Îngrijirea paliativă este un drept fundamental al omului. Cele trei probleme pe care paliația le rezolvă

Irina Papuc
02 aprilie, 2021, 14:44
Vizualizări: 3438
Dincolo de aspectul uman și etic, guvernele lumii au obligația legală de a asigura servicii de îngrijire paliativă pentru oamenii grav bolnavi care se află în ultimele luni de viață. De altfel, statele trebuie să înțeleagă foarte clar că acest complex de servicii depășește cu mult aspectul medical și se extinde către grija privind starea socială, psihologică a persoanei, dar și a familiei care are grijă de bolnav.
Mai mult, grija acordată nu se oprește odată cu decesul rudei, ci continuă și pe parcursul doliului, după ce membrul familiei afectat de boală a decedat.
În 2014, prima rezoluție globală cu privire la îngrijirile paliative, WHA 67.19, a solicitat OMS și statelor membre să îmbunătățească accesul la îngrijirile paliative ca componentă de bază a sistemelor de sănătate, cu accent pe îngrijirea medicală primară și îngrijirea comunitară/la domiciliu.
În Planul global de acțiune al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (MNT) 2013-2020, îngrijirile paliative sunt recunoscute în mod explicit ca parte a serviciilor complete necesare pentru bolile netransmisibile. Guvernele au recunoscut necesitatea îmbunătățirii accesului la îngrijirile paliative în Declarația politică a reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile în 2011, iar accesul la medicamentele opioide pentru ameliorarea durerilor este unul dintre cei 25 de indicatori din Cadrul Global de monitorizare pentru MNT.
Îngrijirea paliativă este inclusă în definiția acoperirii universale a sănătății. Strategia globală a OMS privind serviciile de sănătate integrate și centrate pe oameni oferă un cadru pentru consolidarea programelor de îngrijire paliativă comcomitent cu tratamentul altor boli. Medicamentele necesare în îngrijirea paliativă, inclusiv cele pentru ameliorarea durerii, sunt incluse în lista OMS a medicamentelor esențiale pentru adulți și copii și ar trebui să fie accesibile tuturor celor care au nevoie de ele. Aceste liste includ medicamente opioide și non-opioide pentru ameliorarea durerii, precum și medicamente pentru cele mai frecvente simptome în îngrijirea paliativă.
Asigurarea accesibilității îngrijirilor paliative nu este doar o obligație etică a sistemelor de sănătate; este, de asemenea, o obligație în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului. Dreptul la îngrijiri paliative și ameliorarea durerii este recunoscut ca și drept al omului la sănătate. Conform convențiilor internaționale privind controlul drogurilor, țările au o dublă obligație de a se asigura că substanțele controlate sunt accesibile în scopuri medicale, în același timp să protejeze populația împotriva dependenței și abuzului. Din păcate, țările au acordat mult mai multă atenție obligației lor de a preveni abuzul decât la obligația lor de a asigura accesul în scopuri medicale.
I. Ce soluționează îngrijirile paliative
Ameliorarea durerii și a altor simptome
Simptome frecvente
Cele mai frecvente și împovărătoare simptome la pacienții cu probleme de sănătate cronice, complexe, care limitează viața tind să fie aceleași. De exemplu, la pacienții cu cancer, problemele fizice majore sunt durerea, depresia și oboseala și acestea sunt, de asemenea, probleme predominante la pacienții cu HIV/SIDA, precum și la pacienții cu insuficiență cardiacă sau respiratorie.
Cele mai frecvente simptome care apar în etapele avansate ale celor mai frecvente condiții de limitare a vieții includ anxietatea, pierderea poftei de mâncare, dificultate de respirație, constipație, delir, depresie, diaree, oboseală, greață, durere și secreții ale tractului respirator.
Durerea este unul dintre cele mai frecvente și grave simptome cu care se confruntă adulții și copiii care au nevoie de îngrijiri paliative. De exemplu, 80% dintre pacienții cu SIDA sau cancer și 67% dintre pacienții cu boli cardiovasculare sau boli pulmonare obstructive cronice vor avea dureri moderate până la severe la sfârșitul vieții. Durerea este multidimensională: Cicely Saunders a introdus conceptul de „durere totală”, care durerea include dimensiuni fizice, emoționale, psihosociale și spirituale.
