Europa riscă să rămână fără aproape un milion de lucrători medicali până în 2030. Parlamentul cere un plan de urgență pentru medici și asistente

Sursa Foto: foto simbol/www.telegraph.co.uk

Cristina Ghermanschi

02 octombrie, 2026, 15:33

Vizualizări: 144

Europa ar putea avea nevoie de cel puțin un milion de lucrători medicali în plus în următorii ani pentru a evita o criză a sistemelor de sănătate. În lipsa personalului, pacienții s-ar putea confrunta cu liste de așteptare mai lungi și acces mai dificil la servicii medicale, în timp ce presiunea asupra medicilor și asistenților aflați deja în sistem ar crește.

Parlamentul European cere Comisiei Europene să elaboreze o strategie ambițioasă pentru forța de muncă din sănătate și să direcționeze mai multe fonduri europene către recrutarea, formarea și menținerea personalului medical.

Rezoluția a fost adoptată de Parlamentul European cu 514 voturi pentru, 61 împotrivă și 33 de abțineri se menționează într-un comunicat al acestuia. Eurodeputații avertizează că lipsa personalului nu mai poate fi tratată ca o simplă problemă de resurse umane. Ea a devenit o problemă de siguranță a pacientului și de funcționare a sistemelor de sănătate.

Datele pe care se bazează avertismentul sunt dificil de ignorat.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, Regiunea Europeană ar putea avea în 2030 un deficit de aproximativ 1000.000 de lucrători din sănătate. Europa are, paradoxal, mai mulți profesioniști din sănătate decât în trecut, însă cererea pentru servicii crește mai repede decât numărul celor disponibili să le ofere.

Un milion de oameni în plus în sistem

Parlamentul European cere Comisiei ca, în următorul exercițiu bugetar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034, să fie pusă în aplicare o strategie care să permită creșterea forței de muncă din sănătate cu cel puțin un milion de persoane.

Nu este vorba doar despre a forma mai mulți medici și asistenți. Eurodeputații cer măsuri prin care profesiile medicale să devină mai atractive pentru tineri, programe de burse, investiții în educație și formare, cooperare între state, dar și salarii echitabile și locuri de muncă stabile.

Problema Europei nu este doar că intră prea puțini oameni în sistem. O parte dintre cei care sunt deja acolo pleacă.

OMS arată că deficitul este alimentat simultan de îmbătrânirea populației, creșterea necesităților de asistență medicală, îmbătrânirea personalului medical, migrație și dificultățile statelor de a atrage și, mai ales, de a păstra medicii, asistenții și ceilalți profesioniști în sistem.

Nu mai este suficient să formezi medici dacă nu-i poți păstra

Una dintre cele mai importante schimbări de abordare propuse de Parlamentul European privește condițiile de muncă.

Eurodeputații cer remunerație echitabilă, mai multă siguranță a locului de muncă, acces la sprijin pentru sănătatea mintală și reducerea poverii fizice, psihologice și administrative asupra personalului.

Parlamentul merge însă mai departe și cere ca situațiile în care într-o instituție medicală sunt prea puțini angajați pentru numărul de pacienți să fie recunoscute drept risc profesional.

În acest sens sunt propuse mecanisme de control al volumului de muncă, inclusiv raporturi adecvate între numărul de medici și pacienți și între numărul de asistenți și pacienți. Lipsa personalului nu mai este privită doar ca un inconvenient administrativ al spitalului, ci ca o situație care poate afecta atât angajatul, cât și siguranța pacientului.

OMS avertizează de mai mult timp că retenția personalului medical a devenit una dintre problemele centrale ale sistemelor de sănătate europene. Organizația arată că recrutarea, de una singură, nu poate rezolva criza dacă profesioniștii continuă să părăsească sistemul din cauza condițiilor de muncă, epuizării sau oportunităților mai bune din alte țări.

Mai mulți profesioniști pe hârtie, dar lipsurile continuă

Situația europeană are și un paradox. În ultimul deceniu, numărul medicilor și al asistenților raportat la populație a crescut. Potrivit OMS, între 2012 și 2022 densitatea medicilor în Regiunea Europeană a crescut cu aproximativ 20%, iar cea a asistenților medicali cu circa 8%.

Cu toate acestea, deficitul persistă. Explicația este că nevoia de servicii medicale crește și mai repede. Populația îmbătrânește, tot mai mulți oameni trăiesc cu boli cronice și au nevoie de asistență medicală pentru perioade lungi, iar personalul medical însuși îmbătrânește.

În plus, distribuția profesioniștilor este profund inegală. OMS arată că densitatea personalului medical diferă de aproximativ cinci ori între țările Regiunii Europene. Inegalitățile există și în interiorul statelor, unde localitățile rurale și zonele îndepărtate rămân, de regulă, mult mai slab acoperite decât marile orașe.

