Prestarea serviciilor medicale paliative în raioane: fără specialiști și concept, doar cu avânt

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

25 ianuarie, 2024, 13:03

Vizualizări: 2466

Compania Națională de Asigurări în Medicină a contractat anul acesta mai multe instituții medicale pentru prestarea serviciilor de îngrijire paliativă. Numărul spitalelor care acordă servicii hospice s-a majorat la 45 cu un total de 279 de paturi, în comparație cu 43 cât erau anul trecut. Totodată și fondurile destinate îngrijirilor paliative au crescut cu aproape o treime. De la aproximativ 63 de milioane de lei în anul 2023, la 95 de milioane anul acesta.

Din punct de vedere cantitativ, situația la capitolul prestarea serviciilor medicale de îngrijire paliativă se îmbunătățește – mai mulți bani, mai multe spitale, mai multe zile pat. Cu toate acestea, experții scot la iveală mari probleme ce țin de calitatea acestor servicii. Lipsa de specialiști și programe naționale actualizate în domeniu nu doar că mențin aceste servicii în trecut, dar nici nu permit ca ele să se dezvolte, în pofida fondurilor mai mari destinate pentru paliație.

Compania Națională de Asigurări în Medicină, principalul finanțator al serviciilor medicale paliative, recunoaște că acest tip de serviciu este unul în formare în Republica Moldova. Pornind de la aceste realități, instituția încurajează inițiativele locale mai ales că îmbătrânirea populației și creșterea numărului de cazuri de maladii incurabile face acest sector tot mai solicitat.

Inițial, în 2022, CNAM a alocat mai mulți bani pentru servicii medicale paliative, dar spitalele raionale nu au fost pregătite să asimileze toți banii disponibili. Acum descoperim că acestea au o ofertă mai mare care ține cont și de numărul de beneficiari în regiunea în care activează. Cu atât mai mult că paliativul poate fi în viitor unul din domeniile lor de activitate alături de geriatrie. Noi încurajăm aceste inițiative”, afirmă Nina Onofrei, șefa direcției contractarea prestatorilor de servicii medicale de la CNAM.

Paliația în raioane: mai mult avânt decât capacități

Astăzi majoritatea spitalelor raionale dețin câteva paturi pentru îngrijiri paliative. Cele mai multe sunt la Spitalul Raional din Florești care are 20 de paturi. La Ungheni, Orhei și Edineț sunt câte zece paturi, dar sunt instituții medicale raionale care au și câte trei sau chiar un singur pat pentru servicii medicale paliative.

Cu propriile fecale în pumn. Povestea unui pacient cu colostomă care nu mai crede în declarațiile autorităților

Reieșind din numărul mic de paturi pentru bolnavii incurabili, spitalele raionale au plasat pacienții paliativi în diferite secții în funcție de capacitățile instituției. Majoritatea țin bolnavii în secțiile pentru cronici, recuperare sau geriatrie, dar sunt distribuiți și în secții de chirurgie septică sau chiar terapie intensivă.

„Pentru noi este foarte ciudat când citim denumirea unor secții de boli cronice, reabilitare și paliație. Pentru un specialist asta ar suna la fel ca și secția nou născuți și geriatrie. Sunt două lucruri incompatibile. Asta nu înseamnă că unul este mai important decât altul, dar înseamnă că abordările sunt absolut diferite și nu este cazul să fie puse la un loc. Dacă aceste condiții nu sunt trecute în documente, fiecare spital va inventa standarde care îi convin lui. Medicina paliativă nu trebuie să aibă aceleași indicatori ca cea curativă. Sunt absolut diferite și au principii diferite de organizare”, susține Natalia Carafizi, directoarea executivă a Asociației Națională de Tratament Paliativ.

Șefa direcției contractarea prestatorilor de servicii medicale CNAM, admite că există cazuri când unii pacienți paliativi din spitalele raionale sunt îngrijiți în secții care nu au spații separate și specialiști dedicați pentru aceștia.

„Cu trei paturi nu poți crea o secție și noi înțelegem acest fapt, dar nu vrem să tăiem din elanul spitalelor raionale să dezvolte aceste servicii. Directorii sunt conștienți că există regulamente care stabilesc separarea paturilor paliative de alte paturi și unități de personal dedicate acestor servicii. CNAM insistă pe respectarea acestora odată ce este finanțare separată pentru așa servicii care necesită și o evidență separată a cheltuielilor pentru acești pacienți”, a menționat reprezentanta Nina Onofrei.

Îngrijiri paliative cu medici instruiți din mers

Marea provocare pentru spitalele raionale rămâne numărul și calitatea medicilor care lucrează cu pacienții paliativi. În pofida unor cursuri de îngrijiri paliative la mai multe specialități din cadrul Universității de Stata de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în ultimii ani niciun student nu a ajuns la rezidențiat în acest domeniu. Nevoia unui centru universitar de îngrijiri paliative care să pregătească specialiști și să ofere expertiză rămâne mai mult la nivel de prioritate și discuții de vreo câțiva ani.

