Bolile neurologice „întineresc” în Republica Moldova. Tot mai mulți tineri fac atac cerebral

Sursa Foto: Elena Covalenco//Sănătate INFO

Violeta Colesnic//Foto: Elena Covalenco

14 noiembrie, 2022, 16:45

Vizualizări: 3302

De-a lungul vieții corpul nostru acumulează factori nocivi, influențați de un stil de viață nesănătos sau de stres. Sistemul nervos reacționează, încercând să compenseze impactul negativ, dar probabilitatea apariției tulburărilor neurologice este destul de mare.

Acum suntem expuși stresului, poate, mai mult decât oricând din cauza pandemiei, a războiului din Ucraina și, în general, din cauza incertitudinii în ziua de mâine, a iernii grele care ne așteaptă.

Tulburările neurologice, spun specialiștii, pot apărea din mai multe motive, cum ar fi diferite infecții, leziuni ale coloanei vertebrale și ale creierului, boli ale vaselor de sânge care alimentează creierul și măduva spinării sau afectarea celulelor nervoase. Tulburările neurologice se pot manifesta atât fizic, cât și psihologic, așa cum ar fi depresia, starea de tristețe, sentimente de deznădejde, iritare constantă și excesivă, furie, anxietate, oboseală.

Șeful secției Neurologie de la spitalul „Sfânta Treime”, Valeriu More, spune că în ultimul timp numărul pacienților tineri care fac accident vascular cerebral a crescut foarte mult, mai ales dacă aceștia au fost bolnavi și de Covid-19.

Valeriu More: În perioada pandemiei lumea a fost destul de stresată, apoi s-au adăugat și grijile legate de război, așa că la mulți tineri s-a dezvoltat psihoneuroza sau cum îi mai spunem - disfuncție vegetativă. Acești pacienți manifestă stări de fobie, de neliniște, uneori chiar stări depresive ușoare, sunt mai nervoși și se adaptează mai greu în societate. Numărul cazurilor a crescut foarte mult. De asemenea, după pandemie, în ultimul an a crescut numărul de ictusuri și al meningitelor. Dacă înainte aveam 10 cazuri de meningită pe an, în acest an până acum deja avem 18. Chiar acum avem în secție doi pacienți cu meningită.

Ghedeon are 22 de ani. Transferat doar de câteva minute din Terapie Intensivă, privește în jur la ceilalți câțiva colegi de salon, examinându-i pe fiecare, fără să se miște.

- Poți să stai puțin pe șezute deja. Poți să te ridici?, îl întreabă asistenta medicală, care tocmai l-a adus în salon și l-a așezat pe patul de lângă fereastră.

- Aveam febră și mă durea tare capul, așa că am chemat ambulanța, povestește băiatul. Am refuzat spitalizarea și medicii mi-au pus o injecție. Pentru prima dată în viață am avut așa durere insuportabilă și pentru că durerea nu înceta, spre dimineață am mai chemat o dată ambulanța și deja am solicitat să fiu internat la spital. Acum sunt bine.

Ghedeon a fost internat cu febră, vomă și cefalee violentă și pronunțată. I s-a făcut puncția lombară și i s-a depistat meningita seroasă (aseptică). A stat trei zile în Reanimare, pentru că avea vomă incontrolabilă.

- O să trebuiască încă o dată să te „punctăm”, îi zice Valeriu More.

- Nuuu, șoptește băiatul, schimonosindu-și fața de durere. Nu trebuie…

- Ei, cum nu trebuie? Trebuie să vedem dinamica, să vedem cum evoluează.

- Îi dureroasă...

- Știu, dar totul o să fie bine, nu-ți face griji.

Sanatateinfo.md: Cum a influențat Covidul asupra bolilor neurologice?