Principii generale
Tratamentul trebuie să aibă ca scop menținerea sau îmbunătățirea calității vieții și optimizarea funcției fizice și cognitive a pacientului pe tot parcursul bolii. Este nevoie de:
- tratamentul cauzei (cauzelor) de bază a simptomelor;
- tratament farmacologic și / sau non-farmacologic al oricărui simptom;
- atenția la valorile și nevoile fiecărui pacient.
Tratarea cauzelor care stau la bază
Mecanismul de bază care cauzează simptomul trebuie identificat și tratat, dacă este posibil. De exemplu, aceasta ar putea include radioterapie sau chimioterapie chiar și în cazul cancerului avansat, deoarece reducerea dimensiunii tumorii poate ameliora simptomele. Acest lucru necesită o analiză atentă a echilibrului dintre beneficiul așteptat și povara ca urmare a intervenției.
Tratament farmacologic simptomatic
O serie de medicamente pentru tratamentul durerii și a altor simptome frecvente în îngrijirea paliativă sunt incluse în listele OMS ale medicamentelor esențiale pentru adulți și copii. Folosind aceste medicamente esențiale, marea majoritate a simptomelor împovărătoare pentru pacienți pot fi ameliorate în mod adecvat. Analgezia opioidă este esențială pentru controlul eficient al durerii moderate până la severe. Liniile directoare ale OMS din 2012 privind gestionarea durerii la copii recomandă ca analgezia opioidă puternică drept esențială pentru ameliorarea durerii moderate până la severe la copii. Țările ar trebui să analizeze și, dacă este necesar, să revizuiască reglementările și politicile naționale pentru a se asigura că profesioniștii din domeniul sănătății pot furniza analgezie opioidă, inclusiv morfină cu eliberare imediată orală, în conformitate cu recomandările OMS și Consiliul Internațional pentru Controlul Dorgurilor (INCB).
Tratament simptomatic non-farmacologic
Tratamentul farmacologic trebuie combinat cu un tratament non-farmacologic. Aceasta poate include îngrijirea gurii cu un burete umed sau tampon; îngrijirea pielii cu unguente sau proceduri de spălare; drenaj limfatic pentru edem sau un ventilator pentru respirație. Alte forme de terapie care pot oferi ameliorare includ artoterapia, hidroterapia, terapia pentru animale de companie, muzicoterapia, hipnoza, terapia prin joc, terapia fizică și terapia ocupațională.
Îngrijiri individualizate, centrate pe pacient trebuie adaptate la valorile și nevoile individuale ale pacientului. Medicamentele, căile de administrare, intervalele de dozare și dozele trebuie selectate în funcție de aceste valori și nevoi. Tratamentul trebuie axat pe simptome care reduc calitatea vieții pacienților. În caz contrar, efectele secundare ale intervențiilor pot provoca mai multe daune decât patologia în sine. Pacientul și/sau îngrijitorii familiei, după caz, ar trebui să fie implicați în luarea deciziilor cu privire la planul de tratament.
II. Abordarea nevoilor psihosociale și spirituale
Îngrijirea psihosocială implică atenția asupra bunăstării psihologice, emoționale, sociale și financiare a pacienților și a membrilor familiei. Simptomele psihologice, cum ar fi anxietatea, depresia și delirul, trebuie evaluate și tratate la fel de atent ca și simptomele fizice, iar acest lucru poate fi făcut de către medicii din îngrijirea primară.
Suferința socială provine din mai multe surse, inclusiv sărăcie extremă, lipsa de hrană sau îmbrăcăminte adecvată sau locuință, stigmatizare și discriminare din cauza bolilor, sexismului, rasismului sau prejudecăților religioase. Multe familii se confruntă cu o catastrofă financiară din cauza bolii grave a unui membru al familiei. Pentru cei care nu mai sunt capabili să se întrețină pe ei înșiși și familiile lor din punct de vedere financiar, lucrătorii de îngrijire paliativă pot furniza informații despre potențiale surse de finanțare.
Îngrijirile paliative trebuie să caute modalități de abordare a suferinței sociale, cum ar fi pachetele de alimente, asistența în obținerea de locuințe și eforturile de combatere a stigmatizării și discriminării.
Suferința spirituală și preocupările existențiale ar trebui tratate cu același nivel de intensitate și prioritate ca suferința psihosocială și fizică sau durerea. Sprijinul poate implica un îngrijitor spiritual. Acolo unde sunt disponibile, pot fi folosite îngrijiri bazate pe demnitate, terapie orientată spre sens, vizualizare ghidată, meditație mindfulness, yoga și alte intervenții ale minții-corp, terapie de artă.
