Ce clasificatoare conține Sistemul Informațional Integrat în Sănătate, cum pot fi folosite și la ce sunt utile acestea
redactor
08 octombrie, 2014, 12:16
Vizualizări: 2372
Datele medicale, pe care doctorii trebuie să le scrie în fișa medicală, vor fi completate mai ușor. Sistemul Informațional Integrat în Sănătate a fost conceput cu toate clasificatoarele necesare pentru acest lucru. Astfel, Sistemul are clasificatoare de diagnostic, de proceduri medicale, DRG spitale, investigații de laborator, investigații diagnostice și funcționale, imagistice, semne și simptome.
Autor: Sorina David
Datele medicale, pe care doctorii trebuie să le scrie în fișa medicală, vor fi completate mai ușor. Sistemul Informațional Integrat în Sănătate a fost conceput cu toate clasificatoarele necesare pentru acest lucru. Astfel, Sistemul are clasificatoare de diagnostic, de proceduri medicale, DRG spitale, investigații de laborator, investigații diagnostice și funcționale, imagistice, semne și simptome.
De exemplu, clasificatorul de diagnostice cuprinde toate diagnosticele maladiilor. Ca să fie mai ușor de operat cu ele, medicul va alege clasa, subclasa maladiei, iar în funcție de aceasta, sistemul oferă denumirea bolii. În final, medicul selectează denumirea maladiei de care suferă pacientul. Denumirile maladiilor sunt structurate în funcție de clasa și subclasa lor, astfel că medicul nu trebuie să piardă minute în șir căutând o denumire în toată lista cu diagnostice, având în vedere că sunt foarte multe.
La fel se procedează și în cazul investigațiilor de laborator. În funcție de clasa și subclasa investigației, sistemul oferă doar variantele care se referă la aceastaă clasă, iar medicul trebuie doar să aleagă denumirea investigației pe care trebuie să o facă pacientul. Spre exemplu, dacă medicul alege clasa „Biochimia lichidelor organismului” și subclasa „Substante azotate neproteice” atunci sistemul oferă pentru selecție denumirea investigațiilor ce țin doar de această subclasă, precum acidul uric, creatina, ureea, etc. Deja medicul trebuie să selecteze și parametrii necesari pentru investigație.
Exact după același principiu se selectează semnele și simptomele. Medicii le pot alege în funcție de clasă și subclasă. De exemplu, când doctorul specialist sau cel de familie completează fișa de ambulatoriu sau cea de staționar, el indică inițial clasa și subclasa maladiei, fără să fie nevoit să caute din lista mare de simptome.
Simptomele sunt structurate în funcție de sistemul sau organul afectat, precum sistemul digestiv și la abdomen, cel nervos și musculo-scheletal, vorbire și voce, etc. Și aici medicii doar selectează informațiile din clasificator în fișa de ambulatoriu sau de staționar.
Un alt clasificator încorporat în SIIS este cel pentru investigații diagnostice și funcționale. Aceste examene medicale se referă direct la diagnosticarea unei maladii sau cele menite să afle cât de bine funcționează un anumit organ. Și ele sunt structurate în funcție de clasa și subclasa investigației. De exemplu, dacă medicul selectează „proceduri la nivelul sistemului nervos” și subclasa „Biopsia de țesut cerebral sau meninge”, variantele pe care le oferă sistemul pentru selecție sunt „Biopsia de țesut cerebral prin neuroendoscopie”, „Biopsia de țesut cerebral prin craniotomie osteoplastică”, etc.
Clasificatorul pentru investigații imagistice este structurat în același fel. De exemplu, dacă medicul a indicat clasa „ecografia” și subclasa „Ultrasonografia mamară”, atunci sistemul îi oferă spre alegere denumirea investigației, precum ultrasonografia sânului, unilateral și ultrasonografia sânului, bilateral. To ce trebuie să facă medicul este să selecteze câmpurile cu aceste date și nu să le scrie de mână, cum face în prezent.
Un alt clasificator în SIIS conține toate procedurile pe care le pot face medicii. Acestea sunt structurate în funcție de clasă și subclasă, adică sistemul și organul ce va suporta procedura. De exemplu, dacă medicul a ales proceduri la nivelul sistemului nervos (clasa), indicând îndepărtarea dispozitivelor intracraniene pentru lichidul cefalorahidian (subclasa), sistemul oferă pentru selecție mai multe denumiri de proceduri, precum îndepărtarea drenajului ventricular extern, îndepărtarea rezervorului ventricular, etc. Astfel, efectuând câteva click-uri, medicul poate completa în câteva secunde în fișa medicală procedura de care are nevoie pacientul.
Clasificatorul DRG Spitale. Pacienţii pot fi clasificaţi simultan după patologie şi după costul îngrijirilor, ceea ce asigură posibilitatea de a asocia tipurile de pacienţi cu cheltuielile spitaliceşti efectuate. Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice (Diagnosis Related Groups - DRG) reprezintă o schemă de repartizare a pacienţilor în funcţie de diagnostic, asemănător sistemului de clasificare internaţional al bolilor International Classification of Diseases - ICD), în care diagnosticele sunt împărțite în clase şi subclase. În sistemul DRG se utilizează un criteriu suplimentar de clasificare si anume costul resurselor consumate pentru îngrijirea pacientului. Prin sistemul grupelor de diagnostice (DRG) se analizează caracteristicile fiecărui pacient externat (vârsta, sex, durata de spitalizare, diagnostice principale şi secundare, proceduri, starea la externare și greutatea la naştere (în cazul nou-născuţilor), iar în funcţie de acestea pacienţii sunt clasificaţi într-o categorie distinctă (o grupă de diagnostice), precum „diagnostice de sistem nervos cu suport ventilator, cu CC catastrofale”, „Proceduri vasculare extracraniene fara CC catastrofale, etc.
Vom preciza că investigațiile, diagnosticele, chiar și simptomele au coduri proprii. Acestea pot fi descifrate și de specialiștii care nu cunosc limba română sau cei de la instituțiile medicale din străinătate.
█ Articole relaționate:
Cum știința modifică pentru totdeauna modul „clasic” de a concepe un copil
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
26 decembrie, 2018, 15:31
Cele mai citite
Olga Cernețchi a preluat conducerea USMF „N.Testemițanu”, du ...
12 noiembrie, 2025, 17:43
Noul ministrul al Sănătății va fi Emil Ceban, rectorul USMF ...
27 octombrie, 2025, 10:19
Adrian Belîi: „USMF aplică IZO, orice mișcare lasă urme în d ...
07 noiembrie, 2025, 18:29
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, explică procedura de eliber ...
11 noiembrie, 2025, 16:33
Între promisiune și realitate: Ce a reușit și ce n-a reușit ...
24 octombrie, 2025, 17:26
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi13,25 %
