Ministerul Sănătății revine la ideea de comasare a spitalelor, dar o face din nou netransparent și la limita legii

Sursa Foto: Facebook/Spitalul Clinic de Boli Infectioase Toma Ciorba

Irina Papuc

06 decembrie, 2023, 22:25

Vizualizări: 2644

Ministerul Sănătății propune din nou prin Hotărâre de Guvern, instituirea managementului comun pentru două instituții medicale de nivel republican. Este vorba despre Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile (SDMC), prin absorbția celui din urmă. Proiectul de Hotărâre a fost supus dezbaterilor publice pentru un termen de doar zece zile calendaristice.

Ministerul Sănătății argumentează că reorganizarea este necesară, altfel Republica Moldova va pierde investiții „de câteva milioane de euro” din partea unei fundații franceze. Deși atât de necesară, implementarea unei reforme a spitalelor a eșuat deja de câteva ori în ultimii zece ani. Parlamentul a obligat, de altfel, încă în 2013 Guvernul să nu inițieze nicio reformă a spitalelor în lipsa unei strategii clare și cuprinzătoare, iar aceasta din urmă să fie votată de Legislativ, ceea ce nu s-a întâmplat până acum.

Ministerul Sănătății a supus dezbaterilor publice proiectul de comasare a celor două spitale pe 5 decembrie cu un termen extrem de restrâns, de doar 10 zile calendaristice.

Activitatea de comasare a oricăror spitale publice lipsește atât din Planul de acțiuni al Guvernului, cât și din Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății. Astfel, decizia Ministerului Sănătății de a iniția în termeni restrânși și fără o strategie clară o absorbție a două spitale publice este neînțeles.

Ministerul Sănătății argumentează, din nou, cu neajunsurile din cele două spitale, fără să se concentreze pe o strategie clară de reformare a întregului sistem spitalicesc. Astfel, potrivit autorității din Sănătate, unele clădiri ale spitalului, clasificate ca și monumente, sunt în stare deplorabilă, iar banii pentru reparații nu sunt niciodată de ajuns.

„Renovarea infrastructurii necesită surse financiare considerabile, având în vedere și faptul că unele clădiri reprezintă monumente de arhitectură și de istorie. Sunt necesare lucrări de reparație capitală a întregii infrastructuri, inclusiv a rețelelor de apă și canalizare, energie electrică, îmbunătățirea condițiilor de spitalizare a pacienților în secțiile curative. În structura cheltuielilor, ale ambelor instituții, investițiile capitale practic lipsesc, prezente fiind cheltuielile pentru întreținerea acestora”.

Totodată, Ministerul Sănătății argumentează că Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” nu dispune de o secție de reanimare, ceea pune în pericol starea pacienților. Problema este că nici Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile nu dispune de una, iar aceste lipsuri s-au văzut în special în perioada pandemiei COVID-19.

În aceeași ordine de idei, Ministerul Sănătății susține că o fundație din Franța care ar fi fost disponibilă să doneze echipamente moderne pentru laboratorul Spitalului de Boli Infecțioase Toma Ciorbă, ar fi cerut autorităților să mute spitalul în clădiri mai potrivite – exact acele din cadrul Spitalului de Dermatologie. Dacă nu îndeplinim condiția francezilor, vom pierde donația de milioane de euro, mai susține Ministerul Sănătății:

„În martie 2023 Ministerul Sănătății a semnat un Memorandum de înțelegere cu Fundația franceză Mérieux care stipulează că Fundația va oferi suport pentru a asigura cu echipament nou și modern laboratorul IMSP SCBI „Toma Ciorbă”, îmbunătățirea condițiilor laboratorului și instruire pentru personal. Din cauza că infrastructura este foarte veche, și lucrările de reabilitare/reconstrucție capitală induc costuri foarte mari, Fundația a solicitat pentru activitățile menționate spații mai potrivite, spații care sunt în cadrul IMSP SDMC, unde infrastructura laboratoarelor a beneficiat în ultimii ani de mai multe îmbunătățiri cu suportul Fondului Global de luptă contra Tuberculozei și HIV/SIDA și există spațiu suficient. În cazul când partea moldavă nu va asigura spații adecvate conform Memorandumului, Republica Moldova poate pierde o finanțare foarte importantă de milioane de euro”.