În lipsa unor specialiști cu licență în servicii medicale paliative, spitalele raionale se descurcă având la dispoziție personal medical instruit în cadrul unor cursuri de scurtă durată. Majoritatea acestora sunt medici oncologi, interniști, chirurgi sau medici de familie.

Pornind de la aceste realități, autoritățile afirmă că deocamdată nu este o condiție ca medicul care lucrează cu pacienții paliativi să aibă obligatoriu studii de profil. „Ar fi ideal să avem medici specializați, dar dacă ei nu sunt, iar noi avem pacienți care au nevoie de aceste servici, acceptăm specialiști care cunosc și respectă protocoalele în prestarea serviciilor medicale paliative. Desigur că vom încuraja perfecționarea în acest domeniu, cu atât mai mult că medicii merg la cursuri și ar fi bine să își aleagă și astfel de instruiri”, susține Nina Onofrei, șefa direcției contractarea prestatorilor de servicii medicale CNAM.

Ea menționează că instituția deține informații despre asigurarea cu cadre medicale la nivel de medici și asistenți medicali și mai puțin despre profilurile acestora. Compania urmează să facă o analiză a situație pentru a înțelege mai bine situația și necesitățile spitalelor în materie de îngrijiri paliative.

„O profesie la care nu se visează din băncile școlii”

Pentru Natalia Carafizi, directoarea executivă a ANTP, situația din prestarea serviciilor medicale paliative la nivel de raioane este similară cu cea de acum două decenii legată de apariția instituției medicului de familie în Republica Moldova. Ambele forme de îngrijire medicală au fost inițiate cu specialiști pregătiți din mers în cadrul unor cursuri de perfecționare.

„Cursurile de scurtă durată nu sunt tocmai indicate pentru prestarea serviciilor medicale paliative deoarece ele oferă cunoștințe superficiale. Nu cred că cineva va dori să fie operat de un medic oftalmolog care a făcut două săptămâni cursuri de chirurgie, la fel este și în paliație. Sunt domenii absolut diferite. Sunt necesare studii aprofundate și ore de practică lângă patul pacientului ca medicul sau asistenta să aibă răspunsuri la toate întrebările și să înțeleagă cât de aproape este de acest domeniu”, punctează Natalia Carafizi.

Directoarea executivă ANTP mai spune că până acum, prin intermediul partenerilor străini, au fost instruiți 20 de specialiști în cadrul unor cursuri aprofundate, dar nu este sigură că aceștia mai sunt în țară și că lucrează în sistemul public de sănătate.

„Nu fiecare persoană va alege acest domeniu și asta depinde de caracterul lor, dar dacă cineva a găsit acest domeniu interesant, atunci el va continua să lucreze. Este o profesie la care nu se visează din băncile școlii, la fel ca și cea de medic morfopatolog, dar oamenii lucrează în aceste sectoare și se bucură de rezultate frumoase. Studiile arată că toți medicii suferă uneori de depresie, indiferent că lucrează în paliație sau sunt neurochirurgi. Eu nu cred că are vreun rol denumirea sau domeniul, contează dacă omul se regăsește în acest sector sau nu”, explică Natalia Carafizi criza de medici din sistemul de sănătate.

Paliația nu se ocupă de tratamentul bolnavilor, ea schimbă mentalitatea pacientului și pune accentul pe menținerea controlului asupra simptomelor pe care le are acesta, este de părere Natalia Carafizi. Potrivit ei, nu este vorba doar de medicină, dar și de bazele unor cunoștințe în psihologie pentru consultarea psiho-emoțională a pacientului fără de care asistența devine o simplă administrare de medicamente fără a înțelege și evalua starea pacientului nu doar din puncte de vedere medical, dar și social, emoțional și chiar spiritual.

Cel mai vechi hospice din Republica Moldova, cu aceiași medici de la începuturi

Cea mai veche instituție de tip hospice din țară este în satul Zubrești, raionul Strășeni. Vasile Suruceanu activează în domeniul paliației din 1999, iar în calitate de medic la Hospice Carolina de Nord din localitate din anul 2006. El a încercat de mai multe ori să convingă tineri specialiști să vină la hospice, dar nu a reușit.

„Cu medicii este foarte greu din cauză că majoritatea sunt orientați peste hotare. Niciunul dintre cei care au fost pe la noi nu a dorit să rămână. Este foarte greu să convingi pe cineva care s-a orientat la chirurgia estetică să meargă în paliație”, povestește medicul experiența lui din ultimii ani.

