Viorel Soltan: „Investițiile de astăzi în controlul tuberculozei sunt investiții directe în securitatea globala și pregătirea pentru următoarea pandemie”

Sursa Foto: Sanatate INFO

Irina Papuc

17 iunie, 2026, 14:48

Vizualizări: 70

Republica Moldova, o țară mică, odată confruntată cu o povară dublă – boli transmisibile și non-transmisibile – a devenit un exemplu pentru întreaga lume prin modul în care a reușit să gestioneze Tuberculoza, una dintre cele mai letale boli transmisibile la nivel global. Povestea acestui succes este, în esență, povestea unei coaliții rare: actori din categorii foarte diferite care au luptat împreună, așa cum nicio altă boală nu a reușit să îi unească.

Totuși, sănătatea publică rămâne un domeniu fragil, iar crizele sanitare și cele de securitate pot arunca înapoi cu decenii progresele obținute, dacă vigilența și conectivitatea la nivel global sunt pierdute. În acest context dinamic și dificil, Republica Moldova se pregătește să preia finanțarea integrală de la Fondul Global și să susțină, exclusiv din resurse publice, lupta pentru controlul Tuberculozei. Ce se va întâmpla în următorii trei ani, în ce domenii trebuie Moldova să dea dovadă de mai multă vigilență, care sunt oportunitățile și care sunt riscurile – ne explică Viorel Soltan, șeful Departamentului de Suport al Țărilor și Comunităților din cadrul organizației internaționale Stop TB Partnership.

Domnule Soltan, călătoriți mult în lume, datorită rolului dumneavoastră la Stop TB Partnership. Care este diferența dintre o țară care reușește și una care regresează în controlul tuberculozei? Ce credeți că face diferența?

Viorel Soltan: Este o întrebare complexă. Într-adevăr, datorită rolului meu global, am ocazia să văd și să lucrez cu multe țări, fiecare având propriile avantaje și provocări în răspunsul la tuberculoză.

Dacă vorbim despre Republica Moldova, unul dintre cele mai mari avantaje este faptul că serviciile de suport pentru persoanele afectate de tuberculoză au fost integrate și finanțate prin sistemul de asigurări de sănătate. Acest lucru oferă mai multă sustenabilitate și stabilitate pe termen lung.

În multe țări din Africa sau Asia, actorii comunitari sunt integrați direct în sistemul de sănătate și joacă un rol esențial în identificarea, sprijinirea și monitorizarea pacienților. În Moldova, acești actori funcționează mai degrabă ca parteneri sistemici ai sistemului de sănătate. Totodată, Moldova este considerată un campion al contractării sociale, reușind să finanțeze din bugetul de stat organizațiile comunitare pentru prestarea unor servicii esențiale. Este un model inovator, pe care relativ puține țări au reușit să îl implementeze cu succes.

În același timp, cred că nu există o singură formulă a succesului. Fiecare țară avansează pe propriul drum, iar aceste drumuri sunt diferite, în funcție de contextul social, economic și politic. Tocmai de aceea munca la nivel global este atât de interesantă: poți vedea abordări foarte diferite, poți învăța din experiențele altora și poți adapta cele mai bune practici la realitățile fiecărei țări.

În cele din urmă, diferența dintre țările care avansează și cele care regresează este dată de voința politică, investițiile constante și capacitatea de a implica comunitățile afectate ca parteneri reali în răspunsul la tuberculoză.

Cum s-a văzut la Stop TB Partnership decizia de a desființa USAID? Știm că aproape 80% din contractele TB au fost reziliate, cercetările clinice au fost oprite. Ce mai poate fi salvat din reușitele de până acum?

Viorel Soltan: Schimbarea a fost, într-adevăr, una bruscă și a creat multă incertitudine la nivel global. În domeniul tuberculozei, numeroase contracte au fost reziliate, unele activități au fost suspendate, și multe organizații au fost nevoite să își reevalueze prioritățile.