Astfel, nu este clar dacă Ministerul Sănătății își dorește să inițieze absorbția Spitalului de Dermatologie și Boli Comunicabile și să mute fizic Spitalul de Boli Infecțioase Toma Ciorbă din cauză că așa a solicitat un partener extern, ori datorită unor raționamente financiare și de reformare mai clar definite. Totodată, nici proiectul de Hotărâre de Guvern, nici Nota Informativă făcute publice nu clarifică aspectele organizaționale ale acestei reforme. Deși se vorbește despre economii generate în urma instituirii unui „management comun”, este cert că reforma implică și transferul personalului și a pacienților către Spitalul de Dermatologie și Boli Comunicabile, Totuși, Ministerul Sănătății nu explică câte secții din cadrul SDMC corespund rigorilor de siguranță pentru pacienții cu maladii infecțioase, de ce investiții suplimentare ar fi nevoie, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât și al resurselor umane.

Cert este, la această etapă, că din anul 2021 Ministerul Sănătății a exclus din Planurile sale de acțiuni orice activitate care se referea la reforma spitalelor. Mai mult, în decembrie anul trecut, în grabă Parlamentul a votat legea spitalelor raionale, făcând Ministerul Sănătății unicul fondator al acestora. Legea a nu a fost discutată suficient, nu au existat dezbateri publice veritabile, iar Ministerul Sănătății a fost acuzat că a „pasat” deputaților legea ca aceștia să o treacă prin Parlament și astfel a fost evitată legislația privind transparența în procesul decizional.

Parlamentul a obligat Guvernul să nu inițieze nicio reformă fără un document clar de strategie

Despre reforma spitalelor se discută de cel puțin 15 ani în Republica Moldova. În 2013, ex-ministrul Sănătății de atunci, Andrei Usatîi, a încercat să instituie un management comun la trei spitale – Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Spitalului Clinic Republican și a Institutului de Cardiologie. Andrei Usatîi intenționa să realizeze această comasare prin ordin intern. Atunci, procesul a fost stopat. Parlamentul a obligat Ministerul Sănătății, printr-o hotărâre, să prezinte o strategie clară de reformare a sistemului de sănătate, în caz contrar orice tentativă de reformare a sistemului spitalicesc să fie stopată (LINK AICI). O strategie așa și nu a mai fost prezentată până acum, deși de-a lungul anilor mai mulți miniștri au încercat să înfăptuiască reforma. Unul dintre ei este Ruxanda Glavan care a venit cu un plan de reformare a spitalelor, dar propriul partid și-a retras susținerea pentru ea și pentru continuarea reformei.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioasă Toma Ciorbă a mai fost vizat în câteva tentative de reformare. În 2013, ex-ministrul Andrei Usatîi propunea în ședință de Guvern trecerea terenurilor pe care se află acest spital, precum și cel de Traumatologie, în categoria celor pasibile de privatizare. Atunci, Usatîi spunea că privatizarea ar fi posibilă numai dacă cumpărătorul s-ar angaja să construiască două spitale de la zero. Totuși, ministrul s-a răzgândit, iar proiectul a fost retras.

În 2016, Ministerul Sănătății, condus atunci de Ruxanda Glavan, propunea din nou comasarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Toma Ciorbă, doar că în altă componență. În viziunea autorității de atunci, instituția ar fi trebuit alipită, deopotrivă cu Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie, Institutului de Medicină Urgentă. Atunci Centrul Național Anticorupție a atenționat despre riscuri de corupție, dar proiectul a rămas la etapa de inițiativă legislativă.

