Transparența decizională la Ministerul Sănătății: într-un an întreg a fost organizată o singură dezbatere publică, iar rezultatele acesteia nu sunt de găsit

Sursa Foto: Ministerul Sănătății

Irina Papuc

17 mai, 2023, 17:43

Vizualizări: 947

Ministerul Sănătății a elaborat anul trecut 10 proiecte de legi, 40 de proiecte de Hotărâri de Guvern și a emis 1273 de ordine interne și peste 900 de dispoziții. Doar o mică parte din deciziile luate în aspecte de sănătate au fost consultate cu societatea civilă, așa cum prevede Legea privind transparența în procesul decizional. Pe parcursul unui an a fost organizată doar o dezbatere publică, doar că deciziile luate nu sunt publice și nu pot fi consultate.

Deși litera legii este aplicată superficial, Ministerul Sănătății consideră „satisfăcătoare” metodele de comunicare cu societatea civilă.

Conform raportului Ministerului Sănătății privind transparența în procesul decizional pentru anul 2022, autoritatea a elaborat pe parcursul anului 10 proiecte de legi. Dintre acestea, 6 au fost supuse consultărilor publice. De la inițierea proiectului și până la aprobarea legii au trecut în medie între 5 și 189 de zile.

Tot pe parcursul anului trecut, autoritatea principală din domeniul Sănătății a elaborat 40 de proiecte de Hotărâri de Guvern, dintre care 33 au trecut etapele transparenței în procesul decizional. În cazul lor, perioada medie de la proiect până la aprobare a fost între 5 și 279 de zile, adică aproximativ 9 luni.

În aceeași perioadă, Ministerul Sănătății a emis 1.273 de ordine și 905 dispoziții, însă doar 2 ordine au fost supuse dezbaterilor publice. Restul, nu doar că nu sunt supuse procesului de transparență decizională, dar nici nu sunt făcute publice, astfel ca să poată fi consultate. Din cele peste 1.200 de ordine emise de ministrul Sănătății anul trecut, doar 40 au fost publicate pe pagina electronică oficială a Ministerului Sănătății.

Problema transparenței este una veche la Ministerul Sănătății, întrucât ordinele emise de ministru se publică aleatoriu, și nu în funcție de subiectul vizat. Acum, lipsa de transparență devină și mai acută, pentru că Ministerul Sănătății a devenit unic fondator la toate spitalele raionale, respectiv un volum mult mai mare de decizii sunt luate acum la nivel central, în mare parte de ministrul Sănătății. Ordinele interne sunt, în general, trecute cu vederea de instituțiile din domeniul Sănătății în ceea ce privește etapa consultărilor publice, fiind vizate mai des proiectele de legi sau Hotărârile de Guvern. Cu toate acestea, Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional prevede, la articolul 3, aliniat 4, că „autorităţile publice vor consulta cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate în privinţa proiectelor de acte normative, administrative care pot avea impact social, economic, de mediu (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice)”.

Tot în raportul său, Ministerul Sănătății menționează că pe parcursul anului trecut a fost organizată o singură dezbatere publică, la care au participat 25 de persoane. Nicio concluzie a acelei dezbateri însă nu este de găsit pe siteul Ministerului Sănătății. Exact aceeași situație se repetă și la solicitarea opiniilor de la experți. 25 de astfel de opinii ar fi solicitat Ministerul Sănătății, dar nu este clar pe ce subiect. Nici opiniile acestora nu pot fi consultate public.

Publicarea rapoartelor anuale privind modul de aplicare a legii privind transparența în procesul decizional sunt obligatorii și se sancționează administrativ, dacă legea este încălcată. Totuși, instituțiile publice aleg să producă rapoarte sumare și superficiale. Însuși procesul de consultare publică cu societatea este realizat doar parțial și cu încălcări la majoritatea etapelor.

O analiză a Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) cu privire la realizarea angajamentelor asumate în domeniul sănătății și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional (Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, Planurile de acțiuni pentru anul 2022 ale MS, ANSP, AMDM, CNAM), elaborată în 2022, a arătat că instituțiile din domeniul Sănătății nu respectă toate etapele transparenței în procesul decizional, nu respectă termenele de consultare publică și se limitează la un număr restrâns de participanți, deși domeniul Sănătății este unul dintre cele mai de interes, pentru că vizează întreaga societate. Raportul a mai arătat nicio instituție nu dispune de un mecanism pus la punct de retragere a proiectelor din consultare publică, iar majoritatea nu dispun de categorii proprii pe pagina web oficială dedicate transparenței în procesul decizional, unde să poată fi găsite toate proiectele supuse consultărilor publice.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

Un copil din raionul Edineț se află în comă, după ce a căzut de la înălțime. De ce spitalul raional nu-l poate salva

Patru milioane de lei pentru tratamentul bolnavilor cu fibroză chistică. Cazurile grave rămân pe dinafara programului

Acces la servicii medicale imediat după plata poliței. Inițiativa ar pune în pericol sistemul de asigurări medicale

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.