În cazul Stop TB Partnership, bugetul general nu a fost afectat în mod direct, însă au existat schimbări în prioritățile de finanțare. Guvernul SUA pune acum un accent mai mare pe leadership-ul țărilor la nivel local și pe intervențiile care salvează vieți. Cu alte cuvinte, resursele sunt orientate în primul rând către servicii esențiale pentru persoanele afectate de tuberculoză, mai degrabă decât către activități administrative sau de coordonare.

Pentru Stop TB Partnership, acest lucru s-a tradus inclusiv prin creșterea investițiilor în achiziția de medicamente și teste de diagnostic, precum și în distribuirea acestora către țările care au cea mai mare nevoie. În acest sens, o parte importantă a progreselor obținute până acum poate fi protejată și consolidată.

Credeți că un alt stat va prelua leadership-ul în finanțările globale sau ne îndreptăm spre o gestionare individuală a fiecărei țări?

Viorel Soltan: Statele Unite continuă să fie unul dintre cei mai mari donatori la nivel global, dar sunt și alte țări care contribuie semnificativ. Mai degrabă, la acest moment asistăm la o transformare a modului în care este oferită asistența internațională.

Observăm o orientare tot mai puternică spre colaborări bilaterale și spre o responsabilitate mai mare a țărilor beneficiare. Cred că, pe viitor, statele care primesc sprijin vor avea un cuvânt mult mai important de spus în definirea priorităților. Donatorii vor acorda mai multă atenție nevoilor locale și vor încerca să își alinieze investițiile la obiectivele și realitățile fiecărei țări.

Acest lucru poate crea soluții mai adaptate contextului local, dar va presupune și o responsabilitate mai mare din partea guvernelor naționale de a conduce și susține propriile programe de sănătate.

Revenind la Republica Moldova, la ce capitole credeți că excelează cu adevărat în controlul tuberculozei și ce modele credeți că ar putea „exporta” în la nivel internațional?

Viorel Soltan: Republica Moldova este un exemplu remarcabil prin reducerea constantă a mortalității și a incidenței tuberculozei în ultimele decenii. Acest succes nu aparține unei singure instituții, ci este rezultatul colaborării dintre Programul Național de Control al Tuberculozei, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Ministerul Sănătății, Compania Națională de Asigurări în Medicină și societatea civilă. Din perspectiva mea, unul dintre cele mai importante atuuri ale Moldovei este tocmai acest parteneriat funcțional între toți actorii implicați.

Un alt domeniu în care Republica Moldova excelează este integrarea serviciilor de suport pentru persoanele afectate de tuberculoză în sistemul național de finanțare. Moldova a reușit ceea ce multe țări încă încearcă să facă: să definească un pachet clar de servicii necesare, să îl costifice și să îl includă în mecanismele de finanțare prin asigurările de sănătate.

De asemenea, vedem o sinergie foarte bună între resursele naționale și cele externe. Activitățile finanțate de CNAM se completează cu cele susținute de Fondul Global și alți parteneri internaționali, ceea ce permite o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile.

Un element deosebit de important este faptul că finanțarea ajunge și la actorii comunitari. Aceștia asigură ceea ce noi numim adesea „ultimul metru de acces” către pacient. Putem avea spitale moderne, echipamente performante și tratamente eficiente, însă anumite grupuri vor continua să întâmpine bariere în accesarea serviciilor de sănătate. Aceste bariere pot fi sociale, economice, geografice sau legate de stigmatizare.

Ceea ce face Moldova un model relevant pentru alte țări este faptul că a reușit să integreze într-un mod echilibrat atât serviciile medicale oferite de sistemul de sănătate, cât și serviciile furnizate de comunitate. Comunitatea este cea mai aproape de pacient, iar implicarea ei este esențială pentru identificarea persoanelor vulnerabile, menținerea acestora în tratament și obținerea unor rezultate durabile. Acesta este, probabil, unul dintre cele mai valoroase modele pe care Republica Moldova îl poate împărtăși la nivel internațional.

Tuberculoza drog-rezistentă (MDR-TB) este o problemă de sănătate publică în Republica Moldova. Cercetările la subiect, puținele care există, arată că 90% din tuberculoza drog-rezistentă este transmisă direct și nu este generată de tratament inadecvat, de exemplu. Ce ne spune acest lucru despre strategiile actuale de prevenție?