„Vrem să vedem un concept clar, să fie clare beneficiile”

Sergiu Vasilița, directorul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” a declarat pentru Sănătate INFO că anterior acestui proiect de HG au existat discuții neformale pe marginea instituirii managementului comun al celor două spitale. Soluția însă nu a fost găsită, iar directorul nu-și imaginează cum ar putea pleca acum cu toții angajații și pacienții într-o instituție nouă.

Citește și: CNA avertizează: „Proiectul ce prevede reorgarnizarea a trei spitale republicane prezintă riscuri de corupție”

„Noi, ca spital, vrem să ne dezvoltăm. Eu, în calitatea mea de director, vreau asta și înțeleg cerințele mari ale colectivului, ale pacientului. Pacientul are dreptul la condiții hoteliere adecvate. Spitalul nostru are clădiri suplimentare, unde pacienții cu boli infecțioase aerogene, de exemplu, pot fi izolați, în boxe speciale, în funcție de tipul de infecție. Noi putem asigura un WC pentru trei pacienți. La SDMC este altceva. Acolo este coridor și un wc la capătul lui. Că s-au făcut unele intervenții cosmetice, este bine, dar pentru a putea dezvolta un spital cu condiții potrivite pentru pacienții cu boli infecțioase este nevoie de investiții majore. Vorbim despre cu totul alte cerințe în cazul acestor pacienți”, a spus Sergiu Vasilița.

Managerul mai spune că tocmai datorită conștientizării riscurilor ce țin de infrastructură, a plătit din banii instituției o expertiză a rețelelor electrice, a stării clădirilor și a apeductului.

„Rețelele electrice au fost instalate în anii 60. Noi am adus generatoare noi, dar ele nu pot fi conectate, pentru că rețeaua electrică nu rezistă. Noi chiar vrem să schimbăm lucrurile, ne dorim un spital performant, dar SDMC nu corespunde acestor cerințe”.

Citește și: Sergiu Vasilița, director Spitalul „Toma Ciorbă”: „Pentru că sunt militar, am spus o dată că trebuie să ne vaccinăm. Obligatoriu. Punct”

Sergiu Vasilița recunoaște că instituția într-adevăr nu are o secție de reanimare și nici specialiști pentru ea. Din acest motiv, îi angajează pe cei de la Institutul de Medicină Urgentă, care sunt chiar în preajmă. Managerul spune că pacienții cu boli infecțioase au nevoie și de alți specialiști, în funcție de problema medicală apărută – chirurg, neurolog, cardiolog, ORL-ist, oculist etc. Acești specialiști vin să consulte pacienții tot de la Institutul de Medicină Urgentă. Cum vor fi gestionate aceste aspecte în noua locație, managerul nu știe.

„Există un rol pozitiv în tot acest demers, pentru că lucrurile trebuie să se schimbe. Dar eu sunt manager de spital, eu trebuie să vin în fața angajaților mei cu soluții clare. Trebuie să fie clare beneficiile, nu doar desenate pe hârtie, să fie clar conceptul de restructurare. Pentru ca să aducem condițiile din SDMC la nevoile noastre este nevoie de investiții și timp, trei ani cu siguranță. Eu nu pot să accept schimbări în grabă, pentru că suferă angajații și pacientul”, a conchis Vasilița.

Citește și: Vor cădea încă doi directori. Trei spitale republicane vor fuziona în unul

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitarea participării civice în procesul decizional în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

Cercetarea tuberculozei la nivel de comunitate și societate civilă va impulsiona politicile publice din acest sector

Rezistența la antibiotice provoacă anual sute de mii de decese în Europa. Ce situație avem în R.Moldova

„E ca și cum ați invita țânțarii să discute despre malarie”. Remarci acide, microfoane închise și acuzații absurde. Cum au avut loc dezbaterile de la Parlament pe subiectul controlului tutunului

Tag: „#Exprimați-vă părerea cu privire la drepturi și echitate în sănătate comasare spitale management comun toma ciorba spitalul dermatologie si boli comunicabile ministerul sanatatii

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.