300 DE ZILE DE EXPERIENȚĂ POZITIVĂ. Medicii au fost instruiți să aplice noile protocoale pentru îngrijiri în sarcină, naștere și lăuzie

Sursa Foto: UNFPA Moldova

Vitalie Dogaru

28 noiembrie, 2025, 12:13

Vizualizări: 373

Medici de familie, obstetricieni-ginecologi și moașe au fost instruiți cum să pună în practică prevederile Protocoalelor Clinice Standardizate pentru îngrijiri antenatale, intranatale și postnatale pentru experiențe pozitive în sarcină, naștere și lăuzie. În total au fost organizate 13 ateliere de instruire la care au participat 323 de specialiști din centrele de sănătate, spitalele raionale și municipale de pe întreg teritoriul țării.

Instruirile au fost realizate de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” în colaborare cu Institutul Mamei și Copilului, cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație, în baza asistenței financiare oferite de Guvernul Marii Britanii.

Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a aprobat în 2025 trei Protocoale Clinice Standardizate de îngrijiri medicale antenatale, intranatale și postnatale, pentru o experiență pozitivă în sarcină, naștere și lăuzie. Documentele sunt o noutate pentru sistemul de sănătate și au drept obiectiv asistența centrată pe femeie, cu accent pe respectarea drepturilor, siguranței și demnității mamei. Protocoalele au la baza Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și bunele practici internaționale bazate pe dovezi științifice actualizate.

Experiențe pozitive pentru femei și pentru medici

Tatiana Alexeenco este infecționistă de specialitate, dar de curând și-a făcut rezidențiatul în medicină de familie. Acum are grijă de sănătatea a 1850 de locuitori din satul Copanca, raionul Căușeni. Ea spune că noile protocoale clinice standardizate de îngrijiri ante și postnatale sunt foarte utile medicilor de familie.

„Protocoalele sistematizează lucrul și ne ajută să acordăm asistență medicală specializată calitativă gravidelor și lăuzelor. Datorită screening-urilor și anchetelor incluse, comunicării pe care se pune accentul, acum avem posibilitatea să prevenim unele riscuri și să depistăm precoce unele maladii caracteristice sarcinii cum ar fi diabetul zaharat gestațional, hipertensiunea arterială, tromboembolia, anxietatea sau depresia și să reducem din complicațiile acestor maladii”, spune Tatiana Alexeenco.

Medicii de familie au participat la opt ateliere de instruire unde au fost prezentate Protocoalele Clinice Standardizate pentru îngrijiri medicale ante și post-partum. Participanții la instruire au făcut cunoștință cu conceptele de bază despre îngrijiri antenatale care stau la baza unei maternități sănătoase pornind de la observare, evaluare, intervenție, susținere și educație. Toate acestea contribuie la menținerea și îmbunătățirea sănătății fizice și emoționale a femeii însărcinate. Totodată, atelierele s-au focusat și pe modelul de îngrijire postnatală care pune accent pe diada mamă/nou-născut, perioadă vitală pentru consolidarea sănătății, detectarea timpurie a problemelor de sănătate și susținerea recuperării și revenirii treptate a femeii la activitățile cotidiene.

În ultimii ani, formarea tinerilor specialiști a fost revizuită de mai multe ori prin includerea unor aspecte care țin de abordarea integrată a pacientului. Virginia Şalaru, doctor în științe medicale, conferențiar universitar la Catedra de medicină de familie a USMF „Nicolae Testemițanu” și una din autoarele Protocolului de asistență medicală antenatală pentru o experiență pozitivă în sarcină, afirmă că medicii au mai multe cunoștințe în domeniul sănătății mintale, abilități în identificarea riscurilor, cum ar fi fumatul și consumul de alcool, dar și a formelor de violență la care poate fi supusă o persoană.

„În cadrul atelierelor de instruire, pe lângă aspectele pur tehnice de prescriere a unui tratament, de realizare a unui screening, punem accent pe aspectul de comunicare și interrelație atât cu gravida, cât și membrii familiei. Comunicarea asertivă, non-stigmatizantă și non-discriminatorie este ceia ce ne dorim cu toți pacienții, dar în special cu gravidele”, explică Virgina Șalaru activitățile din atelierele de instruire a personalului medical din cadrul Asistenței Medicale Primare privind asistența antenatală pentru o experiență pozitivă în sarcină.

Medicii sunt astăzi mai solicitați de complexitatea sarcinilor

Criza demografică prin care trece Republica Moldova a redus numărul de sarcini monitorizate de către un medic de familie, dar acum complexitatea cazurilor a crescut, înregistrîndu-se mai multe sarcini cu probleme de sănătate preexistente a femeilor gravide sau cu complicații care survin pe parcursul sarcinii. Această situație pune presiune pe medicii de familie din teritorii, care acoperă o populație de câteva ori mai mare decât prevăd normele stabilite.

