COVID-ul alege femeile? De ce șase din zece bolnavi sunt femei

Sursa Foto: Photo by CDC on Unsplash

Vitalie Dogaru

20 septembrie, 2022, 12:47

Vizualizări: 1727

De la începutul pandemiei, în Republica Moldova au fost înregistrate 583.128 de cazuri de COVID. Dintre acestea 346.302 ai fost în rândurile femeilor, iar 236.626 la bărbați, adică 59,3 la sută contra 40,7 la sută. Specialiștii explică această proporție prin faptul că femeile sunt expuse mai mult la infectare din cauza unor activități profesionale, dar și că bărbații se adresează mai rar la medic.

Femeie din mediul urban cu vârsta medie de 47 de ani. Acesta este portretul statistic al unui bolnav de COVID-19 din Republica Moldova de la începutul pandemiei. Potrivit rapoartelor Ministerului Sănătății, femeile reprezintă 59,3 la sută din numărul cazurilor de COVID-19. Datele oficiale arată că și numărul deceselor în rândurile femeilor este mai mare în comparație cu cel al bărbaților.

Raportul de șase femei la patru bărbați se menține la majoritatea categoriilor de vârstă. Cu toate acestea există grupuri de vârstă unde numărul femeilor depășește media. Spre exemplu, la categoria 30-39 de ani raportul este de 63,2 femei contra 36,8 bărbați sau la categoria 60-69 de ani numărul femeilor este de 62 la sută din totalul bolnavilor de COVID.

Un echilibru care este aproape egal cu raportul femei bărbați din societate se regăsește la extremele datelor statistice. Astfel la categoria de vârstă 10-19 ani raportul fete-băieți care au făcut COVID-19 este de 53,3% contra 46,7%, iar la categoria de vârstă peste 80 de ani, 64,5 la sută au fost femei, față de 35,5 la sută bărbați.

Sursa: Ministerul Sănătății

Femeile sunt mai multe din punct de vedere numeric, o explicație

Datele statistice din Republica Moldova sunt un paradox pentru experta în sănătate publică, Ala Tocarciuc. Ea spune că acestea diferă de restul lumii unde bărbații domină la cazuri de îmbolnăvire, forme grave și deces de COVID-19.

„Din punct de vedere fiziologic femeile au doi cromozomi X, iar bărbații doar unul. Această unitate genetică este responsabile de producerea imunității în corpul uman, de unde reiese că femeile au o capacitate de două ori mai mare de a lupta cu virusurile. Pe lângă acest factor determinat de prezența celor doi cromozomi, se mai spune că femeile au un alt mod de viață, comportament și altă responsabilitate față de propria sănătate. Toate acestea duc la concluzia că ele se îmbolnăvesc mai rar. Asta este peste tot în lume”, a menționat experta.

O explicație care ar putea confirma datele oferite de autorități privind incidența mai mare de COVID-19 în rândurile femeilor este că numărul acestora este mai mare comparativ cu al bărbaților la mai multe categorii de vârstă. ”Spre exemplu cu cât se înaintează în vârstă, punctează Ala Tocarciuc, femeile devin majoritare din cauză că bărbații în medie trăiesc mai puțin cu zece ani. Aici sunt mai mulți factori, printre care fumatul, alcoolul, problemele cardiace sau de metabolism care apar după 40 de ani. Este o vârstă de debut pentru foarte multe boli cronice care reduc din speranța de viața a bărbaților”.

Pentru a-i face pe bărbați să fie mai responsabili, Ala Tocarciuc recomandă autorităților să dezvolte campanii de comunicare prin care să îi încurajeze să se adreseze la medic. În caz contrar aceștia pot deveni o sursă de infecție la serviciu, în familie și comunitate. „Ei trebuie să cunoască aceste riscuri la care se expun și îi expun pe cei din jurul lor”, a menționat experta.

Femeile sunt mai implicate în activități cu risc sporit de infectare. Altă explicație

Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului politic al Femeilor 50/50, explică numărul mare al femeilor care au făcut COVID-19 în comparație cu cel al bărbaților prin faptul că primele ar fi mai implicate în activități cu risc sporit de infectare.

„Femeile domină în sectoarele educație, sănătate și protecție socială. Sunt domenii în care COVID-ul a fost cel mai mult resimțit. Acestea au continuat să funcționeze, uneori chiar la parametri mai mari, indiferent de starea epidemiologică din țară. Toate acestea cu sau fără respectarea măsurilor anti epidemiologie au și contribuit la infectarea a mii de femei cu noul coronavirus”, a menționat Ecaterina Mardarovici.

Statisticile arată că femeile trăiesc mai mult decât bărbații

Potrivit Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova populația feminină predomină în proporție de 52,3% versus 47,7%, altfel spus la 100 femei revin 91 bărbați.

Raportul diferă în funcție de grupuri de vârstă. Populația masculină predomină în grupul de vârstă 0-14 ani, raportul fiind de 106 bărbați la 100 femei. În grupul de vârstă 15-34 ani, numărul bărbaților și femeilor este de 102 bărbați la 100 femei. Diferențele sunt mai accentuate în cazul populației în vârstă de 35-64 ani și 65 ani și peste, la 100 femei revenind 92 bărbați și, respectiv, 61 bărbați. Acest decalaj este cauzat de nivelul mai înalt al mortalității premature a bărbaților, în special a celor în vârstă aptă de muncă (16-62 de ani).

Femeile trăiesc, în medie, cu 8 ani mai mult decât bărbații.

Obiective mari, bani și capacități reduse. Programul național pentru prevenirea și combaterea violenței, mai multe riscuri decât soluții

63 la sută dintre femei au efectuat un test citologic în ultimii 2 ani, cu 27 la sută mai multe decât în 2018. Ce le împiedică să-l facă

Secretarul de stat Boris Gîlca: „Vom răspunde la petiția celor 98 de femei, așa cum prevede legea”. Ministerul Sănătății pregătește un plan de acțiuni în regim de urgență

Tag: Covid, femei,

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.