„Treaba-i serioasă”. Cum se păzesc țăranii de „zaraza” pandemică
Violeta Colesnic
04 martie, 2021, 11:31
Vizualizări: 13266
Dintr-un capăt în altul, satul Sauca este pustiu și doar fumul negru, care iese prin hogeagurile caselor, ne dă de înțeles că e o localitate populată. În spatele porților închise curțile sunt pline cu păsări grase, ghiftuite peste iarnă.
Vântul puternic trece cu viteză prin fiecare ogradă, încâlcind
albiturile puse la uscat pe sârmele legate între doi pari de lemn și aducând până
la urechile noastre ecoul unei voci care strigă undeva la un capăt de sat: „Cartoafe!
Curechi! Patlajeli!”. Frigul ne ajunge până la oase și, instinctiv, ne
zgribulim trăgând gluga pe cap. Trebuie să găsim oameni. Și noi pornim să-i căutăm.
Sauca e unul dintre cele 11 sate, doar din raionul Ocnița, plasate sub Cod Roșu de alertă din cauza numărului mare de infectați cu Covid19. În februarie 537 de oameni din acest raion s-au îmbolnăvit. Școli, grădinițe, piețe, puncte medicale, primării au rămas goale din cauză că mulți oameni s-au îmbolnăvit și sunt nevoiți să stea în izolare. Chiar și slujbele la biserică au fost interzise. Sunt prea mulți, spun autoritățile. Cei mai mulți bolnavi sunt în Lencăuți – 48 la număr. Urmează Sauca cu 17 bolnavi oficial înregistrați și Verejeni cu tot atâtea cazuri. La Gârbova sunt 16 bolnavi și la Bârlădeni – 14. Doar magazinul alimentar, farmacia și oficiile de sănătate au rămas deschise, ca să asigure sătenii cu cele mai stricte bunuri de care au nevoie.
Așadar, la Sauca ușa Oficiului medicilor de familie este încuiată. O mătură sprijinită de una din cele două uși duble ne dă de înțeles că în încăpere nu este nimeni. Prin ușa de sticlă, într-un birou îndepărtat, vedem, totuși, pe cineva în interior care stă la o masă și scrie ceva într-un registru, purtând mască, vizieră și halat steril. Ridică privirea când bocănim ușor în ușă și ne deschide abia după ce ne analizează câteva clipe.
Aliona, asistentă medicală: „Deși sunt singură în toată
clădirea, stau echipată toată ziua, pentru că în orice moment trebuie să ies la
ușa, să deschid, să răspund pacienților și să le dau indicații. Mă protejez,
pentru că mă tem că aș putea să mă reinfectez”.
În septembrie, anul trecut, Aliona s-a internat în spital
pentru o operație de apendicită, unde și s-a infectat cu SARS-CoV-2. A făcut o
formă gravă, a fost conectată la aparate și recunoaște că a trecut prin momente
în care credea că nu mai are scăpare.
„Mă protejez, pentru că știu prin ce am trecut și nu vreau
să mai trăiesc odată acea experiență. Am fost internată în spital trei
săptămâni. Am trecut prin chinuri groaznice și nu-i doresc nimănui să treacă
prin așa chin. Trăiam cu senzația că în fiecare clipă aș putea muri”.
Asistenta medicală ne spune că în Sauca sunt 12 oameni
infectați cu coronavirus. Câteva persoane sunt plasate în carantină și câțiva
bolnavi urmează tratamentul acasă.
Lidia este ajutor de educator la grădinița din sat și de
la televizor a aflat că la ei în sat sunt 20 de persoane infectate. Știe și că
două dintre profesoarele de la școală s-au infectat, iar despre închiderea
grădiniței i-au anunțat cei de la primărie.
„Ne-au sunat și ne-au spus să închidem grădinița. Așa am
aflat că satul nostru a intrat sub cod roșu de alertă. Nu știu dacă oamenii din
sat știu că suntem plasați sub codul roșu și ce anume înseamnă asta, dar mă
gândesc că poate au aflat de la știri, de la televizor. La început ne-au spus
că restricțiile vor fi până pe 9 martie, dar din câte am înțeles, a venit un
ordin nou că au prelungit până pe 16 martie. Explozia de cazuri din satul
nostru îi ține pe oameni mai mult prin case. Mă gândesc că le este frică să nu
se infecteze. Sunt dintre acei care spun că virusul nu există, dar sunt care
într-adevăr se tem și respectă măsurile”.
Koksibel, sau cum o numesc colegii de școală, Sibeli,
este în clasa a 4-a. Nu știe că satul este plasat sub cod roșu de alertă, dar știe
că virusul este periculos și că trebuie să păstreze distanța față de noi. Spune
că au trecut cu lecțiile online și că îi place să facă lecțiile de acasă. Mama
a trimis-o după pâine și se îndepărtează grăbită de noi, alergând spre magazin.
