Urgențele medicale, diagnosticate pe ghicite. Din lipsă de utilaj, pacienții cu ictus cerebral din Moldova rămân invalizi pe viață
redactor
14 august, 2014, 14:49
Vizualizări: 2169
În Moldova, accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces printre maladiile de care suferă majoritatea populației. Cu toate acestea, spitalele care dispun de tomografie computerizată, cu ajutorul căreia se pune diagnosticul de ictus cerebral, pot fi numărate pe degete.
Autor: Sorina David
În Moldova, accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces printre maladiile de care suferă majoritatea populației. Cu toate acestea, spitalele care dispun de tomografie computerizată, cu ajutorul căreia se pune diagnosticul de ictus cerebral, pot fi numărate pe degete. Doar instituțiile medicale din șase orașe dispun de acest utilaj - Orhei, Edineț, Briceni, Bălți, Comrat și Chișinău. Spitalele din celelalte raioane sunt nevoite să se descurce cum pot. Unii semnează contracte cu centre private care dispun de astfel de aparataj, alții pun diagnosticul în baza simptomelor, iar cei din urmă îi trimit pe pacienți la Chișinău.
Printre instituțiile medicale care nu dispun de tomografie comoputerizată se numără și spitalul raional Sângerei. Având în vedere că fără acest utilaj medicii nu pot pune diagnosticul de accident vascular cerebral, administrația spitalului a încheiat contracte cu centrele medicale private, unde transportă pacienții pentru investigații.
„Avem încheiate contracte cu două firme din Bălți. Trimitem pacienții acolo pentru a face tomografia computerizată. Pacienții nu scot niciun ban din buzunar pentru că cheltuielile pentru aceste investigații sunt acoperite de polița medicală. Plătesc doar pacienții care nu au poliță. Suma începe de la 800 de lei”, afirmă Vasile Malcoci, directorul spitalului din Sângerei, precizând totodată că peste 30 la sută dintre locuitorii raionului nu dispun de poliță medicală.
De la Sîngerei până la Bălți sunt 22 de kilometri. Astfel, timpul în care pacienții cu AVC sunt transportați din raion până la centrele medicale de la Bălți, care dispun de tomografie computerizată, ajunge și la o oră, uneori mai mult. Pacientul însă mai trebuie transportat înapoi la spitalul din Sângerei pentru tratament. Astfel, bolnavii cu AVC primesc tratamentul abia la câteva ore de la debutul simptomelor. Standardele internaționale prevăd ca ictusul cerebral trebuie diagnosticat și inițiat tratamentul în cel mult trei ore de la debutul acestor simptome. Administrația spitalului spune că ar vrea o tomografie computerizată, pentru că sunt foarte mulți pacienți cu ictus cerebral, însă aceasta e prea scumpă și nu o pot cumpăra din surse proprii.
„Am avea nevoie de o tomografie computerizată, pentru că în cazul unui AVC trebuie să pui diagnosticul foarte rapid, să depistezi cauzele și să inițieizi tratamentul. Nu ne-o permitem însă pentru că e foarte scumpă”, a mai adăugat Malcoci.
Spitalul de la Șoldănești procedează la fel cu pacienții suspectați că ar fi suferit un ictus. „Avem încheiate contracte cu spitalul din Orhei și Bălți. Îi transportăm acolo pentru a face aceste investigații. Mai întâi stabilizăm starea de sănătate, după care, când vedem că nu este niciun pericol pentru viață îi transportăm la Orhei sau la Bălți pentru a afla tipul accidentului cerebral, ca să știm sigur ce tratament să-i aplicăm”, a afirmat directorul spitalului din Șoldănești, Veaceslav Palii.
În mare parte, mai adaugă Palii, pacienților le este efectuată tomografia computerizată la trei zile din momentul în care au fost spitalizați. Doar atunci starea de sănătate a pacientului permite transportarea acestuia cu o ambulanță la spitalele unde se găsește tomografia computerizată.
„Înainte de a se efectua tomografia computerizată, când pacientul este adus în stare gravă la noi, medicii inițiază un tratament, pentru că deja recunosc simptomele AVC-ului. Desigur, pentru siguranță, mai efectuează unele analize pentru a se asigura că pun diagnosticul corect. Fac puncție spinală și altele”, a mai adăugat managerul spitalului din Șoldănești.
Recunoaște însă că din cauza lipsei unui tomograf computerizat, majoritatea pacienților care au suferit un AVC rămân cu sechele pe viață, deoarece sunt diagnosticați prea târziu, iar tratamentul este inițiat și mai târziu.
„Ar fi suficient un tomograf computerizat pentru noi și spitalul de la Rezina. Avem foarte mulți pacienți, câte unul la două zile. Cei de la Rezina nu au nici măcar neurolog, iar pacienții cu AVC sunt transportați și tratați doar la noi”, a mai adăugat Palii.
Alte spitale însă nu vor să riște, așa că toți pacienții suspectați că au suferit un AVC sunt transportați la Chișinău. Este vorba despre spitalul din Leova.
„Toți îi transportăm la Chișinău cu AVIASAN-ul sau cu ambulanțe speciale. Nu putem să punem diagnosticul de ictus pe ghicite, așa punem în pericol viața pacientului. Înainte de a iniția tratamentul trebuie să știi sigur care este cauza, hipertensiune, tumoare, traumă, pentru ca să știi ce tratament să aplici. Noi avem câte doi pacienți în săptămână cu un astfel de diagnostic și nu putem risca cu viața lor. Unii nu au nici 40 de ani”, a afirmat Ion Gușanu, managerul spitalului.
De la Leova până la Chișinău sunt 98 de kilometri. O ambulanță parcurge această distanță în cel puțin o oră. Din această cauză, precizează Gușanu, majoritatea pacienților care suferă un ictus cerebral rămân cu sechele pe viață.
„Unii rămân cu o parte a corpului paralizată, alții nu pot vorbi normal după aceasta. Cel puțin rămân în viață”, a încheiat managerul spitalului din Leova.
█ Articole relaționate:
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Olga Cernețchi a preluat conducerea USMF „N.Testemițanu”, du ...
12 noiembrie, 2025, 17:43
Noul ministrul al Sănătății va fi Emil Ceban, rectorul USMF ...
27 octombrie, 2025, 10:19
Adrian Belîi: „USMF aplică IZO, orice mișcare lasă urme în d ...
07 noiembrie, 2025, 18:29
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, explică procedura de eliber ...
11 noiembrie, 2025, 16:33
Între promisiune și realitate: Ce a reușit și ce n-a reușit ...
24 octombrie, 2025, 17:26
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi13,25 %
