Problema sancționării minorilor este mult mai largă decât pare la prima vedere, începând de la educația din familie, școală, tradiție și terminând cu justiția. 

Trebuie să înțelegem că acolo unde nu funcționează bunele maniere, bunul simț, educația, trebuie să fie aplicată legea, pentru că anume legea vine în ajutorul societății și reglementează niște reguli de comportament, pune niște limite, ce putem face și ce nu, ce e voie și ce nu pentru toți, de la mic la mare.

Dacă vorbim de minori și pedepsele acestora, Legea Penală și Legea Contravențională prevede posibilitatea sancționării minorilor de la vârsta de 14-16 ani pentru un număr de infracțiuni limitate. 

Legislația actuală este foarte tolerantă față de minori, pe de o parte, și, pe de altă parte, instanțele de judecată au o marjă destul de mare de apreciere atunci când ajung să-i sancționeze. Cele mai multe sancțiuni sunt amenda, penală ori Contravențională, iar ca titlu de excepție li se aplică privațiunea de libertate.

Pot da un exemplu din practică. Un minor de 17 ani a violat un alt minor care era cu dizabilități. Acesta l-a violat de ne numărate ori și niciodată în instanță nu a regretat acțiunile sale, a râs de victimă, iar părinții umblau tremurând și luptând să-și scoată copilul „basma curată”. Minorul a primit sancțiune condiționată, cu alte cuvinte nu a fost privat de libertate nici o zi, i s-a dat șansa să se corecteze. Peste 3 ani, acel minor deja fiind major a fost reținut pentru un alt viol, doar că mult mai grav, acum întrebarea este: credeți că sentința blândă pentru faptul că e minor l-a reeducat? Și acesta nu este unicul caz.

Dacă vorbim de cazul minorei umilite la școală care s-a sinucis, credeți că agresorii acelei copile pot fi reeducați fără o sancțiune penală? La 16 ani ei nu știau că nu au dreptul să lovească în nicio ființă umană? Că nu au dreptul să se urineze pe nicio ființă umană? Vă asigur că nu au învățat și nu vor învăța lecția. Dacă azi, acești minori nu vor fi sancționați pentru huliganism, (acum e unica pedeapsă care le poate fi aplicată dacă au 14-16 ani ), dacă justiția nu le va da măcar un an privațiune de libertate, chiar toți 5 ani, când vor fi maturi vor identifica o altă victimă.

Și părinți trebuie sancționați civil, ca să simtă că ei tot sunt responsabili de educația copiilor săi, să răspundă și să achite prejudiciile materiale și/sau morale cauzate victimelor.

Instituțiile de învățământ la fel pot fi sancționate civil prin încasarea din contul lor a prejudiciilor materiale/morale. Noi ne trimitem copiii la școală, de aceea dacă acțiunile ilegale au avut loc în instituție, iar instituția nu a prevenit actul de violență, nu a stopat acest comportament, instituția se fac culpabilă în egală măsură.

În Moldova avem o toleranță prea mare față de minori, căutăm mereu să le justificăm comportamentul și, de fapt, nu căutăm să îi educăm corect. Atunci când spun corect, mă refer la educarea minorilor în spiritul de respectare a legii. Ne lipsește „Educația Juridică” ca și curs obligatoriu în școli, chiar din clasa 1-a. Toți minorii trebuie să cunoască ce înseamnă respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, ce înseamnă egalitatea de drepturi, ce înseamnă răspundere penală, contravențională și civilă în caz dacă cineva din ei încalcă drepturile unei alte persoane.

Ce nu funcționează și ce trebuie schimbat

În primul rând e nevoie să trecem la modificarea vârstei pentru atragerea la răspundere de la 14 ani la 12 ani pentru unele infracțiuni. Mulți vor spune că e dur, dar aceasta îi disciplinează. E nevoie ca articolul 150 din Codul Penal „Determinarea la Suicid” să fie introdus ca pedeapsă de la 14 ani, pentru că anume bullyingul din școli, colegii, universități, violența minorilor ori adolescenților față de colegul său deseori îi duce pe copii la stare de depresie profundă, cum ar fi ultimul caz și nu unicul, la suicid.E nevoie ca toate aceste reguli, legi, sancțiuni să le cunoască fiecare copil, inclusiv și părinții. 

Școlile trebuie să fie obligate să adopte regulamente cu regulile de comportament care să prevadă respectarea drepturilor fundamentale ale omului, să prevadă egalitatea și nediscriminarea, să prevadă interzicerea bulliyngului și să prevadă sancțiuni dure pentru fiecare caz depistat. La înmatriculare, dar și la începutul fiecărui an școlar acest regulament se dă spre studiere elevilor și părinților. Copiii ar trebui să răspundă la un chestionar, ca să ne convingem că au înțeles ce au citit și dacă răspund greșit să mai citească o dată și să mai dea testul o dată.

Atunci când apare un caz de discriminare, violență etc. se aplică fără nicio preîntâmpinare sancțiunile regulamentului, în plus se anunță poliția.  Această practică lucrează și este una efectivă. Trebuie să înțelegem că minorii mâine vor fi majori și vor fi parte a societății noastre, iar noi cu toții ne dorim o societate democratică, o societate educată și non-violentă, în viziunea mea, doar așa putem să micșorăm procentul de infracționalitate între minori.