Pe Svetlana am întâlnit-o în farmacia din sat, tocmai când ieșea cu o sacoșă plină cu medicamente. Ne spune că lucrează îngrijitoare la școală și că au fost plasați în carantină după ce unul dintre profesori s-a infectat cu Sars-Cov-2. Se plânge că, de frica infectării cu coronavirus, se teme să meargă la spital pentru tratamentul bolii de ficat de care suferă de mai mulți ani.
„La fiecare șase luni trebuie să urmez un tratament, dar
mă tem să merg la spital. Nu știu cum să fac perfuziile, idee nu am ce să fac.
Oamenii de la noi din sat citesc pe internet că boala asta nu-i periculoasă și
că îi ca o gripă. Nu mai este ea gripă, așa cum spun ei, da-i o infecție mare!”
Oamenii nu au bani de măști. Le poartă până se murdăresc
În farmacia din centrul satului este oprită încălzirea și aerul este rece. Farmacista Maria Scorțescu ne spune că farmacia este conectată la același sistem de încălzire cu Primăria și, pentru că instituția este în carantină, încălzirea a fost oprită.
În fiecare zi, Maria Scorțescu face naveta Briceni-Sauca.
Are 60 de ani și lucrează farmacistă deja de trei ani. Deși la fereastra
farmaciei sunt gratii, ne spune că știe tot ce se întâmplă prin sat și cine
trece pe drum.
„Practic nimeni nu mai merge pe drum. Iată uitați-vă,
centrul satului este pustiu. Până a intra sub cod roșu mai erau oameni pe drum,
copiii se duceau la școală, părinții îi însoțeau. Era altfel, dar acum… Oamenii
nu prea se duc nici măcar pe la vecini. Slava domnului, încă nu am avut COVID,
dar port masca și am grijă să dezinfectez des masa unde lucrez”.
De când a început pandemia vânzările farmaciei au
crescut. Maria Scorțescu spune că oamenii își fac rezerve de medicamente, în
special de vitamine. În vitrină sunt expuse mai multe tipuri de măști, cea mai
scumpă costă 39 de lei.
„Măștile scumpe nu prea sunt cumpărate. Sătenii cumpără
măști ieftine. Unii nu au bani să cumpere mai multe și poartă masca până se
uzează și se murdărește. Nu au ce face sărmanii, că nu au bani. Poate a apărea
vaccinul și v-om scăpa de aceste griji”.
Toți se păzesc de „zaraza” asta
Mihail Bejenaru își face singur cumpărăturile și se
întoarce de la magazin cu patru franzele proaspete, puse într-o torbă albatră cu negru.
Când îl oprim, începe să se caute prin buzunare și scoate o pungă transparentă
în care ține împăturită, cu grijă, o mască chirurgicală uzată și mototolită. O
scoate, și-o pune pe nas, iar punga transparentă o pune la loc, în buzunar.
„Am
78 de ani și mă sufoc cu masca. Nu sunt obișnuit cu ea, dar o port, pentru că
acest COVID îi cam năstrușnic”, ne explică bărbatul. Nu știe cine din
sat este infectat, dar a aflat deja că satul e sub Codul roșu de alertă.
„Oooo, dap avem televizor! Am auzit că satul nostru și
încă câteva din raionul Ocnița sunt sub codul roșu. De când am fost anunțați
despre asta, atmosfera în sat s-a schimbat foarte mult. Iaca am făcut un drum
de acasă și până la magazin și nu am întâlnit niciun suflet de om. Toți se
păzesc de zaraza asta și stau prin case. Sunt mulți care nu cred și poate dacă
nu era împrăștiat virusul
pe tot globul, n-am fi crezut nici noi. Dar treaba-i serioasă. Trebuie
de păzit și să nu ne jucăm cu focul. Dacă la început mureau mai mult bătrânii,
acum mor și tinerii. Trebuie să facem ceva, să scăpăm”.
Lumea stă ascunsă prin case
Din satul Sauca până în Gîrbova parcurgem 10 kilometri.
Chiar la intrare întâlnim o femeie care fuge de noi, ascunzându-se de aparatul
de fotografiat.
„Nu știu nimic, nu știu ce să vă spun. Nu mă mișc nicăieri
din curte și, din ianuarie, azi prima dată am ieșit după poartă ca să-mi cumpăr
o cartelă telefonică. Stă lumea în sat, ascunsă prin case și nu ies afară. Se
tem”.
Trecem pe lângă un iaz înghețat, din mijlocul satului, și
ne uităm cu frică la cei doi bărbați care se plimbă pe gheața fragilă dintr-un
capăt de iaz în altul.
