Un nou program de prevenire și control al bolilor netransmisibile, aprobat de Guvern. Cum vrea statul să schimbe modul în care trăim, mâncăm și ne îmbolnăvim

Sursa Foto: Ministerul Sănătății/ imagine simbol

Irina Papuc

16 martie, 2023, 13:40

Vizualizări: 751

Un moldovean are un risc dublu de a deceda din orice cauză, comparativ cu o altă persoană care locuiește în alt stat din Regiunea Europeană, are o speranță mult mai mică la viață, riscă să moară de o boală cardiovasculară, este cel mai probabil supraponderal, este dependent de vicii și are un risc crescut de hipertensiune.

Este portretul general al unei persoane adulte din Republica Moldova, unde alimentația, calitatea aerului, dependența de vicii și accesul subdezvoltat la servicii medicale sunt direct responsabile de majoritatea dintre cele aproape 50.000 de decese înregistrate anul trecut. Numai bolile cardiovasculare sunt responsabile de peste jumătate din aceste decese. Pentru a redresa situația, Guvernul a aprobat un nou Program național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare. În următorii 5 ani (2023-2027), autoritățile își propun să reducă îmbolnăvirile și decesele provocate de bolile cardiovasculare, cancer, boli digestive, să motiveze oamenii să ducă un mod de viață mai sănătos, dar și să dezvolte politici care să ducă la o mai bună implementare a serviciilor de supraveghere și control în domeniul bolilor netransmisibile.

Conform datelor oficiale, Republica Moldova, se clasifică printre țările cu cea mai înaltă mortalitate generală a populației din Regiunea Europeană - 1302,2 de decese la 100 mii locuitori în anul 2021, comparativ cu media europeană de 546 decese la 100 locuitori. Peste 80% din aceste decese sunt provocate de bolile netransmisibile, iar cele mai multe vieți sunt curmate de bolile aparatului circulator – aproximativ 53% din toate decesele. Urmează decesele provocate de cancer, care se plasează pe locul doi. Pandemia COVID a inversat statistica pentru anul 2021, când pe locul doi s-au clasat decesele provocate de virusul SARS-CoV-2. Datele publicate de autorități mai arată că pandemia a șters un deceniu de eforturi îndreptate spre reducerea mortalității provocate de bolile cardiovasculare. La modul practic, am revenit la nivelul de mortalitate înregistrat în 2010, de 688,7 decese la 100.000 de locuitori. Asta în condițiile în care, deși într-un ritm lent, autoritățile totuși au reușit să reducă acest indicator în ultimii ani.

Și în ceea ce privește decesele provocate de tumori, stăm mai rău decât acum un deceniu. Peste 5.700 de oameni și-au pierdut viața din cauza tumorilor maligne în 2021. În timp ce incidența mai mare la cancer din ultimul deceniu poate indica capacități mai mari de diagnostic, totuși rata crescută a deceselor este determinată fie diagnosticarea tardivă, fie opțiunile reduse de tratament inovativ, fie ambele combinate. Cancerele de plămâni, colorectal, sân, prostată și col uterin sunt tipurile care provoacă cele mai multe decese.

Pe locul trei, în topul bolilor care provoacă cele mai multe decese, se află bolile aparatului digestiv. Dintre acestea, 76,7% se datorează hepatitei cronice și cirozei hepatice, care indică un consum ridicat de alcool printre moldoveni, dar și un nivel înalt de hepatite virale.

De asemenea, datele oficiale arată că mai mult de 6 din 10 persoane (64%) sunt supraponderale. Două din zece sunt obeze. În același timp, o treime din moldovenii adulți au tensiunea arterială crescută. În mare parte, aceste cifre sunt determinate de alimentația nesănătoasă, de lipsa mișcării și de dependența de vicii. Fumatul pasiv și activ provoacă peste 5.200 de decese anual în Republica Moldova, în timp ce două treimi din populația Republicii Moldova este consumatoare de alcool.

