Forum Național: Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în răspunsul la tuberculoză, dar provocările persistă

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

26 martie, 2026, 11:52

Vizualizări: 306

Autoritățile, experții în sănătate și partenerii de dezvoltare au reafirmat angajamentul comun pentru combaterea tuberculozei, în cadrul Forumului Național dedicat consolidării răspunsului la această boală. Participanții au subliniat că tuberculoza nu este doar o problemă medicală, ci și una socială, care afectează în mod disproporționat grupurile vulnerabile și este influențată de accesul limitat la servicii medicale și de inegalități.

În acest context, a fost evidențiată necesitatea unei abordări integrate, cu implicarea sistemului de sănătate, dar și a altor sectoare.

Forumul este parte a proiectului proiectul „Consolidarea Controlului Tuberculozei și Reducerea Mortalității Asociate SIDA în Republica Moldova”, realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) în parteneriat cu Departamentul de coordonare a Programului Național de Răspuns la Tuberculoză al Institutului de Pneumologie „Chiril Draganiuc”. Proiectul este finanțat de Fondului Global pentru combaterea SIDA, TB și malariei.

Potrivit datelor Programului Național de Răspuns la Tuberculoză (PNRT), în anul 2025 au fost înregistrate 1.734 de cazuri noi și recidive de tuberculoză, cu o incidență de 60,7 cazuri la 100.000 de locuitori. Comparativ cu anii precedenți, aceasta reprezintă o reducere de aproximativ 30%, iar mortalitatea a scăzut cu circa 50%.

Valentina Vilc, coordonatoarea programului PNRT, explică aceste reușite prin accesul la medicamente de ultimă generație: „Noi am crescut rata de succes a tratamentului atât a tuberculozei sensibile, cât și a celei multidrog-rezistente până la aproape 80%. Asta este datorită schemelor scurte de tratament pe care noi le-am implementat încă din septembrie anului 2020”.

Totodată, rezultate obținute de Republica Moldova în răspunsul la tuberculoză sunt atribuite eforturilor comune și implementării PNRT, precum și extinderii metodelor moderne de diagnostic rapid și tratament. Printre acestea se numără utilizarea tehnologiilor avansate pentru detectarea agentului patogen și a rezistenței la medicamente, precum și digitalizarea serviciilor, inclusiv monitorizarea tratamentului prin soluții video și sisteme informatice specializate.

„Este important să menționăm sustenabilitatea acestui program pentru care de an creștem resursele financiare pentru a susține diverse activități. Vorbim nu doar despre depistarea precoce prin metode de laborator, dar și despre suportul psihologic, despre tratamente de scurtă durată, care astăzi sunt mai consistare, dar mai eficiente”, a spus Angela Paraschiv, secretară de Stat la Ministerul Sănătății.

Un rol important îl au și serviciile centrate pe pacient, care includ tratamente mai scurte și mai eficiente, dar și suport psihologic și comunitar. În același timp, implicarea organizațiilor societății civile contribuie la identificarea și sprijinirea pacienților din grupurile greu accesibile.

„Campaniile de informare din ultimii ani și-au demonstrat eficacitatea. Ele contribuie la reducerea stigmei și la creșterea adresabilității. Societatea civilă și organizațiile comunitare au demonstrat că sunt esențiale – pentru că ele ajung acolo unde sistemul ajunge mai greu și reușesc să construiască încredere acolo unde aceasta lipsește”, a punctat Sergiu Gherman, directorul Centrului PAS.

Participanții au evidențiat și importanța asigurării sustenabilității financiare a programelor. În prezent, o parte semnificativă a finanțării provine din bugetul de stat, inclusiv prin contribuția Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, obiectivul fiind ca, pe termen mediu, Republica Moldova să asigure integral aceste servicii din resurse interne.

Totodată, partenerii internaționali au apreciat progresele înregistrate de Republica Moldova, menționând că țara reprezintă un exemplu de bune practici la nivel regional și global, în special în ceea ce privește integrarea serviciilor, implicarea comunității și utilizarea soluțiilor moderne de diagnostic și tratament.

„Sistemul de diagnostic național, inclusiv prin diagnostic rapid, instituit la nivel de țară este un serviciu pe care multe țări ar dori să-l aibă, dar Republica Moldova a reușit. Un alt exemplu pentru alte țări este implicarea organizațiilor nonguvernamentale din Moldova în lucrul cu grupurile vulnerabile. Totodată, implicarea CNAM-ului pentru finanțarea serviciilor la nivel comunitar este un exemplu de urmat pentru mulți”, a afirmat Viorel Soltan, șeful Departamentului de suport al țărilor și comunităților din cadrul organizației internaționale Stop TB Partnership.

În contextul reducerii treptate a finanțării externe și al tranziției către finanțare internă, a fost subliniată necesitatea consolidării rezilienței sistemului de sănătate și adaptării la noile provocări.

Participanții la forum au reiterat că, în pofida progreselor înregistrate, tuberculoza rămâne o provocare majoră de sănătate publică, iar atingerea obiectivului de eliminare până în anul 2030 necesită eforturi susținute și coordonate.

Au alergat pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la provocările persoanelor afectate de tuberculoză

RESPECT: NOUĂ NE PASĂ. Workshop și burse pentru jurnaliștii care scriu pe teme sociale și sănătate

Forumul „Comunitățile înving tuberculoza”: provocările sunt oportunități pentru un răspuns durabil și eficient

Tag: tuberculoza, TB, froum, PNRT

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.