Magazinul alimentar din centru este deschis, iar în cei
câțiva metri pătrați poți găsi aproape orice: păpuși, plăcinte, galoși, salam,
lighene din plastic, usturoi, și chiar o cască pentru sudare. Cumpărătorii sunt
destul de familiari cu vânzătoarea, numind-o simplu, „Aliona”. Cât ei numesc
câte un produs de care au nevoie, ea aleargă repejor printre rafturi și adună
pe masă de la casă toate produsele solicitate.
Aliona Frumusachi spune că nu știe de unde a pornit
explozia de cazuri, dar că lumea din sat vorbește că virusul ar fi fost adus de
cineva venit din Polonia.
„Au fost la noi șase polițiști cu primarul și cu două
mașini de poliție. Au fost pe la toate barurile și magazinele și au anunțat că
suntem plasați sub cod roșu. Școala și grădinița sunt închise mai demult,
pentru că a fost un caz la contabilitate, apoi la școală, apoi la primărie și
acum e la punctul medical”.
Fiodor intră în magazin și, când dă cu ochii de noi,
începe să se plimbe prin încăpere, uitându-se la marfă, ascultând discuția
noastră cu vânzătoarea. Când se hotărăște ce vrea, prinde o pauză din vorba
noastră și intervine.
„Aliona, dă-mi jumătate de kilă de brânză de 22 de lei și două sardelși de acelea de 55 de lei”, i se adresează el vânzătoarei, apoi se întoarce spre noi și începe să ne vorbească.
„Toate mahalele îs pustii, toți ori sunt plecați peste
hotare ori stau ascunși prin case. A rămas unde și unde câte un bătrânel. Lumea era parcă mai relaxată,
dar de când la noi au apărut atâtea cazuri și satul a fost plasat sub codul
roșu, și-au schimbat atitudinea. Unii de la noi spuneau că pandemia este falsă
și că tot ce se spunea despre virus sunt speculații, iar acum, într-un timp
foarte scurt numărul de cazuri de la noi din sat a crescut brusc. Este panică,
lumea înțelege că virusul este periculos și se teme, dar acuș încep
lucrările de primăvară pe câmp, începe prășitul. Ce să facem noi, că doar nu
putem să ne închidem în case?...Trebuie să ieșim pe câmp și să lucrăm. Mai ales
la cules căpșuni și zmeură se adună lume multă. Ne este frică sau nu, dar nu
avem încotro, trebuie să ieșim în câmp și să muncim”.
21.930 de mii de lei, datorii ale sătenilor la magazinul
alimentar
Odată cu pandemia, traiul oamenilor de la țară s-a
înrăutățit și mai mult, pentru că și-au pierdut sursele de venit și nici locuri
de muncă nu au. Mulți dintre ei supraviețuiesc din ajutorul de șomaj,
indemnizația pentru creșterea copiilor, pensie sau banii trimiși de rude de
peste hotare. La un moment dat, Aliona scoate de sub tejghea un caiet cu
coperta verde, îl deschide și ne arată listele sătenilor care au cumpărat marfa
pe datorie.
„Iată, poftim, 21.930 de lei datorii doar la noi la
magazin. Și sunt patru magazine în sat și fiecare are câte așa un caiet cu
datornici. Oamenii nu au bani, sunt disperați. Lângă magazin avem și bar, dar
degrabă împlinim fix un an de când nu l-am mai deschis, pentru că nu avem
pentru cine”.
În fața mesei unde sunt deserviți clienții, câteva
butelii de 10 litri cu apă plată sunt aranjate în rând. Aliona spune că le-a
pus acolo pentru a-i împiedica pe cumpărători să se apropie prea tare de masa ei,
pentru a păstra distanța.
Aliona Frumusachi: „Când mă duc acasă, mai întâi las
hainele, mă spăl și abia apoi intru în acasă, pentru că am un nepoțel de două
săptămâni și mă tem că aș putea să îl infectez. Am o listă întreagă de persoane
cărora le duc produsele acasă, pentru a nu face drumul până la magazin. Olga Fiodorovna,
chiochea Niusea, chiochea Larisa, chiochea Nina, chiochea Dorica lu Boghiu,
chiochea Marusea lu Vahnovan, chiochea Zâna nu ies deloc din curte. Mă sună,
îmi spun ce vor și le duc marfa la poartă”.
Înainte să plecăm, în magazinul Alionei intră soțul. Nu
poartă mască și, din discuție, înțelegem că nu crede în Covid și nici în
vaccinare.
„Nu sunt bolnav ca să port masca și nici nu cred în asta.
Nu cred absolut! Voi dacă vreți, credeți, dar eu nu cred și gata. Vă spun asta
direct în față și sunt sigur că am dreptate 90 %”.
Chiar peste drum de magazin este Oficiul medicului de familie.
Una din ferestrele mici e deschisă, dar ușa este încuiată.
„Cele două asistente medicale și femeia de serviciu sunt acasă, infectate cu COVID-19”, ne spune Aliona, în timp ce urcăm în mașină și părăsim satul.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %