Ion Șalaru, ANSP: Din păcate, sunt medici și funcționari ai Guvernului care cad în plasa industriei tutunului. Trebuie să avem discuții deschise și chiar dure despre asta

Sursa Foto: Arhivă personală

Irina Papuc

21 noiembrie, 2025, 11:32

Vizualizări: 470

Săptămâna aceasta, la Geneva, are loc cea de-a 11-a Conferință a Părților la Convenția-Cadru a OMS privind Controlul Tutunului. Evenimentul reunește delegați din peste 160 de țări, care discută cele mai importante politici globale de control al tutunului. Republica Moldova este reprezentată de o delegație formată din cinci membri, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Ion Șalaru, șef al Departamentului pentru Prevenirea Maladiilor Non-Transmisibile, a acceptat să ne ofere un interviu-blitz despre principalele subiecte aflate pe agenda COP11 și despre poziția Republicii Moldova ca parte a Convenției-Cadru privind Controlul Tutunului.

Domnule Șalaru, această sesiune COP este una specială din mai multe motive, inclusiv prin faptul că aduce în discuție o serie de măsuri în premieră. Din perspectiva Republicii Moldova, care considerați că sunt cele mai importante dintre acestea?

Deciziile abordate la COP11 sunt importante nu doar pentru Republica Moldova, sunt importante pentru toate părțile la Convenția-cadru. Dacă ar fi să rezumăm: are loc evaluarea progresului implementării convenției-cadru, care va fi discutată atât în sesiunea plenară, cât și în cadrul evenimentelor conexe, cu prezentarea raportului; au loc discuții despre implementarea diferitor articole - în primul rând, aspectele ce țin de protecția mediului și reducerea deșeurilor. Este unul din subiectele care deja nu mai poate fi ignorat, deoarece industria tutunului produce tot mai multe și mai multe deșeuri. Astăzi, dacă vorbim de deșeurile din plastic, care se formează de la filtrele de la țigări, precum și deșeurile din baterii, acumulatoare, de la dispozitivele pentru încălzire sau utilizare care au o mai mare răspândire pe glob și cantitățile devin tot mai semnificative. Acest lucru nu poate fi ignorat. Este elaborat un raport la acest subiect și Republica Moldova va susține acest raport și va solicita ca COP, secretariatul, să înainteze recomandări țărilor pentru implementare.

Desigur că și la acest COP unul din subiecte va fi combaterea interferenței industriei tutunului în politici. Aici noi avem pregătită o intervenție la implementarea articolul 5.3, în special despre implementarea sau realizarea abordării produselor cu risc scăzut sau reducerea riscurilor, care este promovat de către industria tutunului.

Apropo, fiind aici la COP, am aflat că în paralel, în Geneva, se mai desfășoară o reuniune de două zile, unde participă susținătorii industriei tutunului. Sunt inclusiv medici care au trecut în tabăra industriei tutunului și discută despre „Harm Reduction”. Ceea ce noi considerăm că este incompatibil cu profesia de medic.

Noi susținem la acest subiect raportul prezentat de secretariat și vom solicita recomandări mai clare către țări pentru a reduce impactul influenței industriei tutunului asupra politicilor. Noi, de fapt, vedem că dacă în trecut industria tutunului era focusată mai mult pe aspecte financiare, cum să reducă taxele sau să le păstreze la același nivel, sub pretextul că acest lucru va crea o explozie de comerț ilicit, că va afecta bugetele etc., acum vedem că ei, de fapt, se concentrează pe reducerea riscurilor. Vor să convingă societatea, să convingă anumite guverne, precum că dacă nu putem reduce totalmente consumul de tutun și dacă nu-l putem reduce, atunci să trecem la produse mai puțin dăunătoare. Deci, acesta este narativul industriei tutunului.

În același timp, industria tutunului nu renunță la produsele convenționale, la țigarete. Pe de altă parte, toate aceste produse, pe care chipurile le propune industria tutunului ca alternativă, conțin nicotină. Deci, nicotina și este substanța care creează dependență. Propunând un produs care creează dependență nu poți soluționa problema. Deci, industria tutunului nu este parte a soluției, nu este partener pentru sănătatea publică, ea este parte a problemei.