Valeriu More: Covid-ul contribuie la formarea trombilor, de asta și a crescut numărul pacienților care fac accident vascular cerebral. Covid-ul a lăsat și alte urmări, pentru că a crescut mult numărul pacienților cu disfuncție vegetativă. De obicei oamenii acuză ba o durere de inimă, ba probleme intestinale, ba cefalee și atunci încep să facă mai multe examinări. Doar că după mai multe investigații nu se depistează nimic, analizele sunt bune și boala, ca atare, nu există. Aici mai mult este implicat momentul emoțional. Acești pacienți, fiind îngrijorați de starea lor de sănătate, intră într-un fel de stare de ipohondrie, adică intră în boală, încep a căuta bolile de care ar putea ei suferi, iar într-un final sunt nevoiți să meargă sau la neurolog sau la psihiatru.

Bolile neurologice sunt tulburări ale sistemului nervos central și periferic, care cuprind creierul și măduva spinării, nervii și terminațiile nervoase. Cele mai cunoscute dintre ele sunt migrenele, infecțiile și tulburările traumatice ale sistemului nervos, epilepsia, tumorile, scleroza multiplă, bolile Parkinson și Alzheimer.

Totodată, aceste simptome pot fi însoțite de oricare dintre următoarele semne fizice: probleme de somn (dormit prea lung, dificultăți de a adormi sau de a rămâne adormit), probleme de memorie, dificultate de concentrare, scăderea abilităților mentale, amețeli constante și dureri de cap, greață și vărsături, probleme de vedere, convulsii, slăbiciune musculara etc.

Valeriu More: Secția noastră lucrează mai mult cu urgențele, în special bolile cerebrovasculare, epilepsia, meningitele și AVC (accident cerebral vascular). Cei mai mulți pacienți, cam 70% dintre cei internați în secție, sunt cu accident cerebral vascular. Cea mai în vârstă pacientă cu AVC este o pacientă de 92 de ani, iar cea mai tânără are 47 de ani. Accidentul vascular cerebral acut (accident vascular cerebral), de regulă, duce la afectarea ireversibilă a funcției creierului și la dizabilitate.

Accidentul vascular cerebral este clasificat în ischemic (cel mai frecvent) și hemoragic. Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic sunt ocluzia vaselor de sânge din cauza compresiei sau trombozei, explică medicul. Un accident vascular cerebral hemoragic este o hemoragie la nivelul creierului din cauza disecției unui anevrism sau a rupturii unui vas. Un accident vascular cerebral necesită spitalizare imediată. Factorii de risc care conduc la accidentul cerebrovascular sunt: hipertensiunea arterială, bolile coronariene, tulburările de ritm cardiac, diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, tulburările de coagulare a sângelui, bolile vasculare, fumatul, alcoolul și altele.

Valeriu More: Ateroscleroza este un proces care închide lumenul (peretele) vasului sanguin. În mod normal vasul este dilatat, dar când apare o placă aterosclerotică el îl închide, îl îngustează uneori până la 70%-80%. Așa apare stenocardia inimii, iar toleranța persoanei la efort fizic devine scăzută. De exemplu, dacă va ridica vreo două-trei etaje, va avea dureri retrosternale, ceea ce dă de înțeles că este un vas închis. Când se face angeografia coronariană, aceste vase închise, sau ocluzante, sunt depistate. Dacă se depistează din timp, se pun stenturile, se fac stentările carotidiene evitându-se apariția infarctului miocardic. Aceleași fenomene se petrec și în vasele carotidiene ale creierului, unde are loc vascularizarea cerebrală. Dacă în urma angeografiei se depistează că stenoza este în proporție de 70-80%, se recurge la instalarea stentelor. Dacă placa este dură, calcinată, se taie artera carotidă, se scoate placa și se coase la loc. Astfel permeabilitatea vasului este restabilită și pacientul nu va face ictus.

Insultul (AVC) nu este boală primară, ci este o complicație a altei boli. Cu cât un pacient cu AVC ajunge mai devreme la spital și începe tratamentul, cu atât este mai probabil să evite moartea și să minimizeze modificările ireversibile ale funcțiilor sistemului nervos. Pe lângă tulburările circulatorii acute ale creierului apare adesea o disfuncție cronică a vaselor cerebrale, de obicei, de etiologie aterosclerotică, care se manifestă prin tulburări de memorie, modificări ale inteligenței, comportamentului, simptomelor vegetative, tulburărilor de coordonare etc.