Vasile Suruceanu susține că un medic nu face nimic în paliație fără o asistentă și o infirmieră bună, de aceea a găsit șapte femei din sat pe care le-a trimis la studii la Colegiul de Medicină din Chișinău să învețe de asistente medicale. „Majoritatea fetelor lucrau ca infirmiere la spitalele din Capitală. Administrația colegiului are doar laude pentru ele și noi le știm drept fete muncitoare care au ales profesia din dragoste pentru ea și nu că au fost trimise de părinți”, vorbește cu satisfacție medicul Suruceanu.

Potrivit lui, astăzi în Republica Moldova puțini înțeleg ce este asistența medicală paliativă cu adevărat. Majoritatea protocoalelor în domeniu sunt făcute de persoane care nu au lucrat nicio zi într-un hospice, iar paliația este mai mult decât administrarea unor pastile. „Fără bărbierit, tăiat unghiile, tuns nu poarte să fie paliație în afară de durere. Dacă în salon miroase a urină, aceasta nu este îngrijire paliativă, chiar dacă sunt respectate protocoalele în domeniu”, spune Vasile Suruceanu, specialist cu cea mai mare experiență în domeniul paliativ din țară.

Primele cinci paturi pentru pacienții incurabili la Cahul

Spitalul Raional din Cahul va primi de la 1 februarie primii cinci pacienți pentru îngrijiri paliative. Instituția a semnat un contract cu CNAM de aproape un milion de lei pentru prestarea de servicii medicale paliative. Pacienții vor fi internați în secția de chirurgie septică în două saloane, câte unul pentru femei și bărbați, și vor avea un post dedicat, intrare și grup sanitar separate.

„Evaluările arată că majoritate pacienților sunt cu maladii oncologice, mai ales ale tractului digestiv. În această secție sunt specialiști pregătiți să intervină în astfel de cazuri și vrem să instruim și alți colegi în acest domeniu deoarece vrem să extindem numărul de paturi pentru paliativi și să le oferim familiilor acestor pacienți timp pentru refacere”, spune Lilia Postolachi, vice directoarea Spitalului Raional din Cahul.

Potrivit lui Vasile Rotaru, directorul Spitalul Raional Cahul, anterior specialiști din cadrul instituției au făcut parte dintr-o echipă multidisciplinară de îngrijiri paliative la domiciliu finanțată de o organizație neguvernamentală. El afirmă că instituția mizează pe experiența medicilor și asistenților medicali care au lucrat în acest sector.

Numărul pacienților care au nevoie de îngrijiri paliative este în creștere

Spitalul Raional din Florești dispune de cele mai multe paturi paliative printre spitale raionale din țară. Instituția poate acorda îngrijiri paliative la 20 de pacienți internați în șapte saloane separate cu post separat în secția de îngrijiri cronice care acordă asistență și pentru bolnavii aflați la reabilitare sau geriatrie. Ludmila Capcelea, directoarea Spitalului Raional Florești, menționează că secția a fost înființată în anul 2015. Numai anul trecut au beneficiat de servicii medicale paliative 414 persoane.

„Pacienții ajung în spital cu îndreptare de la medicul specialist oncolog sau de la medicul de familie. Sunt cazuri când sunt aduși și cu asistența medicală urgentă. Majoritatea acestora sunt persoane cu șanse de viață mici, maxim până la 12 luni, cu patologii incurabile cum ar fi cancer, insuficiență cardiacă faza terminală, pacienții cu ciroză decompensată sau cu insuficiență hepatică cronică. Din păcate, în zona de nord incidența maladiilor oncologice este în creștere, respectiv și numărul pacienților care au nevoie de îngrijiri oncologice este în creștere. În acest context astfel de servicii vor fi tot mai solicitate”, explică Ludmila Capcelea situația din regiune.

Directoarea Spitalului Raional din Florești a mai spus că în secția unde sunt internați pacienții incurabili lucrează un medic oncolog, care este și șef de secție, și un internist cu multă experiență în domeniu. Aceștia sunt asistați de șase angajate cu studii medii de specialitate și cinci infirmiere. Potrivit ei, medicii se conduc de protocoalele stabilite de Ministerul Sănătății în acordarea asistenței medicale paliative. „Partea psihologică este dusă de asemenea de medicul curant. Noi nu avem nici pe state de personal psiholog strict pentru acești pacienți”, a mai spus directoarea.

Discuții aprinse între Curtea de Conturi și Ministerul Sănătății. Motivul – tarifele la servicii medicale

Sărace în declarații, bogate în conturi. Instituțiile medicale au acumulat și păstrează în conturile bancare peste 1 Miliard de lei

Ministra Sănătății anunță un deficit de mii de cadre medicale. Zece spitale raionale s-ar fi închis din cauza lipsei acestora

Tag: paliativ, CNAM, spitale raionale, Natalia Carafizi

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.