Olanda a interzis pliculețele cu nicotină. Și funcționează. Poate Europa să-i urmeze exemplul?

Sursa Foto: Sanatate INFO

Irina Papuc

25 iunie, 2026, 12:57

Vizualizări: 260

Pieter Rijswijk este Inspector Coordonator Specialist pentru Alcool și Tutun în cadrul Autorității Olandeze pentru Siguranța Alimentelor și a Produselor de Consum (NVWA). L-am întâlnit la Milano, la cea de-a 10-a Conferință Europeană privind Tutunul sau Sănătatea (ECToH), unde a împărtășit experiența Olandei privind interzicerea pliculețelor cu nicotină. Olanda se numără printre puținele țări din UE care au adoptat o interdicție completă asupra acestor produse.

Și a făcut acest lucru într-un mod care poate servi drept model atât pentru eficiența juridică, cât și pentru utilizarea responsabilă a resurselor publice.

De remarcat că autoritățile olandeze au înființat și o unitate dedicată monitorizării produselor emergente din domeniul tutunului și nicotinei care ar putea reprezenta un risc pentru sănătatea publică, cu un accent deosebit pe tineri. Pieter Rijswijk a acceptat să împărtășească pentru Sănătate INFO experiența Olandei, una care se dovedește a fi o lecție valoroasă de sănătate publică atât pentru alte state membre UE, cât și pentru Republica Moldova.

Domnule Rijswijk, prima mea întrebare ar fi, bineînțeles, să explicați contextul în care au apărut reglementările privind pliculețele cu nicotină. Din câte înțeleg primii pași au fost făcuți în 2021.

Pieter Rijswijk: Așa este. Noi aveam anumite îngrijorări legate de pliculețele cu nicotină, dar observațiile noastre au arătat că utilizarea acestora era în creștere. Noi eram familiarizați cu snus-ul, un produs care conține tutun și care provenea în mare parte din Suedia, de asemenea interzis în Olanda, dar care nu a fost niciodată deosebit de popular în rândul tinerilor de aici. Apoi, în jurul anului 2020, pliculețele cu nicotină au apărut ca ceva nou și am început să observăm că deveneau populare în alte țări. Mass-media aborda acest subiect, iar noi am văzut că on-line subiectul devine popular.

Când spuneți „noi", vă referiți la Agenție?

Pieter Rijswijk: Da, desigur, organizația de aplicare a legii. Monitorizând rețelele sociale, am observat o cantitate semnificativă de conținut provenind din Regatul Unit, sugerând că tinerii de acolo au început să folosească pliculețele cu nicotină și că acestea au devenit populare. Atunci ne-am propus să investigăm, întrucât noi activăm pe baza unei abordări bazate pe risc. Asta înseamnă că dăm prioritate provocărilor în funcție de riscul cel mai ridicat. Dacă nimeni nu ar fi folosit aceste produse, ele pur și simplu nu ar fi ajuns în atenția noastră.

La acea vreme, pliculețele cu nicotină erau deja disponibile în Olanda?

Pieter Rijswijk: Tocmai începeau să apară. Și atunci ne-am dat seama că aceste produse nu erau reglementate de Legea olandeză a Tutunului, respectiv era nevoie să gestionăm această situație cu Ministerul Sănătății și cu RIVM, Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu. Atunci a apărut ideea - și am văzut această abordare utilizată și în Germania - că pliculețele cu nicotină ar putea fi clasificate ca alimente.

Am întâlnit această abordare și mi se pare ingenioasă. În unele țări, chiar și atunci când sunt reglementate prin legislația privind tutunul, aceste produse ajung într-o zonă gri, întrucât nu pot fi tratate ca produse din tutun, căci ele nu conțin frunză de tutun, ci nicotină. Asta face dificilă reglementarea. Clasificarea ca produs alimentar, pe de altă parte, este de fapt o modalitate practică și eficientă de reglementare.

Pieter Rijswijk: Exact. Și în Olanda, elaborarea unei noi legislații necesită timp. Așa că ne-am întrebat: noi vedem că această problemă ia amploare chiar acum, ce putem face concret? Clasificând pliculețele cu nicotină ca alimente, procesul de aplicare a legii devine mult mai simplu. Tot ce era necesar, era o evaluare a riscurilor. Și dacă acea evaluare concluziona că poate exista foarte puțină sau deloc nicotină într-un pliculeț, avem temeiurile necesare pentru a acționa și a iniția procedurile de aplicare a legii.