Viorel Soltan: Într-adevăr, istoric vorbind, tuberculoza multidrog-rezistentă a apărut în mare parte ca urmare a tratamentelor incomplete sau incorecte. Astăzi însă, situația este diferită. Tot mai multe date arată că MDR-TB se transmite direct de la o persoană la alta, la fel ca orice altă formă de tuberculoză.

Acest lucru are implicații importante pentru strategiile de prevenție. Dacă în trecut accentul era pus în principal pe prevenirea apariției rezistenței prin asigurarea unui tratament corect, astăzi trebuie să acordăm o atenție la fel de mare identificării rapide a cazurilor și întreruperii lanțului de transmitere în comunitate.

De fapt, diferența dintre abordarea tuberculozei sensibile și a celei multidrog-rezistente este astăzi mai mică decât era în trecut. În ambele situații, cheia succesului rămâne aceeași: diagnostic rapid, inițiere promptă a tratamentului și sprijin pentru ca pacientul să finalizeze tratamentul cu succes. Cu cât o persoană este diagnosticată și tratată mai devreme, cu atât riscul de transmitere către alte persoane este mai mic.

Un progres major din ultimii ani este scurtarea semnificativă a duratei tratamentului pentru MDR-TB. Dacă în trecut tratamentul putea dura doi ani sau chiar mai mult, astăzi există regimuri moderne care pot fi finalizate în aproximativ șase luni. Aceasta este una dintre cele mai importante realizări în controlul tuberculozei la nivel global, iar Republica Moldova a fost printre țările care au adoptat și implementează aceste tratamente moderne.

Republica Moldova dispune astăzi de un sistem de diagnostic bine dezvoltat, iar specialiștii pot identifica rapid atât boala, cât și profilul de rezistență la medicamente. Provocarea principală nu mai este doar diagnosticul, ci identificarea activă a tuturor persoanelor aflate în contact cu bolnavii și extinderea măsurilor de prevenție în comunitate. Dacă vrem să reducem în continuare numărul cazurilor de MDR-TB, trebuie să găsim persoanele expuse înainte ca acestea să dezvolte boala și să întrerupem cât mai devreme lanțul de transmitere.

În ce măsură este regiunea transnistreană un risc pentru controlul MDR-TB și cum decurge colaborarea acolo?

Viorel Soltan: Eu cred că Republica Moldova dispune de instrumentele și capacitățile necesare pentru a menține tuberculoza sub control, inclusiv în contextul provocărilor asociate MDR-TB.

În ceea ce privește regiunea transnistreană, nu aș descrie-o ca pe un risc separat sau ca pe un focar distinct. Din perspectiva răspunsului la tuberculoză, regiunea a făcut parte constant din eforturile naționale de control al bolii. De-a lungul anilor, chiar și în perioade marcate de incertitudini politice, colaborarea profesională dintre specialiștii de pe ambele maluri ale Nistrului a continuat.

Un element important este faptul că au fost utilizate aceleași standarde de diagnostic și tratament, inclusiv medicamentele procurate prin mecanisme internaționale precum Fondul Global. Această continuitate a contribuit la menținerea unei abordări coerente și la evitarea unor diferențe majore în gestionarea bolii.

Din punctul meu de vedere, nu există o diferență fundamentală de abordare între malul drept și malul stâng atunci când vorbim despre controlul tuberculozei. Sănătatea publică și nevoia de a asigura accesul pacienților la diagnostic și tratament au rămas priorități comune. Acesta este un aspect pozitiv și un exemplu că, în domeniul sănătății, cooperarea poate continua chiar și atunci când există alte divergențe.

În cele din urmă, tuberculoza nu recunoaște granițe administrative sau politice. Tocmai de aceea, colaborarea și coordonarea între toate regiunile țării rămân esențiale pentru a reduce transmiterea bolii și pentru a proteja sănătatea populației.

Ați menționat, dar aș vrea să vorbim mai mult despre acele regimuri scurte de tratament, pe care Republica Moldova a început să le adopte. În ce măsură ar putea fi afectat accesul la medicamente noi după ce Fondul Global se va retrage, având în vedere că acum există anumite mecanisme de negociere a prețurilor? Ce ar putea să se schimbe după ce finanțarea va fi preluată complet de către autorități?