Valeriu More afirmă că sunt maladii care contribuie la creșterea vâscozității sângelui, cum ar fi eritrocitoza simptomatică sau eritremia, care contribuie la creșterea numărului de eritrocite, sângele devenind mai gros, mai chegos. Când în circuitul sistemului sanguin se află mai multe eritrocite și trombocite decât plasmă, se formează trombii. Acești trombi pot provoca nu doar ictus, dar și tromboza unui membru sau alte complicații.

Valeriu More: Când apare fibrilația, inima nu lucrează în mod normal, capacitatea de pompare a sângelui este scăzută, iar pe zonele care fibrilează, pe peretele intern al inimii, încep să adere eritrocitele și trombocitele, formând trombul. Trombii se pot forma din mai multe cauze: ori pacientul a suportat un infarct miocardic acut și apare o zonă de akenezie a miocardului, adică o anumită zonă moare și acolo apare necroza. Acea zonă nu mai participă în contracția cordului. De asemenea, se pot forma trombi pe placa aterosclerotică, iar sub o presiune arterială mai mare sau la un efort fizic trombul se rupe de pe placa și ajunge într-un vas de calibru mai mic care dă complicații. Dacă este localizat în cap - apare un insult, iar dacă la membrele inferioare, atunci poate provoca migrena. De obicei, trombii care vin de la sistemul venos și ajung în zona Cava trec în atriu, apoi în ventriculul drept și de acolo în artera pulmonară, provocând tromboembolia pulmonară. Și cu cât este mai mare trombul, cu atât mai repede survine decesul persoanei. Asta pentru că trombul închide lumenul vasului și sângele nu ajunge în plămâni. În astfel de cazuri mortalitatea este destul de înaltă, 70-80%. Niciodată nu știi când poți face un insult, de asta oamenii trebuie să știe care sunt simptomele de bază și să apeleze la timp după ajutor la 112. Avem această fereastră terapeutică de 3 - 4 ore în care putem restabili circulația sau mai este o altă procedură care poate fi făcută până la 6 ore după producerea AVC – trombextracția – când cu un transductor se ajunge până la locul unde se află trombul și îl elimină, restabilind circuitul cerebral fără careva degradări neurologice permanente.

Fiecare dintre noi ar trebui să recunoască simptomele unui accident vascular cerebral, mai spune specialistul. Primul semn ar fi asimetria feței. Atunci când zâmbim fața este simetrică, dar la o persoană care a suferit un AVC colțul gurii, pe partea care a fost paralizată, va fi lăsat în jos. Alte semne sunt tulburările de vorbire, slăbiciune și pierdere a forței membrelor pe o parte a corpului, deficiența de vedere, afectare a sensibilității (amorțeală) feței și a membrelor, tulburări de coordonare (instabilitate), amețeli, vărsături. Nu este nevoie de studii medicale pentru a recunoaște aceste semne.

Valeriu More: Celula nervoasă trăiește maximum 5-7 minute fără oxigen. Când se petrece ictusul lumenul vasului este închis și regiunea dată nu se vascularizează, celulele nervoase intrând astfel în stare de hipoxie, murind apoi una câte una. Să admitem că mor câteva mii de neuroni, dar mai este și o zonă de umbră care încă se află în stare de parabioză, când neuronii nu sunt morți, dar așteaptă să fie salvați. Iată de ce, după ce facem tromboliza sau trombextracția celulele din zona penumbrei ischemice se restabilesc și rămân vii. Și atunci zona de necroză este mică și deficitul neurologic este mic. De asta și sunt importante primele ore.

Sanatateinfo.md: Câte procente dintre pacienți vin la primele simptome?

Valeriu More: Puțini, pentru că oamenii nu-și dau seama că trebuie urgent să solicite ajutorul. Sau pot fi cazurile unor bătrâneii care sunt singuri acasă, iar când vine ruda, îi găsește paralizați, timpul prețios deja fiind expirat.

Pacienta din Terapie Intensivă are ochii deschiși. Internată cu al doilea ictus, are tetrapareză în ambele emisfere. Altfel spus, este imobilizată la pat. Total. Singură în salon, ne urmărește doar cu ochii. Gălăgia aparatelor la care este conectată se îmbină cu sunetul respirației ei zgomotoase, prin traheostomă.

