Cum a evoluat sistemul de sănătate din România de la aderarea la Uniunea Europeană

Sursa Foto: pexels.com. dcmedical.ro 360medical.ro medierenet.ro

Cristina Ghermanschi

11 ianuarie, 2024, 10:57

Vizualizări: 2460

După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, sistemul de sănătate a înregistrat numeroase îmbunătățiri. Deși încă se află la distanță în ceea ce privește performanța comparativ cu alte sisteme, cum ar fi cel german sau francez, România a reușit să reducă decalajele, conform informațiilor prezentate de Panorama.

România a fost pusă în situația de a ajunge la nivelul statelor mai dezvoltate, impunându-și ridicarea standardelor de calitate în domeniul îngrijirilor, nu doar în teorie, ci și în practică. Principiul de a plasa pacientul în centrul sistemului, obișnuit în multe țări europene, a devenit tot mai prezent și în discursurile autorităților de la București.

Astfel, s-a ajuns într-o situație în care Guvernul român a crescut constant procentul din PIB alocat sectorului Sănătății. Înainte de 2007, acest procent nu depășea 4%, dar până în 2020, conform ultimelor statistici furnizate de Biroul European de Statistică – Eurostat, s-a înregistrat o creștere la 6,3%.

În ciuda acestei creșteri, România se află printre țările cu investiții reduse în Sănătate în cadrul Uniunii Europene. Chiar și Bulgaria, de exemplu, alocă 8,5% din PIB pentru acest domeniu, depășind astfel procentul alocat de România.

Potrivit Panorama.ro, spre deosebire de alte domenii, în Sănătate, Educație și Apărare, Comisia Europeană are posibilitatea de a formula strict recomandări. Aceste recomandări, atunci când sunt implementate în România prin intermediul actelor normative, au adus numeroase beneficii pacienților.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă directiva europeană care facilitează asistența medicală transfrontalieră. De exemplu, cetățenii români care călătoresc în Uniunea Europeană pot obține un card european de asigurări de sănătate (CEASS), cu ajutorul căruia pot demonstra că beneficiază de asigurare în situații de urgență medicală în alt stat membru al UE.

Prin urmare, aceștia pot beneficia de tratamente și investigații fără a fi nevoiți să suporte costurile direct, așa cum se întâmplă în cazul asigurărilor de călătorie. Conform unui raport al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), consultat de Panorama, doar în anul 2022 au fost eliberate peste 270 de mii de astfel de documente.

Mai mult, beneficiile directivei nu se limitează doar la acest aspect. În situația în care cardul european de asigurări de sănătate (CEASS) acoperă strict urgențele, românii care suferă de boli preexistente și doresc să se trateze în altă țară au posibilitatea să beneficieze de această facilitate prin intermediul unui formular specific - S2 (cunoscut anterior sub denumirea de formular E112).

„S-a deschis o fereastră de oportunitate pentru pacienți, de a-și călători bolile, cumva, unde consideră ei de cuviință”, a explică pentru Panorama Alina Comănescu, navigator de pacienți și fondatoarea Asociației Sănătate pentru Comunitate.

Organizația oferă sprijin și educație pacienților cu cancer și îngrijitorilor acestora, ajutându-i să ia deciziile potrivite în privința pașilor tratamentului.

Un navigator de pacienți oferă ghidaj de la suspiciunea de boală până la diagnostic și tratament. Ori îl îndrumă către un medic sau o echipă medicală, ori îl asistă în obținerea unei a doua opinii, contribuind astfel la economisirea timpului pacientului și la accesarea rapidă a tratamentului optim. Navigatorul de pacienți poate, de asemenea, să ofere asistență în depășirea obstacolelor birocratice întâmpinate în cazul deplasărilor în străinătate pentru anumite intervenții.

Conform legislației din România, un pacient care dorește să efectueze o intervenție medicală în străinătate trebuie să pregătească un dosar și să-l înainteze casei de asigurări de sănătate la care este înregistrat. Pentru a avea șanse de aprobare, este crucial ca un medic specialist să susțină cererea pacientului.

Adică să își asume, prin semnătură, că o anumită intervenție disponibilă și în sistemul nostru de sănătate nu poate fi realizată într-un timp util pentru pacient.

Aici apare, de fapt, problema majoră, conform explicațiilor Alinei Comănescu: „Nu sunt puține cazurile în care medicii curanți nu sunt de acord să își asume o asemenea responsabilitate. E greu de definit acea fereastră optimă de timp”.

În ciuda acestor dificultăți, începând cu 2018 au fost eliberate, anual, între șase și șapte sute de formulare S2 la nivel national. Excepție a constituit anul 2020, când a început pandemia COVID-19, iar restricțiile de circulație au limitat deplasările, inclusiv cele în scop medical, în toate țările membre ale Uniunii Europene.