Viorel Soltan: Da, într-adevăr, o parte din medicamentele pentru tuberculoză au fost procurate până acum cu sprijinul Fondului Global și al altor parteneri internaționali, prin utilizarea unor mecanisme globale de achiziție.

Un exemplu foarte important în acest sens este Global Drug Facility (GDF), o platformă internațională gestionată de Stop TB Partnership, care procură medicamente pentru peste 130 de țări. Acest mecanism permite accesul la medicamente de calitate la prețuri semnificativ mai mici, datorită achizițiilor consolidate la nivel global, și include în același timp un control strict al calității.

Este un instrument utilizat nu doar de țările beneficiare, ci și de donatori precum Fondul Global, tocmai pentru a asigura acces rapid și eficient la tratamente esențiale.

Pe măsură ce finanțarea externă se reduce, provocarea principală pentru Republica Moldova nu este doar financiară, ci și de adaptare a cadrului de implementare. Pentru a continua utilizarea eficientă a acestor mecanisme internaționale de procurare, este necesară ajustarea unor prevederi legislative, inclusiv cele legate de posibilitatea efectuării plăților în avans, care reprezintă o condiție tehnică pentru GDF.

Este un subiect aflat deja în atenția autorităților, iar Ministerul Sănătății și-a exprimat deschiderea de a ajusta reglementările necesare, astfel încât Republica Moldova să poată continua să beneficieze de aceste mecanisme globale și după tranziția către finanțare națională integrală.

În esență, nu vorbim doar despre sursa banilor, ci despre capacitatea de a păstra accesul la instrumente globale eficiente de achiziție, care au demonstrat deja că pot asigura atât sustenabilitate, cât și acces rapid la tratamente moderne.

Care sunt cele mai mari provocări, dar și beneficii ale tranziției complete către finanțarea din resurse publice?

Viorel Soltan: Cred că tranziția de la finanțarea externă, inclusiv din partea Fondului Global, către finanțarea exclusiv din resurse publice va fi una relativ lină în următorii ani, fără perturbări majore în furnizarea serviciilor.

Sistemul actual este suficient de rezilient pentru a asigura continuitatea diagnosticului și tratamentului, astfel încât pacienții să nu resimtă schimbări în accesul la servicii. Republica Moldova are capacitatea de a asigura atât diagnostic corect și rapid, cât și tratament adecvat pentru tuberculoză, inclusiv MDR-TB.

Principala provocare în această tranziție ține de procurarea medicamentelor. Există situații în care achiziția la nivel național, în absența mecanismelor internaționale, ar putea duce la costuri mai mari decât cele obținute prin platforme globale. Din acest motiv, este esențial ca Republica Moldova să își ajusteze cadrul legislativ și procedural astfel încât să rămână flexibilă și compatibilă cu mecanismele internaționale de achiziție. Acest lucru permite nu doar optimizarea costurilor, ci și menținerea standardelor înalte de calitate.

În același timp, instituțiile naționale, inclusiv Compania Națională de Asigurări în Medicină, au capacitatea de a prelua gradual responsabilitățile finanțate anterior de donatori, asigurând sustenabilitatea pe termen lung a programului de control al tuberculozei.

În esență, cheia acestei tranziții nu este doar sursa finanțării, ci capacitatea sistemului de a rămâne eficient, flexibil și orientat spre persoana care are nevoie.

Legat de contextul regional, în ultimii ani am avut evenimente extraordinare de sănătate publică. Pandemia COVID ne-a dat sistemele și bugetele peste cap. Pe de o parte, avem un conflict de securitate la granița Republicii Moldova. Pe de altă parte, vedem că la nivel global apar schimbări epidemiologice dictate de climă, de globalizare, de modul în care lumea se dezvoltă și călătorește. În acest context, care credeți că sunt principalele riscuri pentru atenția acordată tuberculozei? Căci s-ar putea să ajungem să gestionăm mai multe provocări deodată.

