Ministerul Sănătății și CNAM admit că există riscuri de corupție la formarea listelor pentru pacienții care urmează să primească tratamente costisitoare, dar amână soluția deja de 4 ani

Sursa Foto: Sănătate INFO

Irina Papuc

18 august, 2022, 07:21

Vizualizări: 9521

Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în Medicină recunosc că există riscuri de corupție în actuala metodologie de includere în lista de așteptare a persoanelor care urmează să beneficieze de tratamente costisitoare. De aproape 4 ani se discută ca regulamentul actual să fie modificat, selecția pacienților să se facă în baza unei grile speciale, iar un raport privind modul de acordare a punctajelor să fie făcut public în fiecare an.

Lupta cu corupția a rămas însă doar pe hârtie.

Din 2018, Ministerul Sănătății, alături de alte instituții din domeniu, și-au asumat obligația de a întreprinde numeroase acțiuni care să ducă la transparența sistemului de sănătate și eliminarea corupției. Primul set de acțiuni a fost definit clar printr-un plan, aprobat prin Hotărâre de Guvern și care avea un termen de acțiune de 2 ani. Timpul s-a scurs, iar Planul anticorupție a rămas în mare parte pe hârtie.

Recent, Ministerul Sănătății, alături de alte instituții importante din domeniu, au întocmit un alt plan anticorupție. Instituțiile responsabile de implementarea lui sunt și cele mai importante structuri care gestionează domeniile-cheie din Sănătate – Ministerul Sănătății, responsabili de politici, CNAM – responsabilă de banii din asigurări și Agenția Medicamentului, responsabilă de supravegherea și reglementarea pieței medicamentului, a producției de medicamente și a dispozitivelor medicale din Republica Moldova.

De această dată, termenul de implmentare a fost redus la un an. Problema este că o mare parte din activitățile planificate în 2018 pur și simplu au fost copiate și transpuse în planul actual. De exemplu, lupta cu lipsa de transparență în formarea listelor pentru tratamente costisitoare. Iată ce indicatori de progres își propunea Ministerul Sănătății să realizeze la acest obiectiv acum patru ani.

1. Criteriile și grila de punctaj aplicate în procesul de selecție a persoanelor pentru tratamente costisitoare, aprobate de o comisie/comitet de etică;

2. Procedura cu privire la înscrierea în listele de așteptare pentru intervenții costisitoare, inclusiv modalitatea de gestionare a acestora și criteriile de selecție a pacienților publicate pe paginile web oficiale a instituțiilor publice;

3. Listele pacienților din listele de așteptare distribuiți după instituțiile medicale prestatoare de servicii costisitoare contractate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină;

4. Raport anual cu privire la selectarea persoanelor pentru servicii costisitoare, criteriile și grila de punctaj aplicate în procesul de selecție elaborat și publicat pe pagina web oficială a instituției publice.

Până în august 2022 nimic nu s-a schimbat. Ministerul Sănătății a constatat problema, a copiat indicatorii din planul trecut și i-a transpus, aproape mot-a-mot, în noul plan pentru perioada 2022-2023. Suplimentar ar fi doar că autoritățile se gândesc acum și la un soft care să conțină numele persoanelor incluse în lista de beneficiari pentru tratamente costisitoare.

În Planul publicat recent, instituțiile responsabile menționează că ultimul ordin comun, semnat între Ministerul Sănătății și CNAM în 2020, a îmbunătățit accesul pacienților la intervenții chirurgicale costisitoare, dar că riscurile de corupție au rămas.

„Ordinul comun cu privire la gestionarea Listelor de așteptare pentru tratament în cadrul Programelor speciale: intervenții chirurgicale de artroplastie de șold; intervenții chirurgicale de artroplastie de genunchi; intervenții chirurgicale de artroplastie de umăr; intervenții chirurgicale de cataractă, asigură și îmbunătățește accesul cetățenilor la acest tip de servicii medicale. Totodată, rămâne riscul corupției conex selecției și includerii persoanelor în aceste și alte programe de servicii

costisitoare. De exemplu, anual, din cadrul FAOAM, circa 100 de femei beneficiază de fertilizare in vitro, iar cererea pentru acest tip de serviciu este de peste 3 mii de cupluri”, se arată în Planul Anticorupție.

