Peste 60% dintre pacienții moldoveni, operați sub anestezie, manifestă reacții adverse. Cauzele – preparate mai ieftine, mai puțin eficiente și condițiile din spitale
redactor
15 octombrie, 2014, 16:58
Vizualizări: 1723
În Republica Moldova, peste 64 la sută dintre pacienții care au suportat o intervenție medicală, fiind sub anestezie, au manifestat reacții adverse. O confirmă datele studiului „Reabilitarea postoperatorie accelerată: structuri, procese, rezultate”, realizat în Moldova și publicat la începutul acestui an.
Autor: Sorina David
În Republica Moldova, peste 64 la sută dintre pacienții care au suportat o intervenție medicală, fiind sub anestezie, au manifestat reacții adverse. O confirmă datele studiului „Reabilitarea postoperatorie accelerată: structuri, procese, rezultate”, realizat în Moldova și publicat la începutul acestui an. Potrivit cercetării, printre cele mai frecvente reacții adverse pe care anestezia le provoacă pacienților moldoveni se numără durerea intensă la trezire, grețuri și vărsături postoperatorii, trezire prelungită, frisoane, etc. De acest lucru, susține autorul cercetării, se fac vinovați, în mod special, medicii.
Studiul, care compară siguranța tehnicilor și metodelor de anestezie din Republica Moldova cu cele din Franța, unde, la fel, se practică metodele de anestezie TIVA (anestezia totală intra-venoasă), arată că cel mai frecvent pacienții moldoveni, care s-au aflat sub anestezie, au manifestat durere intensă la trezire. Este vorba despre 17 la sută dintre cazurile studiate.
A doua cea mai frecventă reacție adversă provocată de anestezie este trezirea prelungită. Cercetarea a scos în evidență faptul că peste 11 la sută dintre pacienții studiați s-au trezit din anestezie în maxim la 88 de minute după intervenție, pe când în Franța, pacienții și-au revenit în maxim 15 minute. Alte 7% dintre pacienți au manifestat instabilitate hemodinamică, adică au avut probleme de circulație a sângelui. Alți aproximativ 9 la sută dintre pacienți au avut grețuri și vărsături postoperatorii. Într-o proporție mai mică au fost înregistrate disritmii cardiace (tulburare de ritm), frisoane (friguri, tremurături convulsive și ritmice), spasm bronhic (sufocare) și curarizare reziduală (paralizie parţială).
În consecință, s-a constatat că siguranţa intra-anestezică a pacientului este de 3,5 ori mai joasă în Republica Moldova decât în Franţa.
„La o primă impresie, calitatea şi siguranţa tehnicilor şi metodelor de anestezie utilizate în Moldova sunt similare celor practicate în Franţa. Totuşi, aici există câteva diferenţe semnificative. În primul rând, siguranţa intra-anestezică a pacientului este de 3,5 ori mai joasă în Republica Moldova decât în Franţa fiind determinată în special de cazurile, de două ori mai frecvente, de disritmii intra-operatorii şi de cazurile, de șapte ori mai frecvente, de instabilitate hemodinamică intra-operatorie”, precizează Adrian Belîi, doctor în medicină, specializat în anesteziologie-reanimatologie.
Nici trezirea după anestezie nu se petrece la fel de sigur ca în țările europene. În acest caz este prezentat exemplul Franței. Astfel, în Republica Moldova se înregistrează de două ori mai multe treziri prelungite din anestezie, de șase ori mai multe episoade de curarizare reziduală (paralizie parţială), de peste două ori mai multe cazuri de frison şi spasm bronhial și de aproape 4 ori mai multe cazuri de disforie post-extubare (stare de tristețe și frică).
De ce totuși în Moldova anestezia generează mai multe reacții adverse? Medicii dau următoarele explicații: „Spasmul bronhial şi semnele de curarizare reziduală (paralizie parţială) se datorează utilizării miorelaxantelor cu durată lungă de acţiune, care, deseori, depăşesc durata intervenţiei propriu-zise. Miorelaxante cu durată scurtă de acţiune sunt mai costisitoare, însă ar reduce semnificativ prevalenţa acestora și, respectiv, costurile aferente cauzate de tratamentul complicaţiilor date, nemaivorbind de disconfortul resimţit de pacient”, precizează Adrian Belîi în studiul său.
Acesta mai adaugă că frisonul, resimțit de aproape trei la sută dintre pacienții moldoveni care s-au aflat sub anestezie, este cauzat de lipsa încălzirii corespunzătoare în spitale.
„Frisonul la trezire poate fi atribuit, fără nicio îndoială, lipsei încălzirii intra-anestezice a pacientului cu aer cald, o practică recomandată de toate ghidurile de management termic intra-operatoriu al pacientului. În Moldova soluţia ar fi achiziţionarea încălzitoarelor cu flux de aer cald pentru fiecare sală de operaţii şi salonul de trezire”, mai adaugă Belîi în studiul publicat la începutul acestui an.
Și dacă metodele și tehnicile de anestezie utilizate în Franța nu se deosebesc foarte mult de cele utilizate de către doctorii moldoveni, există totuși o diferență enormă în procesul de pregătire al pacientului pentru anestezie.
„Ceea ce produce diferenţa majoră dintre tehnicile şi metodele de anestezie utilizate în Franța și Moldova este modalitatea de organizare a procesului pre-anestezic. Pentru pacientul francez acesta începe cu mult înainte de internarea în spital. Erorile, deficienţele și omisiunile de la etapele de evaluare preoperatorie (depistarea maladiilor asociate, adaptarea medicaţiei cronice la perioada perioperatorie, etc) se acumulează şi se manifestă în etapa de intra-anestezie (intra-operatoriu), la trezirea din anestezie şi în faza de recuperare postoperatorie”, se mai precizează în studiu.
█ Articole relaționate:
Unul din 500 de pacienți din lume se trezește pe masa de operații
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
26 decembrie, 2018, 15:31
Cele mai citite
Olga Cernețchi a preluat conducerea USMF „N.Testemițanu”, du ...
12 noiembrie, 2025, 17:43
Noul ministrul al Sănătății va fi Emil Ceban, rectorul USMF ...
27 octombrie, 2025, 10:19
Adrian Belîi: „USMF aplică IZO, orice mișcare lasă urme în d ...
07 noiembrie, 2025, 18:29
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, explică procedura de eliber ...
11 noiembrie, 2025, 16:33
Între promisiune și realitate: Ce a reușit și ce n-a reușit ...
24 octombrie, 2025, 17:26
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi13,25 %