Din punct de vedere juridic, ați început această evaluare a riscurilor înainte de 2020?

Pieter Rijswijk: Nu, am început în 2020. Pliculețele cu nicotină au fost în cele din urmă incluse în Legea olandeză a Tutunului în 2025, dar în perioada anterioară am putut totuși aplica legea deoarece le clasificasem ca produs alimentar.

Înainte ca reglementările complete să fie în vigoare, le-ați reglementat practic ca alimente, ceea ce v-a permis să le interziceți în acea perioadă de tranziție.

Pieter Rijswijk: Exact. Dar acum Legea olandeză a Tutunului reprezintă un cadru mult mai solid, include și o interdicție a publicității, ceea ce o face o legislație mai bună în ansamblu.

Deci înainte de 2025, pungile cu nicotină erau interzise, dar publicitatea pentru ele era încă permisă?

Pieter Rijswijk: Da. Dar a fost un început. Fie alegi să nu faci nimic, fie înaintezi pas cu pas. Și când nu poți vinde un produs, nici nu prea are rost să îl promovezi oricum.

Ați menționat ceva destul de important în timpul prezentării, că părinții erau alarmați de creșterea popularității acestor produse printre tineri. Care ar fi mesajul pentru alte țări? În ce măsură poate opinia publică și societatea în ansamblu să influențeze procesul decizional?

Pieter Rijswijk: Elaborarea politicilor în sine intră în competența Ministerului Sănătății. Ce pot spune, din poziția mea, este că a existat o atenție mediatică foarte mare dedicată acestui subiect, inclusiv ONG-urile care pledează activ pentru o generație fără fum. Sprijinul social pentru aceste măsuri a crescut constant. Oamenii erau deja îngrijorați de țigările electronice, și apoi au început să vadă pliculețele cu nicotină - aceste produse necunoscute folosite chiar și de copii. Și au început să-și pună întrebări: „Ce sunt aceste produse? De ce nu sunt interzise? Ce face agenția de aplicare a legii în privința asta?" Din 2020 încoace, am început să vedem aceste întrebări tot mai des în mediul online. Asta ne-a arătat că există o preocupare în societate.

Pliculețele cu nicotină sunt interzise indiferent dacă conțin sau nu nicotină?

Pieter Rijswijk: În prezent, da. Din 2025, toate pliculețele cu nicotină sunt interzise. Acest lucru face aplicarea legii considerabil mai ușoară. Anterior, dacă pe o cutie producătorul pretindea că conține nicotină, dar nu și cantitatea exactă, trebuia să luăm mostre și să le trimitem la laborator pentru a determina dacă conținutul de nicotină depășea limita legală de 0,035 mg. Acest proces costă bani publici și adaugă complexitate. Acum, nu contează ce spune ambalajul – un pliculeț cu nicotină este un pliculeț cu nicotină. Din perspectiva aplicării legii, a avea reguli clare și fără ambiguități, fără excepții, este întotdeauna de preferat.

Cât de eficientă a fost interdicția în practică? Și cum verificați dacă vânzătorii respectă cu adevărat legea?

Pieter Rijswijk: În 2022, am efectuat 100 de inspecții aleatorii și am constatat că 15% dintre magazine vindeau în continuare pungi cu nicotină. Asta înseamnă 85% conformitate, ceea ce, pentru o interdicție aflată în fază incipientă, este un rezultat foarte bun. Acum lucrăm pe baza unei abordări bazate pe risc. În loc de verificări aleatorii, ne concentrăm pe tipurile de puncte de vânzare unde au fost observate mai frecvent încălcări. În primul an, am efectuat inspecții aleatorii pentru a obține o imagine a locurilor unde problema era concentrată. În al doilea an, ne-am îndreptat atenția în mod specific asupra acelor categorii de magazine care prezentaseră rate mai ridicate de neconformare. Și, în mod firesc, vom merge și la cei care furnizează aceste produse în Olanda, pentru a putea verifica și acționa la începutul lanțului de aprovizionare.

