75% dintre pacienții depistați cu cancer al pielii nu dau importanță bolii și se adresează târziu la medic (P)

Sursa Foto: Arhivă personală

Veronica Vîzdoaga, masterand Școala de Management în Sănătate Publică

20 decembrie, 2021, 11:38

Vizualizări: 4226

Cancerul de piele reprezintă o problemă de sănătate publică majoră atât la nivel global, cât şi naţional. În structura generală a mortalității la nivel mondial, precum și în Republica Moldova (RM) tumorile maligne, în general, ocupă locul II, după afecțiunile cerebro-vasculare. Ca și în alte tipuri de cancere, pacienții cu tumori ale pielii, din păcate, se adresează prea târziu după asistență medicală.

Aceștia nu dispun de acces suficient la servicii de diagnostic și tratamente moderne, iar unul dintre motivele adresării tardive îl reprezintă prezența unei singure instituții publice specializate în diagnosticarea și tratamentul cancerelor, inclusiv de piele, Institutul Oncologic, care se află la Chișinău. Acest lucru produce costuri sociale suplimentare enorme suportate de pacienţi şi familiile acestora (ex. transport) şi nu asigură realizarea principiului aducerii serviciilor mai aproape de persoanele care au nevoie de ele.

O altă barieră care îngrădește accesul persoanelor cu cancer cutanat la servicii medicale ține de insuficiența de personal specializat și calificat, care, la rândul lui, are acces limitat la instruiri privind aplicarea tehnologiilor moderne.

În continuare vă prezentăm un rezumat al cercetării „Cauzele depistării tardive a cancerului cutanat”, realizat de Veronica Vîzdoagă, masterandă a Școlii de Management în Sănătate Publică, Medic – șef, medic dermatolog Clinica „Alter – MED” Chișinău, Republica Moldova.

Introducere. Sistemul informaţional în controlul cancerului este asigurat de Registrul de Cancer din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice, Institutul Oncologic (IMSP IO) [10], creat în anul 1980. În prezent acesta prezintă un sistem de colectare şi stocare a datelor care se face în registre pe suport de hârtie şi prin utilizarea MS Excel. Capacitatea de analiză a datelor din Registrul de Cancer este foarte limitată [11].

Problemele în traseul pacientului cu cancer în Republica Moldova sunt din cauza lipsei unui mecanism standardizat ca timp de parcurgere a etapelor de la prima adresare până la inițierea tratamentului. Astfel, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în Medicină au iniţiat elaborarea şi, ulterior, implementarea Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, care are drept scop reducerea poverii acestei maladii asupra societăţii în general, şi asupra persoanei în particular. Însă cancerul cutanat, ca patologie oncologică, se regăsește mai puțin în spectrul problemelor de sănătate publică [7].

În acest moment există un Protocol Clinic Național „Melanomul Malign Cutanat”, elaborat în 2012, însă lipsește actualizarea acestuia, iar metodele contemporane de diagnostic și tratament nu se regăsesc [ 8,9].

Non-Melanom Cr. ocupă locul II printre cele mai frecvente cancere din RM, iar Melanomul Malign (MM) se plasează pe locul 19, potrivit datelor oficiale din Registrul Național al Cancerului pentru anul 2019(vezi Fig. 1). Aceasta denotă că fiecare al 3-lea pacient este diagnosticat cu cancer cutanat și înregistrat în Registrul Național al Cancerului.

Fig. 1 Incidența cancerelor cutanate pentru anul 2019 în Republica Moldova %000. [Date Cancer Registru Național]

Pentru anul 2020, Cr. Non-Melanom descrește până pe locul 4, pe când incidența MM este în creștere cu plasare pe locul 18 (vezi Fig. 2).

Fig. 2 Incidența cancerelor cutanate pentru anul 2020 în Republica Moldova %000. [Date Cancer Registru Național]

Situația pandemică a influențat adresabilitatea pacienților cu cancer cutanat la medicul specialist, aceștia fiind nevoiți să preia consultul prin telefon.

