Rezistența antimicrobiană. Cum influențează aceasta răspândirea infecțiilor și tratamentul lor
PasPortal Administrator
14 ianuarie, 2014, 15:28
Vizualizări: 2284
Rezistenţa antimicrobiană, adică rezistenţa la unul sau mai multe antimicrobiene utilizate în tratament sau profilaxie, nu este o afecţiune, ci o caracteristică aplicabilă, în principiu, fiecăruia dintre microorganismele responsabile de afecţiunile transmisibile, infecţiilor nosocomiale şi altor infecţii asociate asistenţei medicale.
Redactor: Sorina Bujarov
Rezistenţa antimicrobiană, adică rezistenţa la unul sau mai multe antimicrobiene utilizate în tratament sau profilaxie, nu este o afecţiune, ci o caracteristică aplicabilă, în principiu, fiecăruia dintre microorganismele responsabile de afecţiunile transmisibile, infecţiilor nosocomiale şi altor infecţii asociate asistenţei medicale.
Microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, sunt responsabile adesea de infecţiile asociate asistenţei medicale, dar sunt responsabile şi de infecţii la pacienţii din afara spitalelor şi pot fi regăsite în flora bacteriană normală la persoanele sănătoase, la animale de companie şi în mediul înconjurător, scrie ecdc.europa.eu. Totuși multe infecţii asociate asistenţei medicale sunt cauzate de microorganisme care nu sunt rezistente la antimicrobiene.
Potrivit specialiștilor Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, orice utilizare a unei substanţe antimicrobiene forţează microorganismele periculoase pentru sănătate să se adapteze. Deseori se întâmplă ca microorganismele care se colonizează şi, uneori, infectează persoanele şi animalele devin rezistente la antimicrobiene. Oamenii şi animalele nu devin rezistenţi la tratamentul cu antimicrobiene, ci bacteriile şi alte microorganisme pot deveni rezistente, spun specialiștii europeni.
Rezistenţa antimicrobiană duce la reducerea sau pierderea eficienţei agentului antimicrobian în vindecarea sau prevenirea infecţiei cauzate de acest microorganism. Pentru bacterii, rezistenţa la antibiotice este capacitatea bacteriilor de a rezista la acţiunea unui antibiotic. Bacteriile au rezistenţă la antibiotice când anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a omorî sau de a împiedica creşterea acestora. Alte bacterii însă sunt rezistente în mod natural la anumite antibiotice, rezistenţă intrinsecă sau înnăscută.
O problemă şi mai îngrijorătoare survine când unele bacterii, în mod normal sensibile la antibiotice, devin rezistente ca urmare a adaptării prin modificări genetice, altfel spus- rezistenţă dobândită.
În plus, în organismul unei persoane, genele care codifică rezistenţa la antibiotice într-o specie de bacterii se pot răspândi cu uşurinţă la alte specii de bacterii printr-un schimb de material genetic. Toate bacteriile rezistente supravieţuiesc în prezenţa antibioticelor şi continuă să crească şi să se multiplice cauzând prelungirea bolii sau chiar decesul.
Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice necesită mai multă îngrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave. De asemenea, tratamentul pentru bacteriile rezistente la antibiotice necesită antibiotice intravenoase administrate în spitale în loc de antibiotice administrate oral care pot fi luate de pacienţi acasă.
Odată ce au pătruns în organismul unei persoane, bacteriile rezistente la antibiotice se pot răspândi la un alt om. Specialiștii spun că un consum ridicat de antibiotice în rândul populaţie, spital sau comunitate, favorizează puternic o astfel de răspândire.
Potrivit specialiștilor, rezistenţa la mai multe medicamente este relevantă pentru toate microorganismele, inclusiv bacteriile responsabile de infecţiile asociate asistenţei medicale, microorganismele responsabile pentru infecţiile transmise prin alimente şi apă, tuberculoză şi microorganismele responsabile pentru bolile cu transmitere sexuală, de exemplu gonoreea şi HIV.
Articole relaționate:
Ce trebuie să știe pacienții despre antibiotice
Când se recomandă administrarea antibioticelor
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
18 martie, 2020, 09:13
18 martie, 2016, 10:55
Cele mai citite
Olga Cernețchi a preluat conducerea USMF „N.Testemițanu”, du ...
12 noiembrie, 2025, 17:43
Noul ministrul al Sănătății va fi Emil Ceban, rectorul USMF ...
27 octombrie, 2025, 10:19
Adrian Belîi: „USMF aplică IZO, orice mișcare lasă urme în d ...
07 noiembrie, 2025, 18:29
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, explică procedura de eliber ...
11 noiembrie, 2025, 16:33
Între promisiune și realitate: Ce a reușit și ce n-a reușit ...
24 octombrie, 2025, 17:26
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi13,00 %
