22 de mii.

În Moldova se nasc anual peste 1.700 de copii înainte de termen. Cea mai mare provocare pentru sistemele de sănătate din lume este să-i mențină în viață pe cei cu greutatea mică – de la 500 de grame până la 1 kilogram. În timp ce statelor dezvoltate acest lucru le reușește, reușind să salveze 80 la sută dintre ei, în Moldova doar jumătate rămân în viață, restul fiind trecuți la decese, din cauza subfinanțării.

O cercetare realizată pe parcursul a cinci ani a scos la iveală greșeli monumentale ale sistemului de sănătate moldovenesc. În unison cu banii puțini oferiți de stat, rezultatul poate fi doar unul – salvăm copiii ca să-i condamnăm din nou, fie la moarte, fie la infirmitate pe viață.

Zece copii din 800 au fost sănătoși

În anul 2008, Ministerul Sănătății a semnat un ordin prin care introducea pentru prima oară înregistrarea copiilor de la 500 de grame, încercând astfel să implementeze cerințele Organizației Mondiale a Sănătății. Felul cum a fost făcut acest lucru a demonstrat că Moldova nu era gata nici pe departe să pornească pe o astfel de cale, deși încercarea de a oferi șanse acolo unde nu existau până atunci era o intenție nobilă.

În studiul amplu, care a cuprins primii cinci ani de la reformă - 2008 – 2012, a generat date dureroase - 830 femei care au născut 863 copii cu masa extrem de mică. Asta ar însemna copii de la 500 de grame până la un kilogram. Din numărul total, 283 de prunci au decedat înainte să se nască, 51 au murit la naștere, 300 au decedat la scurt timp după naștere, iar 95 – mai târziu. Astfel, dintre cei care s-au născut între 22 și 25 de săptămâni nu a supraviețuit niciun copil. Din numărul total de 863 au fost externați numai 75, aceștia fiind născuți între 27 și 28 de săptămâni.

Cercetarea a cuprins și felul cum s-au dezvoltat bebelușii de la naștere și până la doi ani. Astfel, din cei externați nouă au decedat în primul an de viață, șase au dezvoltat paralizie cerebrală infantilă, trei au dezvoltat tetraplegie spastică (paralizie a mâinilor și picioarelor), doi –hemopareză (paralizie a unei jumătăți de corp), cinci – monopareză (paralizia unui singur membru), patru - retard mintal, trei – epilepsie, autism – doi, orbire – trei, miopie – șase. Numai zece copii din cei peste 800 s-au născut sănătoși.

Până a fi înregistrat decesul, sistemul de sănătate cheltuiește bani pentru a încerca să-i salveze. Ce-i drept suma alocată era infimă – 19 mii de lei pentru două luni de îngrijire. Acum, după aproape trei ani de la colectarea datelor, lucrurile nu s-au schimbat esențial.

22 de mii în loc de 180 de mii

„Acum, Compania Națională de Asigurări în Medicină alocă 22 de mii de lei pentru menținerea în tratament a unui copil prematur, pentru două luni. Vă dați seama că este o sumă extrem de mică, pe când de la noi se cere să realizăm indicatori similari cu cei europeni”, spune Petru Stratulat, co-autor al studiului și neonatolog la Institutul Mamei și Copilului. Necesitățile sunt însă extrem de mari.

„Conform calculelor noastre, asigurarea tratamentului unui copil prematur pentru două luni constituie 180 de mii de lei. O mare parte din bani sunt alocați pentru consumabile, având în vedere că salonul unde e ținut un astfel de copil trebuie să fie steril, iar toate consumabilele - de unică folosință. Un cateter pentru cateterizarea venelor costă până la 500 de lei. Detergenții, dezinfectanții – totul trebuie să fie de unică folosință. Aceste cifre stau pe masa Ministerului Sănătății, dar de vede că politicienii sunt prea mici ca să înțeleagă despre ce vorbim”, mai adaugă specialistul în neonatologie.

Realitatea dură e că un copil poate ajunge sănătos sau dimpotrivă total paralizat, în funcție de capacitățile statului de a finanța sistemul. Statele dezvoltate reușesc să-i salveze, costurile sunt însă foarte mari. „Marea Britanie cheltuiește 1.500 de euro – 2.000 de euro pentru o singură zi. Nu ne ducem foarte departe însă cu exemplele și ne oprim la România, țară care deși are același sistem de finanțare în sănătate în baza DRG, alocă 5 mii de euro pentru îngrijirea unui copil prematur, indiferent de greutatea acestuia”.