Sprijinul în timpul doliului este o componentă de bază a îngrijirilor paliative. Pacienții și membrii familiei au adesea nevoie de sprijin emoțional pentru a face față pierderilor asociate cu moartea membrului familei. Spriijinul comunitar poate fi adesea mobilizat pentru a susține membrii familiei îndurerate și, în cazul în care recomandarea psihiatrică nu este ușor de realizat, orice medic poate învăța să diagnosticheze și să trateze durerea complicată.
III. Îngrijirea familiilor și a îngrijitorilor
Sprijinul famiilor care îngrijesc de o persoană aflată în ultimele sale luni sau zile ale vieții, reprezintă un aspect esențial în îngrijirile paliative. Este vital ca nevoile îngrijitorului familial să fie evaluate și să se elaboreze un plan adecvat de îngrijire.
Există mai multe motive pentru acest lucru. Îngrijitorii familiali au de obicei nevoi și probleme neîndeplinite. De exemplu, aceștia sunt predispuși la morbiditate fizică și psihologică, cu rate de depresie și anxietate potențiale între 30% și 50% raportate.
Îngrijitorii sunt responsabili pentru numeroase sarcini și sunt deseori dezavantajați din punct de vedere financiar și devin frecvent izolați social. Într-adevăr, mulți îngrijitori au nevoi egale sau chiar mai mari decât nevoile pacienților.
Situația lor dificilă este adesea agravată de expunerea directă la moarte și pregătirea insuficientă pentru rolul care le revine.
Cu toate acestea, îngrijitorii au potențialul (cu sprijin adecvat) pentru rezultate pozitive. Majoritatea oamenilor preferă să moară acasă, astfel încât îngrijitorii de familie sunt esențiali în acest proces. Îngrijitorii familiali aduc o contribuție economică semnificativă și sub-recunoscută în îngrijirea sănătății.
Unii îngrijitori ai familiei își asumă rolul nu pentru că vor, ci pentru că se simt obligați să o facă. Este posibil ca nevoile și așteptările pacienților să nu se potrivească cu cele ale îngrijitorului (lor) al familiei. Acest lucru face dificil pentru profesioniștii din domeniul sănătății și asistenței sociale să stabilească ale căror necesități sunt prioritare. Aspecte culturale și spirituale trebuie, de asemenea, luate în considerare.
O abordare unică pentru sprijinul îngrijitorilor familiali nu este potrivită. Cu toate acestea, așteptările obișnuite ale îngrijitorilor includ următoarele:
- Să li se ofere informații despre ce să se aștepte ca și îngrijitor (în format scris și verbal).
- Să poată fie controlate simptomele pacientului.
- Valorile pacientului să fie respectate.
- Să se ofere ajutor pentru pregătirea morții pacientului, dacă este cazul.
- Să se depună toate eforturile pentru ca pacientul să primească îngrijire în locul ales de el. Dacă pacientul dorește să fie acasă, se vor depune eforturi pentru a ajuta îngrijitorii familiei cu îngrijirea la domiciliu, dacă este necesar.
- Deciziile cu privire la obiectivele de îngrijire vor fi împărtășite între echipa de îngrijire a sănătății și pacientul și/sau îngrijitorii de familie, după caz.
- Suportul pentru perioada de doliu să fie disponibil.
Tag: ingrijire paliativa drept fundamental tratament ameliorare durere doliu
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
25 septembrie, 2021, 10:20
25 septembrie, 2017, 19:38
25 septembrie, 2017, 19:24
25 septembrie, 2014, 15:29
25 septembrie, 2017, 19:07

25 septembrie, 2018, 16:10
Cele mai citite
Un copil de 1 an si 5 luni a ajuns în stare gravă la spital, ...
29 mai, 2023, 17:52
„Luați-vă mortul acasă”. Povestea sfâșietoare a unei familii ...
12 aprilie, 2023, 21:47
„Mamă, eu am cancer”. Povestea unei tinere din Moldova, care ...
13 iunie, 2023, 16:31
O fetiță de 12 ani „încă zâmbește” după ce și-a pierdut mâi ...
14 aprilie, 2023, 08:57
Ștefan Botnar, ex-consilier în Cabinetul ministrei Sănătății ...
26 mai, 2023, 17:56
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,10 %