Cei care aleg să primească tratament în străinătate pe baza acestui formular sunt obligați să suporte din propriul buzunar diferența de cost dintre o intervenție realizată în țară și una efectuată, de exemplu, în Germania. Statul român acoperă doar tariful stabilit intern. Prin urmare, pacientul este responsabil pentru coplata, fie direct din resursele proprii, fie prin intermediul unei asigurări private de sănătate.

Conform informațiilor furnizate de CNAS, începând din octombrie 2013, românii aleg această opțiune pentru tratarea afecțiunilor sistemului circulator sau pentru diverse probleme oncologice. Se remarcă, de asemenea, numeroase plecări pentru îngrijirea afecțiunilor pediatrice, sugerând că părinții preferă expertiza din străinătate atunci când vine vorba de sănătatea propriilor copii.

„Există vria asta în care toată lumea vrea afară și, într-un fel, este de înțeles. Din păcate, sistemul medical românesc este antagonizat, dar nici în străinătate nu umblă câinii cu covrigi în coadă”, susține Alina Comănescu.

Potrivit Panorama, directiva a adus în mod evident beneficii pentru pacienți. Totuși, autoritățile din București nu împărtășesc aceeași opinie, fiind nevoite să ramburseze anual diverse sume către spitalele din UE, în special cele din Germania, Italia, Franța sau Austria, destinații preferate de români.

„Personal, nu susțin aceste plecări în străinătate pentru tratamente. Cred că o serie de investiții făcute în România ar putea determina efectuarea acestor proceduri cu costuri mult mai mici, acasă. În perioada inițială, în care nu dispuneam de infrastructura necesară, era de înțeles că se pleca prin acest formular. Însă menținerea în plată a unor proceduri pe care România le poate face este păguboasă”, a afirmat pentru Panorama conferențiarul Florin Buicu, medic primar Sănătate Publică și Management, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și secretarul Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților

Unul dintre avantajele semnificative ale integrării a fost accesul la ghidurile și protocoalele medicale europene, precum și alinierea la acestea. În timp ce ghidurile se referă la aspectele diagnostice ale unei afecțiuni, protocoalele definesc modalitatea de administrare a tratamentului și procedurile de monitorizare.

În România, stabilirea unui diagnostic de cancer poate dura între patru și șase luni, depășind semnificativ timpul necesar din alte țări europene, unde diagnosticul precis poate fi stabilit în unele situații chiar într-o lună. Cu toate acestea, se observă îmbunătățiri în acest sens.

„Sistemul nostru e tânăr, a trebuit să se adapteze și să învețe să funcționeze după aceleași standarde. Încă mai avem de recuperat, dar se fac pași în direcția bună”, a spus Radu Gănescu, pacient și președinte al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Un aspect deosebit de relevant este reprezentat de accesul la rețelele europene de referință, în special pentru pacienții cu afecțiuni rare. Aceștia beneficiază nu doar de consultații medicale din partea specialiștilor cu o mai mare expertiză, ci și de metode de diagnostic și tratamente mai eficiente.

„Strategia farmaceutică la nivel european își propune să îmbunătățească accesul la medicamente la prețuri accesibile, inclusiv pentru pacienții care suferă de boli rare. Această strategie a fost transpusă în diverse programe de sănătate pe care le avem acum în România”, a menționat conferențiarul Florin Buicu, deputat PSD.

Potrivit deputatului, asigurarea că Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) examinează și verifică fiecare medicament care intră pe piață constituie o garanție pentru pacienți. Este recunoscut faptul că această agenție impune reglementări mai stricte în comparație cu echivalenta sa din Statele Unite ale Americii, Food and Drug Administration (FDA).

„Știu că tratamentul pe care îl primesc în România e același pe care îl ia și pacientul din Germania sau Franța. Acum, dacă sunt plecat în străinătate, îmi pot lua rețeta de la orice farmacie, în baza parafei medicului meu curant, român. E un mare avantaj pe care înainte să fim în UE nu îl aveam”, completează Radu Gănescu, președinte COPAC.

Panorama remarcă că deschiderea către Uniunea Europeană a adus cu sine și câteva dezavantaje pentru România. Integrarea în UE, care asigură libera circulație a persoanelor și a bunurilor, a generat dificultăți în retenția personalului medical format în țară.

De la anul 2008, zeci de mii de profesioniști din domeniul sănătății au părăsit sistemul medical românesc. Pierderile cauzate de acestexod în 2016 au atins suma de 3,5 miliarde de lei, echivalentul a 700 de milioane de euro – reprezentând costurile suportate de stat pentru formarea și specializarea medicilor.