Ce își propun autoritățile să schimbe în următorii 5 ani

Acest tablou descurajant se poate schimba, dacă obișnuințele oamenilor ar fi modelate. Statisticile la nivel internațional arată că numai renunțarea la factorii de risc și adoptarea unor măsuri simple, cum ar fi alimentația sănătoasă, sportul, renunțarea la fumat și alcool, consumul de apă curată și viața într-un mediu nepoluat ar putea reduce cu 80% decesele premature de boli cardiovasculare și cu până la 40% decesele provocate de cancer. Deși nu doar sectorul sănătății este responsabil de îmbunătățirea vieții oamenilor, profilaxia și promovarea modului sănătos de viață a fost și este unul dintre instrumentele cele mai ieftine, dar cele mai neglijate de către autorități. Ministerul Sănătății recunoaște că profilaxia, realizată în mare parte din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, a fost insuficientă în ultimul deceniu. În acest context, este important de menționat că fondurile dedicate profilaxiei din FAOAM au variat între 1 leu și 8 lei pe cap de locuitor în ultimii 3 ani.

Prin intermediul acestui program național, autoritățile și-au propus 4 obiective generale și 14 obiective specifice. Planul de acțiuni prevede în total 77 de activități. Indicatorii de rezultat setați sunt inclusiv în corespundere cu angajamentele privind dezvoltarea durabilă și țintele naționalizate trasate în Strategia Națională de Dezvoltare ”Moldova Europeană 2030”:

1) Reducerea relativă a deceselor premature cauzate de bolile cardiovasculare, cancer, bolile digestive cronice, diabet şi bolile respiratorii cronice până la 25% în anul 2025 și până la 30% în anul 2030.

2) Reducerea relativă cu cel puțin 5% a consumului de alcool în rândul persoanelor de vârsta 15+ ani către 2030.

3) Reducerea relativă cu 5% a prevalenței activității fizice insuficiente.

4) Reducerea relativă cu 30% a consumului mediu de sare / sodiu în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani către 2030.

5) Reducerea relativă cu 3% a prevalenţei consumului curent de tutun în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani către 2030.

6) Reducea relativă cu 10% a prevalenţei hipertensiunii arteriale în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani către 2030.

7) Oprirea creșterii diabetului și a obezității.

8) Acoperirea cel puțin 50% dintre persoanele eligibile (în vârsta de 40+ani, cu risc cardiovascular de 10 ani ≥20% sau boală existentă ) cu tratament medicamentos și consiliere (inclusiv controlul glicemic) pentru prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale.

9) Asigurarea la 80 % disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor de diagnosticarea de bază și medicamente esențiale, inclusiv generice, pentru a trata bolile netransmisibile majore atât în instituţiile publice, cât și în cele private.

Buget și riscuri

În total, autoritățile vor avea nevoie de estimativ 58.000.000 de lei pentru a implementa programul în următorii 5 ani. Dar succesul acestuia ține și de resurse umane suficiente în teritorii. Ministerul Sănătății menționează că acesta este un risc în implementarea programului, având în vedere lipsa acută de specialiști din teritorii. În plus, o parte din activități urmează să fie puse din nou pe umerii medicilor de familie. Un singur exemplu este dezvoltarea unui serviciu de consiliere nutrițională inclusiv pentru nutriția la nou-născut, copil mic, adolescent, mamă, care urmează să fii aplicat de medicii de familie.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

Povestea unei familii care a descoperit că fiica lor are un sindrom rar. Doar 6 copii din Moldova au diagnosticul confirmat: „Emilia a încetat să mai întindă mânuțele când vroiam s-o iau în brațe"

Un bărbat cu AVC a murit în spitalul din Glodeni deși putea fi salvat. El a fost trimis pentru investigații cu transportul public, bătut în spital, iar în final a decedat

„Luați-vă mortul acasă”. Povestea sfâșietoare a unei familii de moldoveni care își îngrijește fiul în stare vegetativă deja de 11 ani

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.