Lipsa legislației cu privire la telemedicină în RM a camuflat incidența cazurilor și a influențat datele statistice [4,5,6]. Reieșind din situația prezentată am fost interesați să determinăm şi să analizăm cauzele care duc la depistarea tardivă a cancerului cutanat în RM. Identificarea factorilor asociați cu depistarea tardivă va permite elaborarea intervențiilor pentru ameliorarea măsurilor de prevenire.

Metodologia cercetării. Pentru a determina povara cancerului cutanat în RM s-a efectuat un studiu transversal selectiv, pe un eșantion de 405 pacienți, diagnosticați cu cancer cutanat în perioada februarie-mai 2021, în cadrul IMSP Institutul Oncologic. Drept criterii de selecție a eșantionului vizat au fost: vârsta mai mare de 18 ani.

-Diagnosticul confirmat de cancer cutanat.

-Acordul subiecților participanți la studiu.

În baza materialului studiat a fost elaborat un chestionar perfectat cu elemente demografice, de detalizare a traseului pacientului de la apariția primelor simptome ale bolii până la prima interacțiune cu sistemul medical și ulterioarele interacțiuni cu medicii specialiști care au comunicat diagnosticul și au inițiat tratamentul specific.

Prin intermediul interviurilor în profunzime, cu aplicarea întrebărilor deschise, ne-am propus să aflăm și opinia medicilor de familie, dermatologi și oncologi cu privire la cauzele depistării tardive a cancerului de piele.

Analiza statistică. Cancerul cutanat este o boală vizibilă și poate fi identificată în stadiile inițiale, însă pacienții evită primele semne ale bolii. Detectarea precoce a bolii ar lungi viața pacienților și ar spori șansele lor de supraviețuire. Cauzele depistării tardive a cancerului cutanat țin de mai mulți factori și includ atât cauze care depind de pacient, cât și de lacune ale sistemului medical.

Potrivit literaturii de specialitate factorii cu risc major de dezvoltare a cancerului cutanat au efect cumulativ și periculos în timp. Astfel majoritatea respondenților o reprezintă persoane cu vârsta de peste 65 de ani (58%).

Prezența serviciului oncologic centralizat, pe de o parte, favorizează accesibilitatea înaltă a respondenților din mediul urban (55,8%), iar pe de alta, distanța și costurile de deplasare a pacienților aflați în localitățile mai îndepărtate de Capitală scade nivelul de accesibilitate a populației la serviciul oncologic.

În instituțiile medicale din teritoriu lipsesc cadrele medicale specializate (medici de familie, dermatologi, oncologi, chirurgi, etc) și lipsesc instrumentele pentru diagnosticul cancerului cutanat (dermatoscoape, lupe, examen histopatologic, etc.).

Pentru că în 75% dintre cazuri, pacienții nu au dat importanță primelor semne ale bolii, durata intervalului de adresabilitate la un serviciu medical specializat, din momentul apariției primelor semne ale bolii este între 1 și 5 ani pentru majoritatea dintre ei (54,3%). Din totalul celor intervievați majoritatea consideră că indiferența față de propria sănătate și cunoștințele insuficiente despre boală sunt principalele motive din care pacienții ajung târziu la doctor.

În 65,9% dintre cazuri, prima interacțiune a pacientului cu sistemul medical are loc prin asistența medicală primară. Cadrele medicale de aici se confruntă cu dificultăți legate de programul încărcat, care nu întotdeauna permite realizarea unei consultații primare ample. La nivel de instituții medicale primare lipsesc materialele informative pe tema cancerul cutanat, lipsește instrumentar de diagnostic modern, iar absența unei baze informaționale comune pe țară afectează procesul de redirecționare al pacienților suspecți la cancerul cutanat și nu permite monitorizarea informațională a lor în dinamică.

