După 6 ani de încercări eșuate, Guvernul a aprobat Strategia națională care va ghida dezvoltarea sistemului de sănătate. Promisiunile sunt mari, țintele – mici

Sursa Foto: Ministerul Sănătății

Irina Papuc

14 iunie, 2023, 18:04

Vizualizări: 1453

Strategia Națională de Sănătate „Sănătatea 2030” a fost aprobată astăzi de Guvern, după numeroase încercări eșuate a mai multor guverne de a găsi o viziune comună asupra dezvoltării sistemului de sănătate național. Această strategie este așteptată din 2017, de când a expirat vechiul document, iar instabilitatea politică și lipsa de angajamente a dus la perpetuarea problemelor din Sănătate.

Noua strategie conține 56 de pagini, 7 componente și 18 obiective generale: reducerea poverii bolilor transmisibile și netransmisibile, adoptarea conceptului „o singură sănătate”, consolidarea sistemului de supraveghere în sănătate publică și creșterea potențialului de răspuns la urgențele de sănătate publică, modernizarea sistemului de sănătate, fortificarea sectorului farmaceutic, menținerea și dezvoltarea resurselor umane în sistemul de sănătate.

Strategia începe cu o radiografie cuprinzătoare a stării deplorabile în care se află sistemul de sănătate, începând cu profilul de sănătate al populației, cu situația actuală în asistența medicală primară, continuând cu cea urgentă și spitalicească, abordând totodată calitatea serviciilor medicale și problema lipsei de cadre medicale.

CITEȘTE ȘI: Încă o încercare: Ministerul Sănătății a publicat a treia oară Strategia Națională de Sănătate pentru următorii 7 ani. Ce propuneri se regăsesc și ce lipsește din noul document

Potrivit autorităților, noua strategie propune „o abordare centrată pe persoană și pe resursele umane din sistemul de sănătate, cu asigurarea drepturilor fundamentale ale acestora la sănătate, la servicii medicale de calitate și la condiții de muncă sigure și decente”. Acest rezultat ar urma să derive din îndeplinirea a 18 obiective generale, împărțite în 7 componente distincte ale sistemului de sănătate. Componentele sunt următoarele:

1. Sănătatea publică

Obiective generale:

► Reducerea poverii bolilor transmisibile și netransmisibile prin acțiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, protecția și promovarea sănătății

► Consolidarea parteneriatelor strategice și fortificarea mecanismelor de colaborare intersectorială și de responsabilitate partajată în domeniul sănătății publice la nivel național și local pentru asigurarea principiilor OMS „o singură sănătate” și „sănătatea în toate politicile”.

► Consolidarea sistemului de supraveghere în sănătate publică și creșterea potențialului de răspuns la urgențele de sănătate publică.

2. Servicii medicale integrate și de calitate pentru fiecare persoană

Obiective generale:

► Asigurarea accesibilității și continuității serviciilor medicale integrate centrate pe persoană, la toate nivelele sistemului de sănătate.

► Modernizarea sistemului de sănătate și îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate.

► Dezvoltarea serviciilor calitative de reabilitare, de îngrijiri pe termen lung și paliație.

► Asigurarea continuității prestării serviciilor esențiale în sănătate, în cazul apariției urgențelor de sănătate publică.

► Îmbunătățirea managementului calității serviciilor de sănătate, siguranței pacientului și a lucrătorului medical

Sursa: Ministerul Sănătății

3. Medicamente și dispozitive medicale accesibile

Obiective generale:

► Fortificarea sectorului farmaceutic.

► Eficientizarea mecanismelor de asigurare cu medicamente și dispozitive medicale, cu garantarea securității farmaceutice.

► Promovarea prescrierii și utilizării raționale a medicamentelor și dispozitivelor medicale.

4. Personal medical motivat și bine pregătit

Obiective generale:

► Asigurarea guvernanței și finanțării durabile și echitabile a resurselor umane din sistemul sănătății.

► Îmbunătățirea mecanismelor de asigurare cu personal medical, menținerea și dezvoltarea resurselor umane în sistemul de sănătate.

5. Sistem de sănătate digitalizat și asigurarea interoperabilității acestuia

Obiective generale:

► Transformarea digitală a sistemului de sănătate și aplicarea soluțiilor digitale pentru a îmbunătăți calitatea, eficiența, transparența și accesul la servicii de asistență medicală.

► Dezvoltarea Sistemului Informațional Integrat în domeniul sănătății prin standardizarea, integrarea și interoperabilitatea principalelor sisteme informaționale și prin aplicarea soluțiilor digitale pentru a îmbunătăți managementul şi guvernanța sectorului de sănătate

► Creșterea accesului la serviciile medicale prin implementarea sistemului informatic de furnizare a serviciilor medicale la distanță – „telemedicina”.

6. Sistem de sănătate sustenabil financiar

Obiective generale:

► Mobilizarea mijloacelor financiare suficiente pentru sistemul de sănătate.

► Utilizarea eficientă și echitabilă a resurselor financiare disponibile și eliminarea barierelor financiare din calea accesului pacienților la servicii și reducerea riscurilor financiare în caz de îmbolnăvire.