Publicitatea este de asemenea complet interzisă. Cum monitorizați conformitatea, în special online? Aceasta este o problemă cu care se confruntă multe țări în acest moment, deci bunele practici sunt întotdeauna binevenite.

Pieter Rijswijk: Noi avem inspectori specializați dedicați. Aceștia operează conturi sub acoperire pe platformele de socializare și caută activ publicitate ilegală care vizează utilizatorii din Olanda. Aplicarea legii pentru publicitatea provenită din alte țări este mai dificilă, deoarece este greu de dovedit că se adresează exclusiv unui public olandez. Prin urmare, ne concentrăm eforturile asupra situației interne, unde avem o bază juridică mai clară pentru a acționa.

Pliculețele cu nicotină sunt în continuare disponibile în mod liber în majoritatea statelor UE. Cum afectează acest lucru eforturile depuse de Olanda?

Pieter Rijswijk: Tocmai de aceea colaborăm cu alte țări pe această temă. Ar fi mult mai eficient dacă Europa în ansamblu s-ar îndrepta spre interzicerea acestor produse. Directiva privind produsele din tutun (TPD) este în curs de revizuire, iar o legislație consecventă în toate statele membre ar face o diferență semnificativă.

Ce mecanisme există pentru a detecta pliculețele cu nicotină care intră în țară?

Pieter Rijswijk: Noi colaborăm îndeaproape cu serviciile vamale la principalele puncte de frontieră, cum ar fi portul Rotterdam și la aeroporturile mari. Dacă produsele sosesc din afara UE și trec prin Vama olandeză, aceste informații ne sunt semnalate. Dacă acele produse intră sub incidența interdicției, nu pot fi introduse în țară. Cu toate acestea, dacă sunt în tranzit către o altă piață unde pliculețele cu nicotină sunt legale, nu avem temeiurile necesare pentru a le reține.

Photo: ECToH 2026

Ce fel de penalități prevede legea pentru vânzătorii care nu respectă regulile? Sunt acestea suficient de semnificative pentru a-i face pe vânzători să se gândească de două ori înainte de a încălca regulile?

Pieter Rijswijk: Pentru o primă încălcare, penalitatea variază între 450 și 2.250 de euro. Pe lângă aceasta, confiscăm și distrugem produsele, iar costul distrugerii este suportat de proprietar. Pentru a doua, a treia și a patra inspecție, penalitățile cresc. La a patra încălcare, amenda poate fi între 4.500 și 22.500 de euro. Proprietarii de magazine ne spun că „o simt cu adevărat" când amenzile sunt la acest nivel. Suntem, de asemenea, în discuții cu Parchetul cu privire la posibilitatea urmăririi penale pentru astfel de încălcări, în loc să le gestionăm exclusiv prin dreptul administrativ.

Aș dori să abordez subiectul interferenței industriei,întrucât este o problemă cu care se confruntă multe țări. Din experiența Republicii Moldova și din ceea ce relevă în mod constant rapoartele privind interferența industriei tutunului, industria tinde să solicite prelungiri de trei până la cinci ani pentru a „se pregăti" ori de câte ori sunt introduse noi reglementări. În realitate, desigur, acest timp de pregătire nu este altceva decât o strategie de întârziere și slăbire a legislației de sănătate publică. Cum a reușit Olanda să promoveze o schimbare de reglementare atât de semnificativă fără a oferi industriei acea fereastră de oportunitate?

Pieter Rijswijk: La sfârșitul anului 2021, Agenția a expediat o scrisoare tuturor importatorilor prin care au fost informați despre faptul că pliculețele cu nicotină au fost clasificate ca produs alimentar și, în consecință, devin interzise. Aceștia urmau să găsească o altă destinație sau să le distrugă. Când a fost introdusă noua legislație privind Legea Tutunului, Ministerul a acordat o perioadă de tranziție care este, de obicei, de la șase luni până la un an.

Interesant. În Republica Moldova, industria a reușit o întârziere a interzicerii aromelor la țigările electronice pentru încă 3 ani. Experiența olandeză arată că o intrarea în vigoare a unor reglementări nu trebuie să dureze atât de mult.

