Europa vrea o generație fără tutun și nicotină. Republica Moldova încă negociază cu industria

Sursa Foto: frontiersin.org

Irina Papuc

12 mai, 2025, 15:01

Vizualizări: 730

Un grup de 12 miniștri ai sănătății din state membre ale Uniunii Europene au adresat recent o scrisoare Comisiei Europene, solicitând reluarea urgentă a procesului de revizuire a legislației europene privind controlul tutunului. Inițiativa vine pe fondul provocărilor generate de produsele emergente pe bază de nicotină.

12 miniștri ai Sănătății din Olanda, Belgia, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Franța, Irlanda, Luxemburg, Malta, Slovenia și Spania atrag atenția asupra unei urgențe politice: protejarea sănătății cetățenilor europeni, în special a tinerilor, de influența agresivă a industriei tutunului. Uniunea Europeană are nevoie de reglementări ferme și actualizate privind produsele din tutun, în special în privința celor emergente, care apar într-o diversitate tot mai mare de forme, arome și compoziții, depășind capacitatea autorităților de a le reglementa eficient, consideră oficialii.

„În ultimii ani, utilizarea produselor pe bază de nicotină, fără tutun, în special a țigărilor electronice și a pliculețelor cu nicotină, a crescut în întreaga UE, mai ales în rândul tinerilor. Multe dintre aceste produse conțin niveluri ridicate de nicotină și sunt concepute în mod specific pentru a atrage copiii și adolescenții, având ambalaje atractive și arome atrăgătoare. Piața produselor pe bază de nicotină crește rapid și este impulsionată de strategii de marketing care vizează în mod specific un public tânăr”, se menționează în demersul miniștrilor.

Prin intermediul acestei scrisori, cei 12 miniștri solicită Comisiei Europene inițierea fără întârziere a procesului de revizuire a Directivei privind produsele din tutun și a Directivei privind publicitatea la tutun, subliniind că lipsa unor actualizări legislative creează un vid periculos.

„(...) solicităm Comisiei să elaboreze, să propună și să implementeze o legislație UE adaptată viitorului pentru a reduce atractivitatea țigărilor electronice și a altor produse pe bază de nicotină (cum ar fi pliculețele cu nicotină), în special pentru tineri. Aceste reglementări ar trebui să includă restricții cuprinzătoare privind aromele, nivelurile maxime admise de nicotină și ambalajele neutre. În plus, ar trebui incluse instrumente de răspuns rapid pentru a permite interdicții sau reglementări specifice privind produsele cu nicotină în întreaga UE. Acestea ne-ar putea permite să acționăm mai proactiv, în loc să rămânem în urma dinamicii pieței”, se mai arată în scrisoare.

Miniștrii celor 12 state membre ale UE și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu comerțul transfrontalier cu produse care conțin nicotină. În contextul în care unele țări au implementat reglementări mai stricte, aceste produse sunt adesea achiziționate din state vecine cu norme mai permisive, subminând astfel eficiența politicilor naționale de control. Totodată, miniștrii au solicitat relansarea procesului de adoptare a Directivei privind produsele din tutun și a Directivei privind accizele aplicabile tutunului, ambele fiind incluse în Planul european de combatere a cancerului, cu termene inițiale de lansare stabilite pentru 2022, respectiv 2024.

„Suntem îngrijorați de faptul că nu există o dată clară, în viitorul apropiat, pentru revizuirea acestor acte legislative, conform foii de parcurs actualizate”, se arată în scrisoare. „Vă îndemnăm să publicați aceste propuneri legislative în 2025 și să vă asigurați că sunt coerente între ele”.

Extinderea zonelor fără fum: o decizie susținută de date

În decembrie 2024, Comisia Europeană a salutat adoptarea de către Consiliul UE a unei recomandări privind extinderea spațiilor fără fum și fără aerosoli, incluzând terasele restaurantelor, locurile de joacă, parcurile și plajele. Deși recomandarea nu are caracter legislativ, ea reflectă o direcție politică clară: reducerea expunerii involuntare la fumul de tutun și aerosolii din noile produse, cu accent pe protejarea minorilor.

În ceea ce privește impactul economic, Comisia Europeană a argumentat într-un studiu recent că potențialele efecte negative – precum pierderile fiscale sau costurile de implementare – sunt depășite de beneficiile pe termen lung. Printre efectele pozitive identificate sunt:

• Creșterea satisfacției clienților și a numărului de vizitatori în sectorul ospitalității;

• Reducerea cheltuielilor medicale și a presiunii asupra sistemelor de sănătate;

• Câștiguri sociale și de mediu semnificative.