Viorel Soltan: COVID-19 ne-a oferit lecții foarte importante despre cât de vulnerabile sunt sistemele de sănătate în fața bolilor respiratorii și cât de rapid pot fi suprasolicitate resursele.

Cred că următoarea pandemie va fi, cel mai probabil, tot una cauzată de agenți patogeni cu transmitere aeriană. Din această perspectivă, sistemele construite pentru controlul tuberculozei au avut un rol esențial în răspunsul la COVID-19.

În perioada pandemiei, multe țări s-au confruntat cu lipsa paturilor spitalicești. În acest context, paturile destinate inițial pacienților cu tuberculoză au fost rapid integrate în răspunsul COVID, tocmai pentru că respectau aceleași standarde necesare pentru boli infecțioase respiratorii. Acest lucru arată cât de relevante sunt aceste infrastructuri și dincolo de tuberculoză.

Dincolo de infrastructură, este important să vorbim și despre resursa umană. Specialiștii din domeniul tuberculozei sunt, în primul rând, medici pneumologi, cu experiență în gestionarea bolilor respiratorii transmisibile. Această expertiză devine extrem de valoroasă în orice context de criză epidemiologică de tip respirator.

De aceea, cred că viitoarele amenințări pandemice vor necesita exact acest tip de capacitate: instituții și specialiști pregătiți pentru boli cu transmitere aeriană, iar programele de control al tuberculozei sunt deja printre cele mai bine poziționate în acest sens.

Mesajul nostru la Stop TB Partnership este foarte clar: investițiile de astăzi în controlul tuberculozei reprezintă investiții directe în securitatea globală și în pregătirea pentru următoarea pandemie.

În următorii trei ani trebuie să ne pregătim cum se cuvine pentru preluarea completă a finanțării. Am vorbit despre lucrurile pe care le avem de făcut, în special în zona achizițiilor. Care ar fi mesajul Dumneavoastră pentru autorități și pentru toate părțile implicate în controlul tuberculozei? Este bine că Republica Moldova este un exemplu de succes, dar este și important să rămânem vigilenți, pentru a nu anula progresele deja obținute.

Viorel Soltan: Cu siguranță, trebuie să rămânem vigilenți și să nu ne „îmbătăm cu apă rece”. Mesajul meu este unul simplu: toți partenerii implicați în controlul tuberculozei în Republica Moldova trebuie să continue să lucreze împreună, așa cum au demonstrat până acum.

Există progrese importante, dar există și spațiu pentru mai mult. Când spun „mai mult”, mă refer inclusiv la adoptarea noilor instrumente și inovații – digitalizarea serviciilor, utilizarea inteligenței artificiale și modernizarea continuă a modului în care sunt organizate intervențiile de sănătate publică. Aceste instrumente trebuie integrate treptat, acolo unde aduc valoare reală.

Republica Moldova a demonstrat deja că este un sistem agil, capabil să adopte rapid metodologii noi și să le implementeze eficient. Acest avantaj trebuie păstrat și consolidat în continuare.

În ceea ce privește finanțarea, nu cred că aceasta va fi principala provocare. Vor exista aspecte de ajustat, dar în ansamblu țara are capacitatea de a-și susține propriile servicii esențiale de sănătate.

Miza reală este progresul: adoptarea inovației, creșterea eficienței și atingerea unui nivel în care tuberculoza să nu mai reprezinte o problemă majoră de sănătate publică în Republica Moldova. Acest obiectiv este realizabil, dar necesită continuitate, colaborare și angajament din partea tuturor actorilor implicați.

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Ion Șalaru, ANSP: Din păcate, sunt medici și funcționari ai Guvernului care cad în plasa industriei tutunului. Trebuie să avem discuții deschise și chiar dure despre asta

Dumitru Laticevschi: Succesul Moldovei în răspunsul la tuberculoză ține de fortificarea sistemului de sănătate pentru a evita încetinirea progresului

Aliona Serbulenco: Oamenii nu vor mai muri de tuberculoză atunci când vom avea politici consistente și angajamente asumate de toți actorii implicați. TB nu este sarcina doar a sistemului de sănătate

Tag: viorel soltan stoptb partnership tuberculoza republica moldova

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.