Bani puțini înseamnă echipamente și medicamente mai puține și mai puțin performante – glucocorticoizi, pentru accelerarea maturizării plămânilor, antibiotice, surfactant, preparate tocolitice, care ar putea amâna nașterea prematură până la transportarea gravidei într-o instituție medicală dotată cu utilajul necesar pentru a salva fătul.

„Tehnologia se dezvoltă cu pași repezi, iar Republica Moldova încă nu are tehnică performantă și nici medicamente. Statele dezvoltate investesc și în teste care permit cunoașterea cu exactitate a riscului de naștere prematură. Astfel, medicii au timp să intervină”, spune și Gheorghe Paladi, specialist în obstetrică și ginecologie la Spitalul Municipal Nr.1.

Lucrurile ar fi fost mult mai simple dacă micuții născuți prematur nu ar fi dezvoltat complicații grave, atât a sistemului nervos central, respirator, etc. Problema este că după ce sunt externați, acești copii rămân acasă neajutorați, deși ei au nevoie vitală de intervenții de recuperare. Singurul centru de stat care oferă îngrijiri micuților chiar din primele luni de viață este Centrul de Follow up de la Institutul Mamei și Copilului. Unul pentru toată țara este prea puțin.

„O mămică care vine de la Briceni are nevoie de câteva sute de lei numai pentru drum. Având în vedere că oamenii sunt săraci, puțini decid să continue, în speranța că lucrurile se vor schimba de la sine. Aceasta însă nu are cum să se întâmple”, mai spune Petru Stratulat.

Investim prea târziu

Și dacă statul crede că nu are rost să investească la nașterea copiilor prematuri, oricum investește mai târziu, atunci când este prea târziu. În Moldova funcționează mai multe centre de reabilitare a copiilor cu dizabilități, cele mai mari fiind la Chișinău și Bălți. Aici ajung mii de copii cu probleme de dezvoltare pentru a beneficia de masaj, kinetoterapie și alte proceduri care au menirea de a reduce din severitatea handicapului.

Statistica arată că avem, oficial, peste 16.000 de copii cu grad diferit de severitate. Cei mai mulți s-au născut cu malformații congenitale. Astfel, numai la Centrul Republican de Reabilitare pentru copii vin anual câte 2.400 de copii. Directoarea instituției spune că cei mai mulți au paralizie cerebrală. Bugetul instituției a fost în acest an de peste 10 milioane de lei, pentru 2015 sunt prevăzuți 11 milioane. Suma este în creștere. În 2008, de exemplu, statul aloca 8 milioane pentru reabilitarea copiilor de aici.

Un simplu calcul arată că statul investește în medie puțin peste 4 mii de lei pentru tratamentul unui copil. Desigur, cifrele sunt diferite, în funcție de vârsta copilului și gradul de severitate, aici fiind incluse și cheltuielile pentru remunerarea specialiștilor, mentenanța clădirii, etc.

Un astfel de centru, dar de dimensiuni mai mici funcționează și la Ceadâr-Lunga. Aici, directoarea Tamara Damașcan, ne spune că se alocă aproximativ 480 de lei pentru o zi pentru reabilitarea copiilor cu handicap sever. Ce-i drept, aceștia sunt mai puțini aici, capacitatea fiind de 80 de paturi pentru pacienții de până la 15 ani. Puțini ajung să beneficieze de servicii în aceste centre, acestea fiind incomplete și fragmentare. În plus, serviciile de intervenție timpurie – cruciale și ele în dezvoltarea normală a copiilor cu diverse probleme în dezvoltare – nu sunt dezvoltate la nivel de țară.

Pe lângă reabilitare, statul mai cheltuiește și pentru alocațiile lunare pentru dizabilitate – acestea variază de la 126 de lei până la 225, în funcție de gradul de severitate. Sistemul de protecție socială șchiopătează și aici, pentru că sumele sunt infime. De altfel, în Moldova nu există o statistică care să includă și costurile economice generate din cauza incapacității de muncă a persoanelor cu dizabilități, întrucât puține dintre acestea ajung să obțină un post de muncă.

Datele statistice arată că în Moldova tot mai mulți copii suferă de dizabilitate, iar principala cauză sunt malformațiile și anomaliile cromozomiale.

█ Articole relaționate:

Viața în incubator sau ce șanse de a trăi au copiii născuți sub o mie de grame. Anual, 2.000 de copii „se grăbesc” să vină pe lume

Copiii care vor beneficia de intervenție timpurie vor și selectați în baza unei liste de afecțiuni prestabilită la nivel oficial

Copii infirmi, pentru că n-au fost îngrijiți la timp. Serviciile de intervenție timpurie în Republica Moldova sunt nefuncționale

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.