Ce ar trebui să prevadă expres articolul 5.3 legat de aceste narative ale industriei tutunului?

Că industria tutunului nu este partener pentru guverne, că nu este partener pentru sănătatea publică și la elaborarea politicilor și că acesta nu este decât un tertip menit să prelungească starea de lucruri și să creeze în societate o stare de acceptare pentru noile produse. Mai multe guverne se prind la așa ceva. De fapt, am văzut și la guvernul precedent în Republica Moldova, în explicația pe care a dat-o Ministerului Finanțelor – că taxele pentru tutunul încălzit cresc mai puțin, pentru că sunt produse inovative.

Pe partea de protejare a mediului, în cazul în care se va recomanda renunțarea sau interzicerea filtrelor țigărilor care conțin plastic, Republica Moldova este gata să implementeze o astfel de măsură?

Eu cred că Republica Moldova, ca parte a Convenției, se va conforma. Totodată, ar putea să apară anumite impedimente sau motivări, precum că acest lucru nu este adoptat la nivelul Uniunii Europene. Iar noi, ca țară, care ne-am pus ca scop de bază aderarea la Uniunea Europeană, deci vor fi voci care vor spune că este mai bine să așteptăm modificarea în directivă. Dar, de fapt, directiva nu împiedică ca țările să meargă mai departe de prevederile ei. Și mai multe țări au demonstrat acest lucru.

Noi vom urmări experiența și acțiunile altor țări. Dacă va fi această recomandare, probabil ea nu va fi implementată imediat, dar eu cred că aceasta este o soluție, fiindcă astăzi plajele, oceanele sunt pline de filtre de țigări. Cred că s-a tolerat prea mult.

Un alt document care urmează să fie examinat va fi raportul cu privire la implementarea articolelor 9 și 10, ceea ce ține de raportarea și menținerea conținutului produselor din tutun și cele conexe. Și aici noi vom susține și suntem pe aceeași undă cu Secretariatul CCCT și considerăm că acesta nu este un secret comercial. Deci, este necesar ca absolut toate ingredientele din aceste produse să fie descrise pe etichetă, în special dacă vorbim de produsele noi.

Experții OMS au atenționat despre nicotina sintetică, despre analogi ai nicotinei care nu se regăsesc pe etichete.

Da, sunt produse emergente, diferiți aromatizatori. Cred că noi, ca țară, am urmat foarte consecvent propunerile care se conțin atât în Convenția-Cadru, cât și în ghidurile de implementare. Dar, din păcate, în Republica Moldova s-a produs un regres prin amânarea intrării în vigoare a interdicțiilor pentru arome. Și acest lucru va stimula în continuare ca tinerii să inițieze consumul atât de țigări electronice, cât și de alte tipuri de produse care conțin tutun, cum ar fi tutun încălzit, unde aromele încă nu sunt interzise.

Ne-am bucurat să vedem că avem un Minister al Sănătății care, în politicile privind controlul tutunului, a stat ferm pe poziție. A fost important. Și, totuși, am avut această surpriză (de la Ministerul Finanțelor), care, tot timpul, dacă nu poate intra pe ușă, intră pe geam sau pe horn. Am avut interviuri cu experții OMS, care ne spun că probabil primul lucru pe care ar trebui să-l facă țara noastră este tocmai să interzică aromele și per general să reducă atractivitatea acestor produse. Noi tocmai ce am făcut? Le-am dăruit industriei tutunului încă trei ani ca să-și vândă produsele. Nu putem să le facem pe toate odată, dar probabil intervențiile privind aromele și atractivitatea prin design a acestor produse este primordială acum.

Eu văd ca acțiuni prioritare pentru următorii doi ani aceste două lucruri: introducerea pachetelor simple (plain packaging) și revenirea la interdicția aromelor. În interiorul Uniunii Europene situația nu stagnează, chiar dacă la nivelul UE nu s-a inițiat procesul de promovare a unei noi directive, care să substituie Directiva 40. Noi vedem că dacă în 2014 aveam o piață de produse din tutun și cele conexe, astăzi este alta, este diferită. Desigur că multe țări așteaptă să vadă ce se va face la nivelul UE. Dar până atunci mai multe țări inițiază singure. Eu cred că în anul următor acesta ar trebui să fie obiectivul nostru - ca până la finele anul următor să promovăm modificările la legislație.