De pildă, în Ungaria, măsurile stricte adoptate în 2012 au dus la o creștere a veniturilor în industria ospitalității. În Irlanda, primul stat UE care a implementat o lege completă anti-fumat în 2004, impactul asupra barurilor a fost „neglijabil” din punct de vedere economic, potrivit studiilor citate de Comisie.

Comisia reiterează că evaluarea de impact realizată în 2009, care a fundamentat recomandarea anterioară, rămâne validă și azi, iar studiul de evaluare din 2021 confirmă că extinderea măsurilor va genera mai degrabă efecte pozitive asupra economiei.

O generație fără tutun până în 2040

Aceste măsuri se încadrează în obiectivul ambițios asumat de UE prin Planul European de Combatere a Cancerului, care vizează o „generație fără tutun” până în 2040 – adică o reducere a consumului de tutun la sub 5% din populație. În paralel, Comisia a lansat inițiative precum Healthier Together, care vizează prevenirea bolilor netransmisibile, și a interzis aromele pentru produsele din tutun încălzit, introducând totodată noi reguli de etichetare.

În prezent, Comisia desfășoară o evaluare a cadrului legislativ european privind tutunul, care include Directiva privind produsele din tutun, cea privind publicitatea și alte politici conexe. Eventuala revizuire legislativă va depinde de rezultatele acestui proces.

Acum, la nivelul UE, 1 din 4 persoane este fumătoare, iar o treime dintre europeni sunt expuși fumului secundar. Potrivit OMS, 1,3 milioane de persoane decedează la nivel mondial din cauza expunerii la fumul secundar. Acum, în UE țările în care se atestă cei mai mulți fumători sunt în Bulgaria (37% fumători activi), Grecia (36% fumători activi) și Croația (35% fumători activi).

În Republica Moldova fiecare a treia persoană este fumătoare, iar situația s-a înrăutățit în ultimii ani. Raportul Global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind tendințele prevalenței consumului de tutun, publicat în ianuarie 2024, arată că Republica Moldova este singura țară din Europa și una dintre cele șase țări din lume în care prevalența consumului de tutun este în creștere. Cea mai mare îngrijorare este legată de tineri. Estimările pentru anul 2022 arată că prevalența consumului de tutun printre tinerii începând cu vârsta de 15 ani, a fost de 28,2% pentru ambele sexe. Tinerii sunt atrași acum atât țigările clasice, dar și de cele electronice și produsele din tutun încălzit.

O privire dinspre Est: cazul Republicii Moldova

În timp ce UE își rafinează strategiile, în vecinătatea sa estică, Republica Moldova se confruntă cu dificultăți majore în combaterea influenței industriei tutunului. Deși o nouă lege privind controlul tutunului a fost propusă, autoritățile tergiversează adoptarea ei, ceea ce generează temeri că industria continuă să exercite o influență puternică asupra politicilor publice. De mai bine de un an Proiectul de lege privind controlul tutunului a stat prin sertare mai întâi la Guvern, apoi la Parlament. Din august 2024, proiectul se află pe masa deputaților, dar votarea în lectură finală este tergiversată.

La fel ca multe state europene preocupate de răspândirea produselor inovative care conțin nicotină, autoritățile din Republica Moldova au propus extinderea interdicțiilor privind fumatul în spațiile publice exterioare, precum și interzicerea comercializării pliculețelor cu nicotină, alături de alte măsuri menite să protejeze sănătatea publică. Deși proiectul legislativ are o orientare clară în favoarea sănătății populației, acesta a fost deja modificat în repetate rânduri, iar unii deputați au sugerat că adoptarea sa în lectură finală nu va fi posibilă fără modificări substanțiale. În acest context, există riscul ca Republica Moldova să adopte o lege permisivă, care să nu răspundă eficient provocărilor legate de consumul de tutun și nicotină.

O țară mică, cu o natalitate scăzută și un ritm accelerat de îmbătrânire, Republica Moldova nu reușește să-și protejeze eficient tinerii și copiii de influența industriei tutunului. Argumentele economice – frecvent invocate pentru a justifica amânarea unor reglementări mai stricte – sunt tot mai des infirmate de dovezile empirice. Autorităților le rămâne responsabilitatea, indiferent de influențele exercitate, de a proteja sănătatea publică, în special a generațiilor tinere, într-un peisaj în care industria tutunului se adaptează rapid și agresiv.

Guvernul a inițiat negocierile pentru un împrumut de 101 milioane euro destinat construcției Spitalului Regional Cahul

Părinții învață cum să-și protejeze copiii de capcanele tutunului și nicotinei pentru un viitor fără fumat

Pliculețele cu nicotină, un nou pericol pentru sănătatea copiilor. Ce se întâmplă în Republica Moldova

Tag: tutun controlul tutunului parlament Republica Moldova Comisia Europeana

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.