O epidemie care ascunde 8 milioane de decese în fiecare an în spatele unui obicei mascat în glamour și modernitate

Sursa Foto: practo.com/imagine simbol

Irina Papuc

27 mai, 2021, 17:47

Vizualizări: 3410

Numărul global de fumători continuă să crească, fumatul provocând aproape 8 milioane de decese în 2019. Aproximativ 90% dintre noii fumători devin dependenți de la vârsta de 25 de ani, arată noi studii publicate în baza informațiilor din 204 țări.

Prin publicarea studiilor înaintea Zilei Mondiale Fără Tutun (31 mai), autorii solicită tuturor țărilor să adopte și să aplice urgent un pachet cuprinzător de politici bazate pe dovezi pentru a reduce prevalența consumului de tutun și a preveni inițierea fumatului, în special în rândul adolescenților și al adulților tineri.

Cele mai cuprinzătoare date cu privire la tendințele globale în materie de fumat evidențiază enorma sa prezență la nivel mondial. Numărul fumătorilor la nivel mondial a crescut la 1,1 miliarde în 2019, fumatul cauzând 7,7 milioane de decese - inclusiv 1 din 5 decese la bărbații din întreaga lume.

O preocupare deosebită sunt ratele persistente în rândul tinerilor, peste jumătate din țările din întreaga lume nu prezintă progrese în reducerea fumatului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani. 89% dintre fumătorii noi devin dependenți de vârsta de 25 de ani. Protejarea tinerilor de dependența de nicotină în timpul acestei perioade critice va fi crucială pentru eliminarea consumului de tutun în rândul generației următoare.

Datele au fost publicate în The Lancet și The Lancet Public Health, în colaborare cu Global Burden of Disease și cuprinde informații din 204 de țări, de la bărbați și femei cu vârsta de 15 ani și peste. Prin publicarea studiilor înaintea Zilei Mondiale Fără Tutun (31 mai), autorii solicită tuturor țărilor să adopte și să aplice urgent un pachet cuprinzător de politici bazate pe dovezi pentru a reduce prevalența consumului de tutun și a preveni inițierea fumatului, în special în rândul adolescenților și al adulților tineri.

Fumatul este un factor de risc major care amenință sănătatea oamenilor din întreaga lume, dar în multe state controlul tutunului rămâne insuficient.

Prevalența persistentă a fumatului în rândul tinerilor din multe țări, împreună cu extinderea noilor produse din tutun și nicotină, evidențiază necesitatea urgentă de a dubla controlul tutunului. Dacă o persoană nu devine fumător obișnuit până la vârsta de 25 de ani, este foarte puțin probabil să devină fumător. Aceasta perioadă reprezintă o fereastră critică de oportunitate pentru intervenții care poate împiedica tinerii să înceapă să fumeze și să-și îmbunătățească sănătatea pentru tot restul vieții ”, spune profesorul Emmanuela Gakidou, autor principal, Institutul pentru Metrică și Evaluare a Sănătății, Universitatea Seallte, Washigton.

În jumătate din țări, reducerile prevalenței nu au ținut pasul cu creșterea populației, iar numărul fumătorilor actuali a crescut. Cele zece țări cu cel mai mare număr de fumători de tutun (date din 2019) sunt: China, India, Indonezia, SUA, Rusia, Bangladesh, Japonia, Turcia, Vietnam și Filipine - unul din trei fumători actuali trăiește în China.

În 2019, fumatul a fost asociat cu 1,7 milioane de decese cauzate de cardiopatie ischemică, 1,6 milioane de decese cauzate de boli pulmonare obstructive cronice, 1,3 milioane de decese cauzate de cancerul traheal, bronșic și pulmonar și aproape 1 milion de decese cauzate de accident vascular cerebral. Studiile anterioare au arătat că cel puțin unul din doi fumători pe termen lung vor muri din cauze direct legate de fumat și că fumătorii au o speranță de viață medie cu zece ani mai mică decât cei care nu fumează niciodată.

Aproximativ 87% din decesele imputabile fumatului au avut loc în rândul fumătorilor actuali. Doar 6% din decesele globale atribuite consumului de tutun de fumat s-au produs în rândul persoanelor care au renunțat la fumat cu cel puțin 15 ani în urmă, evidențiind beneficiile importante pentru sănătate ale renunțării la fumat.

Echivalentul a 7.4 trilioane de țigări au fost consumate în 2019, aproape 20,3 miliarde în fiecare zi în întreaga lume. Țările cu cel mai mare consum pe persoană se aflau în cea mai mare parte în Europa. La nivel global, unul din trei bărbați și una din cinci femei care fumează consumă 20 sau mai multe țigări pe zi.

15-24 de ani: o fereastră critică pentru a schimba cursul epidemiei de tutun

„Studiile comportamentale și biologice sugerează că tinerii sunt deosebit de vulnerabili la dependență. Epidemia de tutun va continua în anii următori, cu excepția cazului în care țările pot reduce dramatic numărul de noi fumători începând cu fiecare an”, spune Marissa Reitsma, autorul principal al studiilor.

În 2019, au existat aproximativ 155 de milioane de fumători cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani. Două treimi (65,5%) din toți fumătorii actuali au început să fumeze până la vârsta de 20 de ani, iar 89% dintre fumători au început până la vârsta de 25 de ani. Acest lucru evidențiază o fereastră critică de vârstă în care indivizii dezvoltă dependență de nicotină și devin fumători constanți.