Valeriu More: Asta și este tragedia, că ea nu poate face nicio mișcare. Este din grupa fumătorilor, fiindu-i amputat și piciorul din cauza unei ateroscleroze literante. Este internată de 24 de zile. I s-a făcut traheostomie, pentru ca un timp îndelungat a fost la respirație artificială. Starea ei rămâne gravă și nu este un pacient care va fi externat degrabă.

Cel mai frecvent motiv pentru a vizita un neurolog este durerea de cap.

Există multe motive pentru durerile de cap. Migrena se manifestă prin accese de cefalee, care se termină cu vărsături. Înainte de un atac de migrenă se pot manifesta tulburări vizuale, fotofobie, fobie sonoră, hipersensibilitate la mirosuri. Urmează apoi un atac de cefalee severă, care nu permite munca normală sau odihnă și de obicei analgezicele nu ajută în astfel de situații, fiind nevoie de ajutor specializat și tratament individual.

Vitalie este unul dintre acei pacienți care a venit la medic din cauza unei dureri de cap.

Valeriu More: Pacientul are 34 de ani și la internare a prezentat un sindrom vertiginos cu vertijuri, grețuri și vomă. Inițial am suspectat o scleroză multiplă, iar la rezonanță magnetică am exclus această problemă. Am suspectat și o tumoare sau o meningită, care la fel nu s-au confirmat.

În timp ce vorbește examinează filmul roentgenologic al lui Vitalie, trecând de la o imagine la alta și povestind despre ce anume i s-a depistat, arătând locul în care este focarul.

Valeriu More: Imaginea cerebrală este normală. Prezența unei tumori am exclus-o. Băiatul este tânăr, lucrează și are o viață înainte. S-a dovedit că sindromul vertiginos este pe fundal de infecție a sinusurilor paranazali care sunt într-un proces inflamator. Iată ce înseamnă o „simplă” durere de cap și ce complicații poate ascunde.

Sanatateinfo.md: În ultima perioadă nu prea se vorbește despre Covid. Mai sunt înregistrate cazuri de infectare prin spitale?

Valeriu More: Fiecare pacient care este internat este testat împotriva Covid-19. Evident că este Covid, nu am uitat de el, doar că lumea s-a obișnuit cu acest virus. În plus, virusul a făcut mutații și nu mai este atât de agresiv. Da, provoacă boala, dar nu în formele acelea grave ca în primul și în al doilea val. Înainte dacă un pacient din salon era depistat pozitiv cu Covid-19 era mare panică, toți erau izolați, speriați. Acum s-au obișnuit.

Sanatateinfo.md: Ce puteți depista în urma unei tomografii?

Valeriu More: Creierul nostru lucrează la o capacitate de 8%. La o persoană în vârstă putem depista prezența atrofiei cerebrale. După 60 de ani creierul începe să se atrofieze câte puțin. Dacă este proces atrofic avansat ne dăm seama că pacientul va avea dereglări de demență, respectiv, va avea dereglări de memorie, se va descurca mai greu cu orientarea pe drum, cu număratul banilor, etc.

Sanatateinfo.md: Cât de greu este să stabiliți diagnostitul pacientului?

Valeriu More: Uneori este greu. Să luăm scleroza multiplă. Parcă este destul de simplu să stabilești diagnosticul, dar este o responsabilitate mare, pentru că odată pus, este pentru toată viața. Dacă, de exemplu, pacientul are un singur puseu, apoi peste cinci ani mai apare încă un puseu, atunci da, cu certitudine putem stabili diagnosticul. Nu putem stabili diagnosticul în baza unui singur episod.

Secția Neurologie de la Sf. Trime este prevăzută pentru 35 de pacienți, dintre care acum sunt ocupate 26. Șeful secției spune că anume toamna și primăvara numărul pacienților crește. Toamna crește și numărul depresiilor, pentru că timpul devine tot mai rece, zilele sunt tot mai scurte, iar facturile sunt mai mari. Toate acestea influențează asupra stării psihoemoționale și, popular vorbind, se ridică tensiunea.