La începutul carierei sale de medic de familie, Petru Botezatu, din Găuzeni, raionul Șoldănești, avea în sector până la 35 de gravide pe an. Astăzi numărul acestora abia de ajunge la cinci. El spune că acum are mai mult timp să le acorde atenția necesară conform noilor protocoale de îngrijiri medicale în sarcină. Petru Botezatu cunoaște bine locuitorii din sat, astfel că la înregistrarea unei gravide, el are deja istoria femeii și riscurile care pot apărea pe parcursul sarcinii, în funcție de starea ei de sănătate. Noul Protocol privind asistența antenatală pentru o experiență pozitivă a sarcinii, menționează medicul, stipulează instrumentele de confirmare a unor patologii cronice preexistente sau de diagnosticare a unor complicații care apar în perioada sarcinii.

„La intrarea în evidență, este important să clarificăm ce statut psihosocial are gravida. Acesta se poate schimba pe parcursul sarcinii, dar mai ales în perioada post-partum. E important ca și gravidele să asculte și să fie receptive. Să meargă la ginecolog, cardiolog sau endocrinolog atunci când au nevoie de controale suplimentare recomandate de medicul de familie pentru o consultație sau corectarea tratamentului. Pentru a ține situația sub control, și asistenta medicală se va dedica mai mult activităților legate de screening și comunicare cu gravidele”, a adăugat Petru Botezatu.

Silvia Morcov a venit la atelierul de instruire a medicilor de familie, de la nordul Moldovei. Ea este medic de familie la Centrul de Sănătate din orașul Drochia. Potrivit ei, medicul de familie în multe cazuri comunică doar cu femeia gravida despre sarcină, nu și cu partenerul acestea.

„Din cauză să soții sunt plecați la muncă peste hotare, gravidele vin mai mult singure la consultații. De aceea lucrăm mai mult cu ea, o monitorizăm la telefon, avem telefoane de serviciu, nu o lăsăm singură. Pentru că ne cunoaștem bine sectorul, noi știm deja la ce ne putem aștepta de la fiecare caz, cât este femeia de atentă și cât de mult respectă indicațiile noastre. Îi repetăm la fiecare vizită care sunt semnele de pericol, când să solicite asistența medicală urgentă și când e programată următoarea vizită”, spune Silvia Morcov.

Trainerul Virginia Șalaru, conferențiară la Catedra de medicină de familie a USMF „N. Testemițanu”, le-a atras atenția medicilor că supravegherea sarcinii este prerogativa medicului de familie și a echipei sale.

„Înainte într-o comunitate erau 25-30 de femei gravide, iar astăzi pot să fie doar cinci, maximum zece, în anii buni. Puține gravide sunt însă cu sarcina fiziologică. Din păcate, vârsta la care survine sarcina, întinerirea maladiilor non-transmisibile, prezența problemelor de sănătate mentală la nivel de comunitate, crește riscul că o femeie gravidă va avea deja un bagaj de patologii preexistente”, a menționat Virginia Șalaru.

Tatiana Alexeenco, medicul de familie de la Copanca, raionul Căușeni, este de părere că implementarea prevederilor protocoalelor clinice standardizate privind asistența antenatală și postnatală pentru o experiență pozitivă în sarcină și perioada de lăuzie, solicită mai multă coordonare la nivel de echipă a medicului de familie. Ea spune că medicii au cunoștințe, dar că înțelegerea acestor noțiuni necesită mai multă experiență.

„Seminarele organizate în parteneriat cu UNFPA ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează noile recomandări și să primim răspunsuri direct de la autorii acestor documente. Voi organiza instruiri instituționale la Centrul de Sănătate unde lucrez, pentru a informa și colegii despre prevederile lor. Numai așa vom crea o experiență pozitivă în sarcină pentru fiecare gravidă din sat”, a menționat Tatiana Alexeenco.

Protocolul de îngrijiri intranatale pentru o experiență pozitivă în naștere unifică acțiunile echipei medicale și îmbunătățește relația cu parturienta

Participanții la atelierele de instruire au avut două tipuri de întrebări, afrimă Corina Iliadi-Tulbure, conferențiar universitar la Catedra de obstetrică și ginecologie a USMF „Nicolae Testemițanu” și una dintre autorii protocolului de îngrijiri intranatale pentru o experiență pozitivă în naștere. Unii medici voiau să audă mai mutle despre procedurile medicale indicate în protocol, iar alții căutau răspunsuri cum să comunice cu parturienta.

„Personalul medical este cel care contribuie cel mai mult la o experiență pozitivă în naștere. Tocmai de aceea au fost aduse concretizări privind comunicare, ca parte importantă a acestui proces. Este important cum depășim situațiile când parturienta și partenerul acesteia nu au pregătirea necesară pentru naștere. Informarea ad-hoc solicită din parte medicilor și a moașelor abilități de a explica clar și în termeni ușor de înțeles ce înseamnă un travaliu și cum ar trebui parturienta și partenerul acesteia să comunice și să lucreze cu echipa medicală”, a explicat Corina Iliadi-Tulbure.

Protocolul clinic standardizat de îngrijiri intranatale pentru o experiență pozitivă în naștere a fost elaborat pentru a fi aplicat în centrele perinatale unde se acordă asistență medicală la naștere. Documentul precizează conceptele, principiile şi aspectele de bază ale managementului clinic al nașterii și stabilește măsurile necesare care pot preveni și reduce riscurile în travaliu și micșorarea nivelului mortalității și morbidității materne și fetale.

Gheorghe Caliga este de trei ani medic obstetrician-ginecolog de urgență la Centrul perinatal Ungheni. El consultă paciente și primește nașteri. Medicul salută aprobarea protocolului clinic standardizat pentru îngrijiri intranatale pentru că acesta standardizează practicile medicale în naștere și asigură oferirea unor servicii de calitate și centrate pe femeie.

„Documentul pune pe aceiași undă medicii obstetricieni-ginecologi și moașele care fie din cauza experienței, a studiilor sau a vârstei aveau abordări diferite. Medicina din Republica Moldova s-a condus doar de un ghid de dirijare a procesului de naștere. Un text cu recomandări generale din care medicii își alegeau singuri conduita pentru o naștere. Acum, odată cu aprobarea acestui protocol, vom lucra toți într-un format, vom gândi la fel, vom fi înțeleși mai ușor de parturiente”, este de părere Gheorghe Caliga.

Gheorghe Caliga consideră că o experiență pozitivă în naștere poate fi obținută mai ușor prin comunicarea eficientă cu parturienta. Dacă femeia este bine informată prealabil și înțelege toate etapele nașterii, atunci și echipa medicală în centrele perinatale va lucra mai ușor și va avea mai mult timp pentru comunicare și empatie, a adăugat medicul.

Trainerul Corina Iliadi-Tulbure le-a atras atenția colegilor că experiența pozitivă într-o instituție medicală este înțeleasă diferit de beneficiarii de asistența medicală. În timp ce pentru unii contează zâmbetul angajaților, alții așteaptă ca personalul medical să fie echilibrat și empatic, dar fără prea multe emoții nonverbale. Între timp și cunoștințele parturientelor diferă, atrage atenția Corina Iliadi-Tulbure. Potrivit ei, unele nu cunosc ce urmează să se întâmple în timpul travaliului și nașterii sau știu doar teorii, altele au avut parte anterior de experiențe nu tocmai pozitive.

„Nu putem face referire la un standard anumit atunci când e vorba de comunicare în prestarea serviciilor de calitate într-o perioadă scurtă de timp cum ar fi travaliul, dar putem vorbi de respectarea unor norme care să asigure confortul psihologic al parturientei și experiența pozitivă în naștere”, conchide Corina Iliadi-Tulbure.

Protocoalele oferă protecție atât beneficiarelor, cât și prestatorilor de servicii medicale

În cadrul atelierelor medicii au atras atenția la situațiile complicate în care sunt nevoiți să acorde asistența medicală. Migrația, munca peste program și numărul mare de beneficiari/pacienți duc la epuizare profesională a personalului medical, care afectează atât calitatea serviciilor medicale, cât și comunicarea cu pacientele/beneficiarele de asistență medicală.

Astăzi nu mai putem diviza calitatea serviciilor medicale de comunicarea cu pacientul, a menționat Virginia Șalaru, care le-a explicat celor prezenți că protocoalele solicită aplicarea unei abordări integrate biopsihosocială a beneficiarelor de servicii medicale, cu transformarea relației medic-beneficiar de servicii de sănătate într-un parteneriat.

„Dacă analizăm situațiile de conflict care apar sau nemulțămirile, cel mai des ele nu sunt generate de tehnică greșită sau de prescriere necorectă a tratamentului, dar din lipsă de comunicare”, a concluzionat Virgina Șalaru după mai multe zile de ateliere de instruire a personalului medical privind asistența antenatală pentru o experiență pozitivă în sarcină.

La finalul, medicul de familie Silvia Morcov a invitat colegii să continue aprofundarea cunoștințelor și să pună în practică prevederile protocolului pentru binele beneficiarelor de servicii medicale, dar și al medicilor.

„Dacă respectăm protocolul și facem conform legii, noi suntem protejați și niciodată nimeni nu ne poate învinui de ceva sau să ne reproșeze că nu am făcut ceva conform prevederilor acestuia ”, a spus Silvia Morcov.

Medicii din Republica Moldova care intră în politică: de ce o fac și ce vor să schimbe în sănătate

Maternitățile din Republica Moldova, pregătite pentru experiențe pozitive în naștere pentru fiecare femeie

Sănătatea în programele partidelor care vor în Parlament: spitale regionale, elicopter medical, gratuități și revizuirea asigurărilor medicale

Tag: sanatate reproductiva, naștere, sarcină, postpartum UNFPA

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.