Lipsa standardelor traseului pacientului cu cancer cutanat contribuie la prelungirea timpului de la interacțiunea primară a pacientului cu sistemul medical și inițierea tratamentului propriu-zis. Astfel abia din a doua și a treia vizita la medic pacienții reușesc să contacteze cu medicul oncolog care inițiază tratamentul specific.

Concluzii: În Republica Moldova, Protocolul Național Melanomul Malign cutanat este depășit ca informație și lipsește actualizarea acestuia. Nu există un ghid de conduită pentru Cancerul Non-Melanom Lipsa de conștientizare cu privire la simptomele cancerului și percepția redusă a riscului personal, întârzierea solicitării asistenței medicale sunt cele mai frecvente cauze dependente de pacient. Informarea insuficientă a populației despre cancerul cutanat, lipsa cadrelor medicale, lipsa de dotări cu instrumente de diagnostic și durata lungă a traseului pacientului cu cancer cutanat de asemenea reprezintă cauze dependente de sistemul medical național. Astfel elaborarea unui program de screening național, instruirea medicilor de familie, medicilor dermatologi despre măsurile de diagnostic și profilaxie a cancerului cutanat ar putea scădea incidența prin această formă de cancer pe teritoriul țării.

Bibliografie:

1.Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Chișinău, 2021 http://www.cnam.md/?cx=015839770510556218192%3Ab3augosbi4m&cof=FORID%3A10&ie=UTF-8&q=cancer&sa.x=0&sa.y=0&find=&siteurl=www.cnam.md%2F

2.Mereuţă I., Iacovlev I., Ţurcan S., Tratamentul chirurgical contemporan al melanomului malign cutanat, Chişinău, 2009

3.Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Descentralizarea tratamentului chimioterapeutic și radiologic în cadrul asistenței medicale spitalicești. 2012, pg.7,11

4.Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova RAPORT SOCIAL ANUAL 2017 Chișinău, 2018 https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/10/RAPORT-SOCIAL-ANUAL-2017.pdf

5.Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova RAPORT SOCIAL ANUAL 2018 Chișinău, 2019 https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/10/RAPORT-SOCIAL-ANUAL-2018.pdf

6.Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova RAPORT SOCIAL ANUAL 2019 Chișinău, 2020 https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/05/RAPORT-SOCIAL-ANUAL_2019.pdf

7. Programul Naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.1291 din 2 decembrie 2016, Chișinău;

8.Protocol clinic naţional: Melanomul Malign Cutanat, PCN-161 Chişinău 2012 http://e-dermatologie.md/chestiute/uploads/2017/07/Protocol-Melanom - malig - cutanat - PDF. pdf [accesat 12.04.2021]

9.Protocolul clinic standardizat pentru medicii de familie Melanomul Malign Cutanat, disponibil URL: http://89.32.227.76/_files/14354-6.pdf [accesat 20.12.2020]

10.RAPORT DE ACTIVITATE al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Ianuarie-Decembrie 2020 https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/12/RAPORT-MSMPS-2020.pdf

11.Studiul de fezabilitate asupra IMSP Institutul Oncologic. Raport Final, Chişinău 2010, pag.19 http://old2.ms.gov.md/sites/default/files/proiecte_desfasurare/studiul_de_fezabilitate_asupra_imsp_instutul_oncologic_din_chisinau.pdf [accesat 11.05.2021].

Procurarea medicamentelor din Iran pentru pacienții cu cancer, stopată de CAPCS pentru o perioadă nedeterminată

Un băiat de 14 ani, transportat în România pentru tratament de urgență, cu o aeronavă SMURD

Vom avea un Registru Național de Cancer. Ministerul Sănătății bagă din nou mâna în buzunarul CNAM

Tag: cancer cutanat, cancer Non-Melanom, Melanom Malign, screening, programe naționale pentru cancer

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.