Valeriu More: Vara când este cald, pentru a evita supraîncălzirea, organismul dilată vasele sanguine și tensiunea un pic scade. Odată cu răcirea timpului, apar salturile de tensiune. Recent am avut o pacientă tânără, de 43 de ani, cu toxoplasmoză cerebrală, o maladie rară care apare pe fundal de imunodeficiență. Vara am avut o pacientă de 22 de ani, cu o maladie destul de rară, Moyamoya care a contribuit la dezvoltarea ictusului. Fata a fost internată, iar când i s-a făcut angeografia s-au văzut schimbările, caracteristice bolii Moyamoya. Este o maladie extrem de rară, se întâlnește un caz la câteva milioane de populație și este specifică în special popoarelor din China, Japonia, Corea, pentru că ei au gena care duce la îngroșarea peretelui intern al vasului arterei carotide, care vascularizează o parte a creierului. Pacienta s-a restabilit, deja merge, deși are o hemapareză ușoară, dar în cazul dat trebuie de făcut o intervenție chirurgicală. Iată aici avem un pacient interesant, care a făcut polineuropatie.

Pacientul se află în spital de șase luni, iar la internare nu se mișca deloc. Au fost afectați nervii periferici multipli, nervii din afara creierului si măduva spinării. Pentru că au fost afectați și muchii respiratori, avea și dereglări de respirație. Pacientul are puțin peste 30 de ani, iar în cele câteva luni de când este internat a stat și în reanimare, și la reabilitare. Acum începe să-și miște membrele și chiar să se deplaseze pe etaj, în cărucior.

- Ia strânge-mă de mână, îi zice doctorul, apropiindu-se de bărbatul care stă culcat.

Se vede că pacientul depune efort ca să strângă mâna doctorului, care nu arată nici un semn că această strânsoare i-ar provoca durere.

- Așaaaa, zice el făcând o pauză și analizând. Strânsoarea nu este chiar puternică, cam trei puncte din cinci, așa că mai este de lucru.

Valeriu More: Aici avem un bărbat cu ictus ischemic de cerebel. A stat două zile în reanimare și era în stare gravă. Îl vedeți cum merge? Legănat, cu pași mici, picioarele făcând o bază mai largă pentru a-și menține echilibrul.

Ridicați-vă și poziționați picioarele drept, îi zice el bărbatului care tocmai a intrat în salon, cu mers legănat. Închideți ochii și spuneți-mi în ce parte simiți că vă trage?

În dreapta…

Așaaaa, acum cu degetul arătător atingeți vârful nasului. Mai întâi cu o mână, apoi cu cealaltă. Așaaa, bravo, degrabă veți merge acasă, îi spune el pacientului care s-a așezat pe marginea patului.

O problemă psihoemoțională cum ar fi divorțul, un credit neachitat, frica de Covid sau de război, predispune spre o încordare permanentă, de aceea și pot să apară dureri în spate, în regiunea lombară sau între omoplați. Asta pentru că în acea zonă corsetul muscular este dezvoltat și mușchii se află permanent în stare de încordare. La fel și cu mușchii scalpului. Pentru că persoana nu se poate relaxa, mușchii scalpului stau încordați, ca și cum ar purta pe cap o căciulă cu o mărime mai mică, care îi strânge.

Valeriu More: Acesta este un semn de cefalee de tensiune și suferă cam 40% din populație. Tratamentul este de lungă durată, de 6-8 luni. Dacă au apărut și dereglări de respirație, nervozitatea, cefaleea de tensiune, sindromul colonului iritat, deja este nevoie de mai multe preparate, de aceea nu trebuie de răbdat, de așteptat să treacă de la sine, ci de intervenit de la primele semne.

Principalele boli care afectează copiii din Republica Moldova, de la naștere până la adolescență

Caz de febră Dengue confirmat în R. Moldova. Pacienta a revenit din India

Risc crescut de boli diareice acute și hepatită A după inundații

Tag: Covid-19, boli neurologie, Spitalul Sf. Treime

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.