Jarno Habicht: „Nivelul plăților din buzunar este un subiect deosebit care trebuie discutat prin prisma asigurării accesului populaţiei la servicii medicale de calitate”

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

10 februarie, 2014, 09:19

Vizualizări: 2251

Datorită interesului la acest subiect, ar fi oportun de a prezenta unele căi potenţiale de diminuare a plăților din buzunar.

Jarno Habicht, Reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, şeful Biroului OMS în Republica Moldova:

Este important să menţionăm chiar de la început multiplele realizări ale Republicii Moldova obţinute în ultimii ani în ceea ce priveşte acoperirea universală cu servicii medicale și îndeosebi implementarea reformelor ce ţin de finanţarea sistemului de sănătate. Putem observa, de exemplu, că Moldova are cele mai mari alocaţii pentru sănătate ca procent al PIB-ului din Europa de Est, ceea ce demonstrează clar faptul că sănătatea reprezintă o prioritate pentru societate, Guvern şi Parlament. Modul sănătos de viață și accesul la serviciile de sănătate au constituit subiecte prioritare în cadrul consultărilor din anul trecut pe marginea Agendei post-2015 a obiectivelor de dezvoltare.

Pentru a creşte acoperirea cu servicii medicale necesare şi a reduce povara financiară pentru populaţie, sunt necesare resurse suplimentare. Acestea pot fi obţinute atât prin sporirea alocaţiilor financiare pentru sistemul de sănătate, cât şi prin creşterea gestionării eficiente a sistemului de sănătate şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale. Nivelul plăților din buzunar este un subiect deosebit care trebuie discutat prin prisma asigurării accesului populaţiei la serviciile medicale de calitate.

Partea bună e faptul că în ultimii ani factorii de decizie din Republica Moldova şi-au îndreptat atenţia spre problema nivelului înalt al plăţilor din buzunar şi a faptului că există capacităţi de a estima dimensiunea acestei probleme. Mai mult, se observă un angajament clar pe termen mediu de a îmbunătăți situația. Spre exemplu, în strategia de dezvoltare instituțională a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină se regăseşte obiectivul de a diminua până în anul 2017 cota plăţilor din buzunar până la o treime din cheltuielile totale a sectorului sănătăţii (la moment, acestea reprezentând jumătate), la fel şi obiectivul de a diminua plăţile formale pentru medicamente, dar şi plăţile informale în sectorul sănătăţii. Este încurajator faptul că se remarcă aceste obiective clare şi explicite. Totodată, deşi în ultimii ani se observă capacităţi de evaluare și utilizare a studiilor existente în țară, de a negocia și a stabili obiective clare, dar şi de a face paşi concreţi în această direcţie, aşteptările populaţiei devin din ce în ce mai mari.

Pentru a discuta diferite ipoteze şi de a găsi soluții la problema plăților din buzunar, în ianuarie 2014 în cadrul şedinţei specialiştilor din domeniu au fost discutate concluziile preliminare ale Studiului privind factorii care contribuie la plățile din buzunar în sistemul de sănătate, realizat cu suportul OMS și al Ministerului Sănătății. Scopul studiului a fost de a analiza diferite tipuri de plăți din buzunar, inclusiv cele formale, care constituie de fapt cea mai mare pondere a plăților din buzunar, dar şi cele informale. Fără a pătrunde în detalii, deoarece raportul nu este finalizat, putem observa diferite tendinţe. Dintr-o parte avem aspecte pozitive, protecția financiară a persoanelor care au nevoie de servicii medicale s-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani, astfel, conform rezultatelor studiului, procentul persoanelor cu probleme de sănătate care nu s-au adresat după asistenţă medicală din motive financiare a scăzut de la aproximativ 30% (în anul 2008) la aproximativ 15% (în anul 2012), însă această scădere este mai mică pentru persoanele din zonele rurale şi în rândul persoanelor sărace. De asemenea, plățile oficiale în instituțiile medicale au scăzut în ultimii ani (în special în condiţii de ambulator), la fel a scăzut şi ponderea persoanelor spitalizate asigurate care au efectuat plăţi din buzunar.

Pe de altă parte, putem observa cu toții creșterea cheltuielilor pentru medicamente şi a plăţilor informale în spitale. Un studiu precedent realizat de Centrul PAS demonstrează faptul că în 2011 mai mult de jumătate din plăţile informale efectuate în spitale au fost în formă de cadouri (voluntar), iar o parte considerabilă a acestor plăţi era condiţionată. Studiul actual, efectuat în 2013, a adăugat un element de claritate despre percepțiile prestatorilor și a pacienților despre factorii care contribuie la plățile din buzunar.

Suplimentar, la estimarea dimensiunii problemei și a percepțiilor, obiectivul studiului a fost de a discuta potenţialele opțiuni de politici privind îmbunătățirea situației prin analiza experienţei altor țări. Raportul final al studiului va integra rezultatele discuțiilor și reflecțiile asupra opțiunilor de politici prezentate în cadrul atelierului de lucru şi va fi prezentat publicului larg în jumătatea a doua a anului 2014.

Cu toate acestea, datorită interesului la acest subiect, ar fi oportun de a prezenta unele căi potenţiale de diminuare a plăților din buzunar. Lista nu include opțiunea de sporire a acoperirii populației cu asigurare medicală, fiindcă aceasta deja este o parte a strategiei Guvernului și este în curs de implementare, la fel cum nu este menţionată si revizuirea Programului Unic (servicii medicale și medicamente). Unele opțiuni (precum nr. 1) sunt orientate în special spre diminuarea plăților formale din buzunar, în timp ce altele (opțiunile nr. 3 și nr. 5) vizează în special plăţile informale. Celelalte opțiuni ar putea ajuta la reducerea ambelor tipuri de plăți din buzunar în măsuri diferite.

Implementarea măsurilor de reducere a costurilor pentru medicamente.
Utilizarea măsurilor administrative pentru îmbunătățirea responsabilității lucrătorilor medicali și a managerilor.
Reducerea impunității prin monitorizare și reglementare.
Implementarea intervențiilor de monitorizare la nivel de comunitate în scopul consolidării responsabilității sociale.
Sporirea stimulentelor individuale pentru prestatori și fortificarea stimulentelor organizaționale.
Oficializarea plăților informale pentru creşterea veniturilor instituțiilor medicale.
Fortificarea transparenței și implementarea strategiilor de informare.

Ca un ultim cuvânt, este important de menționat că progresul spre îmbunătățirea protecției financiare poate fi influenţat de factori precum sisteme de sănătate slabe și ineficiente şi mecanisme de finanțare fără stimulente adecvate. Astfel, reforma generală de sănătate trebuie să fie deopotrivă în beneficiul lucrătorilor medicali și al pacienţilor. Nu există soluţii unice şi simple, dar sper că ar putea exista un dialog constructiv și continuu pe marginea îmbunătățirii capacităților sistemului de sănătate de a răspunde la necesitățile populației.

Антоница Фонарь, директор CAP: Без туалетов, но с местами для курения – «приоритеты» одной партии

Antonița Fonari, Directoarea CAP: Fără toalete, dar cu spații pentru fumat – „prioritățile” unui partid

OPINIE//Adrian Belîi, președintele Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie din Parlament: „Eu sunt pentru interzicerea vânzării pliculețelor cu nicotină în R.Moldova”

Tag:

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.