În 12 țări și teritorii în 2019, mai mult de unul din trei tineri erau fumători actuali, inclusiv în Bulgaria, Croația, Letonia, Franța, Chile, Turcia și Groenlanda, precum și cinci insule din Pacific.

La nivel global, prevalența fumatului în rândul tinerilor a scăzut între 1990 și 2019 atât în rândul bărbaților tineri (-32,9%), cât și al femeilor tinere (-37,6%). Progresul a variat între țări, doar 81 realizând o scădere semnificativă a prevalenței în rândul tinerilor. În mai mult de jumătate din țări, nimic nu s-au schimbat.

În multe țări, progresele în reducerea prevalenței fumatului nu au ținut pasul cu creșterea populației, rezultând creșteri semnificative ale numărului de tineri fumători. India, Egipt și Indonezia au înregistrat cele mai mari creșteri absolute ale numărului de tineri fumători. Turcia, Iordania și Zambia au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de tinere fumătoare.

La nivel global, vârsta medie la care persoanele au început să fumeze în mod regulat este de 19 ani. Cele mai tinere vârste medii de inițiere au fost observate în Europa și America - cu cea mai tânără vârstă medie de inițiere din Danemarca (16,4 ani).

Tutunul mestecat provoacă cancer oral

La nivel global, 273,9 milioane de persoane au consumat tutun de mestecat în 2019. Majoritatea persoanelor (228,2 milioane; 83,3%) care au consumat tutun de mestecat în 2019 în regiunea Asiei de Sud.

„Riscurile pentru sănătate ale tutunului de mestecat sunt bine documentate, incluzând dovezi puternice ale unui risc crescut de cancer oral. În timp ce prevalența globală a fumatului a scăzut, tutunul de mestecat nu, sugerând că eforturile de control au avut efecte mult mai mari asupra prevalenței fumatului decât asupra tutunului de mestecat în unele țări. Sunt necesare reglementări și politici mai puternice care vizează în mod specific utilizarea tutunului de mestecat”, spune Parkes Kendrick, autorul principal al studiului.

Interferența industriei și angajamentul politic în scădere care împiedică acțiunile urgente privind controlul tutunului

Primul tratat internațional de sănătate publică, Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului, a intrat în vigoare și a devenit lege internațională obligatorie în 2005. Convenția-Cadru prezintă intervenții bazate pe dovezi, inclusiv reducerea accesibilității produselor din tutun prin impozitare, restricționarea vânzărilor către minori, impunerea avertismentelor de sănătate pe ambalaje și interzicerea publicității, promovării și sponsorizării tutunului.

Din 2005, Convenția a fost ratificată de 182 de părți, dar, începând din 2018, doar 62 de țări aveau politici cuprinzătoare privind fumatul; doar 23 au putut oferi întreaga gamă de servicii de sprijin pentru renunțare la fumat; 91 au emis avertismente de sănătate picturale obligatorii; 48 au avut interdicții complete de publicitate, promovare și sponsorizare; iar 38 aveau nivelul recomandat l de impozitare pe tutun.

Impozitarea tutunului este o măsură extrem de rentabilă, în special atunci când este combinată cu o abordare progresivă de redistribuire a veniturilor din impozitare către programele de control al tutunului, asistență medicală și alte servicii de sprijin social. Scăderea accesibilității la țigări este deosebit de eficientă în reducerea ratei fumatului în rândul tinerilor.

Între 2008 și 2018, accesibilitatea țigărilor a scăzut în doar 33% din țările cu venituri mici, comparativ cu 38% dintre țările cu venituri medii și 72% din țările cu venituri mari. Țările cu venituri mici și cu venituri medii se confruntă cu provocarea suplimentară a creșterii populației, extinzându-și populația fumătoare. În ciuda acestui fapt, doar o țară cu venituri mici, Madagascar, impozitează tutunul la rata recomandată de OMS.

Pe măsură ce industria tutunului inovează prin folosirea rețelelor sociale, trebuie să evolueze și strategiile de control al tutunului. Aromele pot juca, de asemenea, un rol important în atragerea tinerilor către tutun, în special odată cu apariția consumului de țigări electronice. Interzicerea tuturor aromelor caracteristice, inclusiv a mentolului, pentru toate produsele care conțin nicotină, inclusiv produsele din tutun cu fum, produsele din tutun fără fum, țigările electronice și produsele din tutun încălzit este o abordare promițătoare pentru reducerea cererii în rândul tinerilor.

Majoritatea țărilor au vârsta legală de cumpărare stabilită fie la 16, fie la 18, dar trei sferturi dintre fumători încep cu vârsta de 21 de ani. Autorii indică dovezi încurajatoare din unele studii care arată impactul creșterii vârstei legale de cumpărareasupra ratei fumatului.

Săli de sport pentru îmbunătățirea sănătății mintale. Acolo îți poți antrena creierul la fel cum îți antrenezi mușchii la sala de forță

La fiecare două minute, o femeie moare din cauza sarcinii sau a nașterii

Lumea, la un pas de o nouă pandemie. OMS cheamă liderii mondial la vigilență și pregătirea de vaccinuri

Tag: fumat epidemie 8 milioane de decese

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.