La acel moment, un raport comandat de România la consultantul Organizației Mondiale a Sănătății indica că 43.000 de medici, formați în țară, practicau în străinătate. Cu toate că Panorama a cerut informații recente despre pierderile actuale, Ministerul Sănătății a menționat că nu dispune de date mai recente decât cele prezentate acum opt ani.

Fenomenul denumit „hemoragia halatelor albe” a creat deficite semnificative în anumite specialități medicale, întrucât medicii și asistenții medicali au ales să profeseze în țări precum Germania, Franța, Belgia și Marea Britanie, principalele destinații pentru personalul medical românesc. Inclusiv medici dentiști și farmaciști au optat pentru exercitarea profesiei în afara țării.

Această situație a fost determinată și de uniformizarea curriculumului de pregătire odată cu aderarea la Uniunea Europeană, rezultând într-un standard similar de pregătire pentru aceste profesii.

„Poate ar trebui să privim exodul și din altă perspectivă – cea a accesului specialiștilor la alte modalități terapeutice sau de diagnostic și tratament. Medicii care au plecat din România și care s-au întors în țară după ce au lucrat în alte sisteme au putut pune în practică aceste noi modalități de lucru. Din acest punct de vedere a fost un câștig pentru sistemul medical românesc”, a declarat Florin Buicu, secretarul Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

Potrivit Colegiului Medicilor, după 2018, anul în care unele salarii au fost dublate sau chiar triplate, intenția medicilor de a părăsi sistemul a scăzut.

Pe lângă libera circulație a persoanelor, Uniunea Europeană asigură și libera circulație a mărfurilor. Nu doar personalul medical a migrat către alte state europene, ci și anumite medicamente destinate pacienților români au ajuns în alte țări membre ale blocului comunitar. Conform informațiilor prezentate de Panorama, în România există atât fenomenul de export, cât și de import paralel de medicamente, dar principalul aspect de îngrijorare este reprezentat de primul dintre acestea.

„Fenomenul exportului paralel a început să se acutizeze odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Înainte, aveam libertatea de a spune stop distribuitorilor, astfel că marfa care era pe teritoriul României putea fi blocată pe teritoriul țării, pentru pacienții de aici. Când am devenit stat membru UE, am fost nevoiți să acceptăm legislația și direcțiile europene privind libera circulație a mărfurilor și obligați să respectăm în totalitate dreptul comercial internațional. România a intervenit în Parlamentul European de câteva ori, solicitând derogări pentru perioade de trei sau șase luni, blocând astfel exportul paralel pentru anumite medicamente esențiale”, a povestit Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

În anul 2023, consecințele exportului paralel de medicamente s-au manifestat în continuare. Pacienții au întâmpinat dificultăți în găsirea unor produse din domenii terapeutice precum neurologie, diabet și oncologie. De asemenea, au fost înregistrate lipsuri în ceea ce privește diverse antibiotice care nu sunt fabricate în România, a conchis Barbu.

„Pacienții au avut de suferit iar medicii s-au văzut nevoiți să înlocuiască, în anumite perioade, schema de tratament cu o alta, evident, nu cu aceeași rată de succes. Unele crize s-au resimțit mai puțin, pentru că au existat stocuri”, explică reprezentantul pacienților.

În esență, o parte semnificativă din cantitățile de medicamente alocate pentru piața din România părăsesc țara, deoarece nu sunt disponibile pentru pacienții locali, având în vedere că prețul pentru același produs este mai atractiv la nivel european.

„Cu alte cuvinte, dacă în România un medicament costă un euro, dar același medicament în altă țară costă 6 euro, distribuitorul are interesul să-l vândă mai scump. Și atunci apare acest export paralel. La nivel european vorbim de libera circulație a mărfurilor”, a concluzionat expertul în sănătate publică Florin Buicu.

Potrivit Panorama, în momentul de față, sistemul medical românesc beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, iar aceste investiții sunt planificate să continue până în anul 2030. Concret, România va primi peste 9 miliarde de euro în următorii șase ani, provenind din diverse surse de finanțare.

Acești bani sunt direcționați către modernizarea ambulatoriilor specializate, îmbunătățirea infrastructurii spitalelor și dezvoltarea secțiilor dedicate nou-născuților.

Totodată, în perioada menționată, fonduri europene vor fi investite în procesul de digitalizare a sistemului medical și în implementarea sistemului național de telemedicină, conform declarațiilor Ministerului Sănătății de la sfârșitul anului precedent.

O nouă pandemie va veni și trebuie să ne pregătim, pentru că nu va fi similară cu COVID-19. Un raport al OMS arată care sunt factorii de risc care pot genera o nouă pandemie la nivel global

Variola maimuței se extinde rapid. 16 țări deja afectate

O nouă schemă de tratament reduce cu 40 % decesele cauzate de cancerul de col uterin

Tag: sistemul de sănătate din România aderarea la Uniunea Europeană

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.