Pieter Rijswijk: Merită, de asemenea, să ținem cont că, până în momentul în care legislația este publicată oficial, industria știa deja de ceva timp că aceasta era în curs de elaborare sau modificare. Deci, practic, industria are o fereastră mult mai lungă decât ar părea pentru a lua în considerare pașii următori înainte ca legea să intre efectiv în vigoare.

Așa este. Indicele Global al Interferenței Industriei Tutunului din 2025 plasează Olanda pe locul 4 din 100 de țări la nivel mondial - una dintre cele mai bune performanțe la nivel global. Cu toate acestea, indicele arată, de asemenea, că majoritatea țărilor încă se confruntă semnificativ cu interferența industriei în politicile de sănătate publică. Din poziția dumneavoastră, care ar fi factorii-cheie care au permis Olandei să mențină un nivel atât de ridicat de protecție împotriva influenței industriei?

Pieter Rijswijk: Ei bine, noi luăm foarte în serios Articolul 5.3 din Convenția-cadru a OMS pentru Controlul Tutunului. În Olanda există un site web dedicat organizațiilor guvernamentale, care descrie modul de gestionare a oricărui contact cu industria tutunului. Dacă eu, de exemplu, răspund la o întrebare tehnică prin e-mail, provenită de la cineva din industrie, atunci eu înregistrez acea interacțiune online. Toate agențiile sunt obligate să respecte acest cadru de transparență.

Captură: Global Center for Good Governance in Tobacco Control

Republica Moldova este una dintre puținele țări din Europa care a reușit să interzică pungile cu nicotină, deși nu fără a se confrunta cu rezistență și interferențe serioase din partea industriei. Pe baza experienței olandeze, care ar fi recomandările pentru țările care abia sunt la început în acest proces?

Pieter Rijswijk: Primul lucru pe care l-aș spune este: asigurați-vă că există o organizație capabilă să aplice efectiv legislația și că dispune de resursele necesare pentru a face acest lucru eficient. Aplicarea legii fără capacitate înseamnă doar legislație pe hârtie. Dincolo de asta, monitorizați nivelurile de conformitate în mod constant și nu presupuneți că munca este încheiată odată ce legea a fost adoptată. În Olanda, a durat opt ani pentru ca sectorul ospitalității să devină cu adevărat complet fără fum. Și chiar și acum, cu o conformitate de peste 90%, efectuăm în continuare monitorizări, pentru a ne asigura că aceste rezultate sunt menținute.

Ați menționat că Agenția monitoriza pliculețele cu nicotină înainte ca acestea să devină pe larg răspândite în Olanda. Faceți evaluări similare și pentru alte produse cu potențial de a genera dependență printre tineri?

Pieter Rijswijk: Sigur, noi nu suntem magicieni, dar avem ceea ce numim o „unitate de monitorizare". Adică evaluăm tot felul de produse aflate în prezent în dezvoltare pentru a evalua dacă sunt susceptibile să devină atractive pentru tineri. Monitorizăm internetul pentru produse noi care apar la nivel global și discutăm intern dacă acestea ar putea deveni o problemă în țara noastră.

Aș dori să adaug încă un lucru, deoarece este foarte important: a avea o rețea puternică face toată diferența. Încurajez activ școlile, profesorii și părinții - dacă vedeți ceva îngrijorător, contactați-ne. Menținem un contact strâns cu ONG-urile, institutele de cercetare și specialiștii în dependențe. Implicarea tuturor acestor actori din societate ne permite să detectăm din timp lucruri pe care, altfel, poate nu le-am fi observat.

Photo: ECToH 2026

Vă mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat și pentru că ați împărtășit atât de deschis experiența olandeză. Sper că va fi utilă pentru alte țări care se confruntă cu aceleași provocări!

Parlamentul Republicii Moldova adoptă conceptul „fără fum de tutun" și condamnă marketingul industriei, îndreptat deliberat spre copii și adolescenți

OMS: Industria tutunului și strategiile care propulsează pliculețele cu nicotină pe piața globală

Dependența ca „strategie de sănătate publică”. Ce funcționează cu adevărat în controlul nicotinei

Tag: Pieter Rijswijk Olanda pliculete nicotina interzise

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.