7. Guvernare și leadership eficiente al sistemului de sănătate

Obiective generale:

► Dezvoltarea capacităților sistemului de sănătate pentru a asigura un proces decizional transparent bazat pe politici/intervenții informate de evidențe cu asigurarea integrității la toate nivelurile (individual, instituțional și de sistem).

Strategia Sanatate 2030 by Irina Papuc on Scribd

Probleme mari, obiective blânde

Pentru că nu există un Plan de acțiuni, monitorizarea activităților propuse în Strategie va fi greu de realizat. Pentru comparație, ultima strategie națională de dezvoltare a domeniului Sănătății avea un plan de acțiuni, cu indicatori și termene de realizare.

Noua strategie conține doar o serie de indicatori care ar urma să fie îmbunătățiți pe parcursul celor 7 ani de implementare. Aceștia au fost aleși în corespundere cu Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”.

Sursa: Ministerul Sănătății

Însă poate fi cu ușurință identificat faptul că autoritățile și-au setat ținte modeste. Deși, promisiunile că sistemul se va schimba sună sofisticat și triumfalist, cifrele arată că ritmul schimbărilor va fi extrem de lent: ne-ar lua 7 ani să creștem speranța de viață de la 69,1 de ani la 72 de ani și tot atâta ca să reducem cu 0,4% mortalitatea copiilor cu vârsta de până la 5 ani. Pentru rata suicidului, autoritățile au estimat că o reducere de doar 2% ar fi realizabilă. În ceea ce privește asigurarea cu medici raportat la 10.000 de oameni, situația ar urma să rămână aproape neschimbată – ținta finală stabilită fiind de ≥48,0 față de 46,9 actual. Ponderea cheltuielilor private pentru sănătate ar urma să scadă de la 5,5% la 4,0%, în timp ce ponderea populației care suportă cheltuieli mai mari de 25% pentru sănătate din totalul cheltuielilor ar urma să scadă cu doar 0,4%.

În privința digitalizării sistemului de sănătate, Ministerul Sănătății este ceva mai optimist. Autoritățile cred că 100% dintre utilizatorii de medicamente și dispozitive medicale compensate vor folosi e-Rețeta. Și tot până în 2030, jumătate dintre instituțiile medicilor de familie ar trebui să poată să-și programeze pacienții on-line. Peste 250.000 de oameni ar urma să dețină un Dosar Electronic de Sănătate, ceea ce este imposibil la etapa actuală.

Bugetul

Ministerul Sănătății nu a estimat un buget necesar pentru implementarea strategiei. Cheltuielile ar urma să fie identificate după ce vor fi aprobate o serie de programe naționale.

Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate pentru anii 2008-2017 – bună în teorie, eșec în practică

CITEȘTE ȘI: 10 ani de strategie în sistemul sănătății din Republica Moldova: reforme fragmentare, protecție financiară scăzută, lipsă de transparență și calitate cu ochii închiși

În 2008 era aprobată prima strategie de dezvoltare a sistemului de sănătate din Moldova ce urma să fie implementată până în 2017. A fost o perioadă grea, cu probleme acute – am moștenit spitale sovietice gigant, neacreditare, cu tehnică medicală depășită. Sistemul național de asigurări medicale abia începea să funcționeze, iar finanțarea prin FAOAM era infimă. Țara avea o povară dublă a bolilor transmisibile și netransmisibile. Republica Moldova se rupea dintr-un context geopolitic apropiat estului, apropiindu-se mai mult de UE. Strategia aprobată în 2008 era crucială.

În 2020, la 3 ani după ce s-a finalizat, un expert străin a analizat în ce măsură obiectivele stabilite în strategie au fost și realizate. Printre realizări se numără faptul că Republica Moldova a reușit să aprobe protocoale clinice naționale pentru mai multe maladii, inclusiv să ofere șansa la viață copiilor născuți cu greutatea de 500 de grame, au fost dotate tehnic unele instituții medicale, datorită proiectelor de finanțare ale partenerilor străini, au fost realizate programe naționale în domenii-cheie, cum ar fi HIV, TB, diabet, boli cardiovasculare, a crescut finanțarea prin FAOAM.

Totuși, reforme structurale nu au fost realizate – spitalele publice au rămas prea multe și cu prea multe paturi care nu corespund nevoilor reale de sănătate ale oamenilor. Expertul internațional a mai constatat că spitalele prestează servicii medicale, fără ca toate subdiviziunile să fie acreditate, iar modelele de finanțare nu sunt pe deplin clare. Medicina de familie a ajuns prea împovărată cu indicatori de performanță, dar fără strategii și finanțarea necesară. Rolul asistentelor medicale comunitare a rămas doar pe hârtie, într-o strategie rămasă ineficientă. Calitatea serviciilor oferite a rămas un punct slab al sistemului, întrucât, actorii din sănătate nu sunt gata să împărtășească date din teama de a nu fi criticați. Problemele enunțate de autoarea analizei, Ilaria Mosca, sunt actuale și astăzi.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitarea participării civice în procesul decizional în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

Centrul Universitar în Îngrijirile Paliative – o iluzie, într-un stat unde există doi medici în medicina pediatrică de ambulatoriu în întreaga țară

Cine și cât trebuie să plătească pentru asigurarea medicală obligatorie în sumă fixă pentru anul 2024

Amenințare cu grevă: Angajații Spitalului „Toma Ciorbă” și Spitalului Dermatologic se opun fuziunii

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.