Când „sexul este job”. Două femei povestesc cum e să practici sexul comercial și de ce au luat o asemenea decizie

Sursa Foto: Liana conduce acum o organizație care apără drepturile lucrătoarelor sexului comercialUNFPA

Irina Papuc

28 iulie, 2022, 07:16

Vizualizări: 2447

Liana din Indonezia și Monika din Macedonia de Nord sunt două femei care au decis să devină să practice sexul comercial conform propriilor dorințe. Această experiență, spun ele, le-au determinat să vadă cu alți ochi persoanele care aleg să devină lucrători ai sexului comercial, iar acum conduc organizații de impact care promovează drepturilor acestor persoane, în încercarea de a face cunoscute problemele cu care se confruntă și de a oferi soluții.

„Am învățat că am un cuvânt de spus și că dețin controlul asupra propriului meu corp doar după ce am devenit lucrătoare a sexului comercial”, a explicat Liana, citată într-un raport ONU privind autonomia corpului femeii.

Femeia spune că a absolvit o universitate, provine dintr-o familie din clasa de mijloc și e fostă contabilă, ceea ce nu se potrivește stereotipului unei lucrătoare sexuale. Aceasta și-a amintit motivele care au determinat-o să se prostitueze: „Când copilul meu avea 4 luni, soțul meu a murit”. Ulterior, veniturile ei nu au fost suficiente, afacerea familiei era aproape de faliment, iar sora ei se confrunta cu dificultăți financiare. „Am vizitat unul dintre locurile stabilite pentru munca sexuală și am început să lucrez acolo”, a spus ea, subliniind că aceasta a fost alegerea ei. „Am făcut-o independent, fără să fiu forțată”.

Acum, Liana este coordonatorul național al OPSI, o organizație din Indonezia care sprijină lucrătorii sexuali cu servicii, inclusiv asistență medicală. OPSI este sprijinită de UNFPA – Fondul Națiunilor Unite pentru Populație. Femeia spune că „lucrătorii sexuali sunt de fapt destul de diverși” și că majoritatea caută o sursă de venit.

Monika, din Macedonia de Nord, a devenit lucrătoare sexuală la o vârstă fragedă, după ce și-a pierdut locul de muncă și a divorțat. Și ea este fermă când spune că aceasta a fost decizia ei. „Aveam 19 sau 20 de ani. Eram suficient de conștientă și matură să mă gândesc la ce am făcut și ce nu mi-am dorit”. Astăzi, în calitate de coordonator regional al STAR, primul ONG pentru lucrători sexuali din Balcani, și partener UNFPA, ea vorbește despre acest lucru ca fiind o normă: „Sunt înconjurată cel mai adesea de lucrători sexuali care se angajează voluntar în muncă sexuală”.

Totuși, atât Liana, cât și Monika recunosc că traficul sexual – exploatarea sexuală prin forță, constrângere, fraudă sau înșelăciune – este o preocupare serioasă. Organizațiile pe care le reprezintă colaborează îndeaproape cu victime și supraviețuitori, ajutându-i să obțină servicii și să renunțe la munca sexuală, dacă doresc acest lucru.

Potrivit ONU, prevalența exploatării și a abuzului a condus către nevoia de a discuta despre statutul legal al muncii sexuale. Atât susținătorii, cât și oponenții dezincriminării invocă necesitatea de a proteja oamenii de abuzuri.

Studiile arată că mulți dintre cei care intră în industria muncii sexuale s-au confruntat cu vulnerabilități sporite, cum ar fi sărăcie, abuz și instabilitate familială, precum și bariere în calea economiei formale, inclusiv lipsa educației. Aceste condiții sunt văzute ca subminând consimțământul lor liber și informat. În plus, o proporție semnificativă a lucrătorilor sexuali – estimată la 20-40% – raportează că au început munca sexuală în copilărie, o încălcare clară a drepturilor omului.

UNFPA amintește că munca sexuală este ilegală în majoritatea țărilor, conform Rețelei Globale a Proiectelor de Muncă Sexuală. Liana și Monika spun că în acest mod „profesia” rămâne în subteran, unde lucrătorilor sexuali le este mai greu să facă față clienților violenți. De asemenea, criminalizarea prostituției le lasă pe lucrătorii sexuali vulnerabili la arestare și că aceștia se tem de raportarea agresorilor. Inclusiv pentru că unii polițiști hărțuiesc și abuzează lucrătorii sexuali, după cum spune Monika, „știind că munca sexuală nu este legală”.

Mișcarea de dezincriminare a muncii sexuale a câștigat teren în ultimii ani la Națiunile Unite, multe agenții și programe, precum Organizația Mondială a Sănătății și UNAIDS, adoptând-o ca un mijloc eficient de prevenire a transmiterii HIV și de a pune capăt discriminării împotriva populațiilor vulnerabile.

În același timp, Organizația Națiunile Unite transmite că își intensifică eforturile pentru a elimina exploatarea și abuzul sexual. Mai mult, preocupările legate de lucrătorii umanitari care intră în relații de exploatare cu lucrătorii sexuali și persoane vulnerabile și marginalizate au determinat instituția să consolideze aplicarea regulilor care interzic personalului să facă schimb de bani, bunuri sau servicii pentru sex, chiar și în țările în care munca sexuală este legală.

„Personalul ONU nu trebuie să participe la nicio activitate care ar putea duce chiar la exploatare sexuală. Aceasta nu este o judecată asupra muncii sexuale voluntare de către adulți informați, dar trebuie să recunoaștem realitatea că numai legalitatea nu asigură că participarea la munca sexuală este voluntară”, a spus Eva Bolkart, care coordonează eforturile UNFPA de a preveni exploatarea și abuzul sexual.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul Campaniei „Dincolo de Aparențe”, desfășurată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția UNFPA.

Povestea unei femei care a pierdut din memorie 10 ani de viață din cauza unei probleme medicale

Povești sfâșietoare care dezvăluie durerea și suferința prin care au trecut lucrătoarele sexului ani la rând

Practici și provocări pentru împuternicirea comunităților și strategii de mobilizare a lucrătorilor sexuali pentru promovarea sănătății și drepturilor omului. Două studii de caz

Tag: sex job lucratoare sex comercial autonomie corp femei

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.