Așadar, pentru a elimina riscurile de corupție, pacienții care au nevoie urgent de intervenții medicale foarte scumpe, ar urma să fie aleși în baza unei grile de punctaj.

Un comitet independent de etică ar trebui să fie format pentru a aplica noua metodologie, deși în plan nu se detaliază cine ar trebui să fie membrii acestui comitet de etică și cum se va asigura imparțialitatea lor.

Autoritățile promit din nou că transparența va fi cu adevărat asigurată – în fiecare an urmează să fie publicat un raport care va conține criteriile și grila de punctaj aplicate pentru persoanele alese să beneficieze de tratamente costisitoare.Nici în acest caz nu este clar ce informații va conține raportul și cât de transparent poate fi în condițiile respectării dreptului la secretul medical. Responsabilii merg cu promisiunile mai departe - CNAM ar trebui să dezvolte un soft care să permită evidența strictă a persoanelor selectate pentru tratamente costisitoare.

Problema lipsei de transparență în gestionarea listelor de așteptare este veche. Curtea de Conturi a atenționat ani de-a rândul că procesul de selectare a pacienților pentru intervenții scumpe este total netransparent.

Pentru o intervenție de protezare a genunchiului oamenii au trebuit să trebuie să aștepte chiar și 9 ani, conform Curții de Conturi.

Lipsa de transparență este suplimentată de o procedură greoaie de desfășurare a licitațiilor publice de CAPCS, astfel că până la pandemie peste 1.000 de intervenții chirurgicale costisitoare nu s-au făcut pentru că tenderele pentru procurarea consumabilelor au fost blocate. Se întâmpla chiar dacă banii erau bugetați, iar pacienții așteptau intervenția salvatoare.

Important de menționat este și că Ministerul Sănătății a încălcat intenționat prevederile precedentului Plan de acțiuni anticorupție și a argumentat că nu poate face publice liste sau rapoarte privind pacienții incluși în liste tocmai invocând datele cu caracter personal.
Atunci, Ministerul Sănătății explica faptul că procedura de înscriere în listele de așteptare se face în baza Regulamentului cu privire la modul de organizare a tratamentului în cadrul Programelor speciale aprobat prin Ordinul MSMPS nr.710 din 07.06.19, ordin care nici măcar nu era făcut public pe siteul instituției.

De menționat că CNAM a preluat acum doi ani responsabilitatea pentru gestionarea listelor de așteptare de la ANSP, căreia i-a revenit în anul 2018 această atribuție impropie după reforma sănătății publice. În anul 2020, în listele de așteptare pentru tratamente costisitoare erau peste 41.000 de pacienți, conform Curții de Conturi. La sfârșitul anului 2021, lista ar fi conținut peste 20.000 de persoane. CCRM precizează că în 2021 CNAM a repartizat către instituțiile medicale peste 10.000 de pacienți pentru intervenții costisitoare și, deși numărul de intervenții realizat a atins cifra de 10.000, doar 2. 938 persoane (29%) au beneficiat de intervenții conform listei de așteptare transmise către instituțiile medicale.

Problema este că CNAM n-ar avea suficiente capacități să verifice intervențiile care s-au făcut și care nu. Probleme au fost identificate și în privința listei de urgentare unde, conform regulamentelor, ar trebui să fie incluse persoanele care au nevoie urgentă de operație sau protezare. Conform ultimului raport al Curții de Conturi, peste 500 de persoane au fost transferate din lista generală în cea de urgentare fără să existe informații ample despre fiecare pacient și motivul trasferării acestuia dintr-o listă în alta.

Spitalele din Republica Moldova au fost dotate cu dispozitive medicale de peste jumătate de miliard de lei în ultimii 6 ani

Dispozitivele medicale, un tărâm gri cu profituri de milioane. Statul nu poate verifica cât de corect funcționează acestea și dacă pot răni pacienții. Ministerul Sănătății propune o nouă lege

Dotate cu tehnică performantă, dar fără specialiști: Spitalele raionale vor fi ajutate să interpreteze investigațiile imagistice de la distanță. Guvernul a aprobat tarife noi

Tag: plan anticoruptie ministerul sanatatii lista asteptare tratament costisitor

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.