O criză de personal se vede, în primul rând, în viața pacientului

Atunci când într-un sistem lipsesc suficienți medici și asistenți, efectele nu se opresc la graficele privind resursele umane deoarece aceste efecte ajung la pacient. Aceasta înseamnă servicii de urgență supraaglomerate, rânduri mai mari pentru consultații și intervenții, diagnostice care pot fi întârziate și personal suprasolicitat. Toate acestea cresc riscul ca asistența medicală să devină mai greu accesibilă și mai puțin sigură.

De aceea, raportorul Parlamentului European pentru Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, eurodeputatul Loucas Fourlas, a subliniat că deficitul de personal nu trebuie privit exclusiv ca o problemă a angajaților. Este, spune acesta, și o problemă de siguranță a pacienților, de acces egal la asistență medicală și de reziliența pe termen lung a sistemelor de sănătate publică.

Parlamentul cere mai mulți bani europeni pentru sănătate

Creșterea numărului de profesioniști nu poate fi făcută fără finanțare, susțin eurodeputații.

Parlamentul European solicită creșterea finanțării publice pentru sistemele de sănătate și utilizarea strategică a fondurilor europene pentru formarea, recrutarea și păstrarea personalului.

O atenție specială ar urma să fie acordată specialităților deficitare și formării profesionale continue.

Parlamentul susține, de asemenea, dezvoltarea rolurilor profesionale avansate pentru asistenții medicali, una dintre soluțiile discutate tot mai frecvent în Europa pentru sistemele în care numărul medicilor este insuficient.

Inteligența artificială nu trebuie să înlocuiască medicul

Digitalizarea apare și ea în lista soluțiilor. Parlamentul European consideră că telemedicina, instrumentele digitale și diagnosticul asistat de inteligență artificială pot ajuta sistemele de sănătate, în special în regiunile rurale și în zonele în care lipsa personalului este cea mai severă.

Însă consultația și asistența medicală directă trebuie să rămână în centrul relației medicului cu pacientul. Tehnologia ar urma să reducă o parte din presiunea asupra profesioniștilor, nu să-i înlocuiască.

Pentru aceasta, susține Parlamentul, medicii și ceilalți angajați din sănătate vor avea nevoie de competențe digitale și de instruire pentru folosirea instrumentelor bazate pe inteligență artificială.

Europa încearcă să rezolve o problemă pe care migrația o poate muta dintr-o țară în alta

Există însă și o dificultate pe care simpla recrutare nu o rezolvă. Țările cu venituri mai mari pot încerca să-și acopere deficitul recrutând medici și asistenți din alte state. Pentru sistemul care îi primește, problema se ameliorează. Pentru țara din care aceștia pleacă, deficitul poate deveni și mai mare.

Raportul OMS privind migrația personalului medical arată că unele dintre țările care formează profesioniști în sănătate pierd o parte importantă a acestora prin migrație, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra sistemelor deja fragile.

Tocmai de aceea, soluția pe care instituțiile europene încearcă să o contureze nu se mai reduce la întrebarea „de unde aducem oameni?”.

Întrebarea devine tot mai mult prin prisma cum îi formăm, cum îi distribuim mai echitabil și, mai ales, ce trebuie să schimbăm în sistem pentru ca ei să vrea să rămână?

Criza forței de muncă din sănătate în Republica Moldova

Același Raport al OMS arată că, în 2023, în sistemul medical moldovenesc activau 12.316 medici, 18.902 asistenți medicali și 472 de moașe, însă problema nu ține doar de numărul lor, ci și de îmbătrânirea și distribuirea profund inegală a personalului. Cel puțin 40% dintre lucrătorii medicali aveau 55 de ani sau mai mult, iar în unele localități rurale medicul de familie este singurul care oferă asistență medicală disponibilă doar una-două zile pe săptămână.

OMS constată că numărul medicilor și asistenților din țară continuă să scadă, iar asistența medicală primară rămâne sever afectată de lipsa personalului în unele raioane. OMS avertizează că sistemul moldovenesc continuă să aibă dificultăți serioase în atragerea și păstrarea tinerilor specialiști, mai ales în mediul rural și în specialitățile deficitare, în timp ce personalul rămas este expus unor sarcini de muncă tot mai mari și unui risc sporit de epuizare profesională.

Un nou secretar de stat la Sănătate. Cine este Iuliana Garam

Avertismente noi pe pachetele de țigări. Cele mai multe, valabile după aderarea R. Moldova la UE

Moldova își aliniază profesiile medicale la regulile UE. Ce trebuie să știe medicii, asistenții și farmaciștii

Tag: Europa lucrători medicali Parlamentul plan de urgență medici și asistente

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.