Eu nu văd altfel cum noi să stopăm extinderea și creșterea consumului, în special în școli. De fapt, noi am dat undă verde, prin această relaxare, fiindcă este o relaxare pe care nu ar fi trebuit să ne-o permitem. Nu există niciun precedent în Uniunea Europeană în care țările să fi acordat timp industriei tutunului mai mult de 36 de luni din momentul adoptării pentru ca să se conformeze noii decizii. La noi s-au acordat 72 de luni. Este prea mult. Din păcate, aceste lucruri au avut loc. Noi vom încerca în cadrul actualului guvern ca să reîncepem discuția. Este regretabil că nu a avut loc nicio dezbatere publică în care să vină inclusiv Ministerul Sănătății și Ministerul Educației.

Pe de altă parte, desigur că mai sunt și carențe la implementare. Noi trebuie să fortificăm capacitățile autorităților pentru a le implementa. Noi ne-am propus pentru anul următor să lucrăm cu medicii, să elaborăm un ghid în care să explicăm falsurile despre „harm reduction”, despre produse cu risc scăzut, ca ei în primul rând să înțeleagă diferențele. Sunt și astăzi încă destui lucrători medicali care s-au prins în această plasă și zic - ce să-i faci, hai să îi dăm ceva care e mai puțin toxic.

De asemenea, planificăm să elaborăm niște recomandări pentru funcționarii publici. Noi am înțeles că nu toți funcționarii publici sunt conștienți de unde începe conflictul de interese și influența industriei tutunului, promovarea intereselor industriei tutunului și vedem chiar în discuții cu specialiști de la Cancelaria de Stat, care spun că noi nu trebuie să refuzăm niciun fel de suport financiar. Păi, stați puțin, haideți să ne hotărâm care sunt interesele, de fapt, care stau în spatele acestora.

Când spun de suport financiar, nu mă refer direct din partea unei companii, dar la cel care vine din partea AMCHAM, de exemplu, care are scopuri mult mai largi, dar apără și interesele industriei tutunului. Mă refer și la EBA care, de asemenea, apără interesele industriei tutunului.

Ei nu realizează care este legătura?

Noi vedem că nu. Dar chiar înainte de a veni aici am făcut o analiză, pe categorii de produse. Foarte m-a mirat că argumentele pe care le-a Ministerul Finanțelor când a promovat pe ascuns această modificare la lege, legată de extinderea termenului pentru 3 ani, s-a scris așa: că interzicerea utilizării țigărilor electronice va crea un colaps economic, va aduce pagube extraordinare bugetului. S-a descris un scenariu apocaliptic. Pe când, analizând, noi vedem că 80% din taxele care sunt plătite de către industrie țin de produsele din tutun. Este vorba de fapt de țigaretele convenționale.

Care în continuare, trebuie să o spunem, sunt încă cel mai vândut produs la nivel global.

Da. Circa 10% din taxe reprezintă alte produse din tutun cum ar fi cigarillos sau țigări de foi subțiri; și în jur de sau poate mai puțin de 10% reprezintă taxele pentru țigarete electronice și pentru lichide. Deci, noi vedem de fapt că aceasta constituie un procent mizer din totalul taxelor plătite. Deși se obțin vânzări foarte mari, încasările la buget sunt mizere, practic nesemnificative pentru buget. Adică din start au mers pe o minciună.

Conștient?

Conștient, dar cum altfel? Cum poate să greșească o autoritate? Tu ai toate datele, despre cum vin taxele la buget, tu faci acest lucru în cunoștință de cauză. Eu cred că trebuie să avem discuții destul de sincere și chiar dure cu Ministerul Finanțelor, fiindcă situația nu poate continua. Ei, de fapt, s-au transformat într-un mesager al intereselor industriei tutunului sub pretextul creșterii veniturilor la buget.

În ceea ce privește implementarea măsurilor MPOWER, Republica Moldova a atins un nivel de realizare de 69%. Cele mai mari nereușite se referă la aplicarea taxelor...

Aplicarea taxelor se întâmplă, dar nu se întâmplă identic pentru toate produsele. Dacă la țigarete noi vedem că este un progres, chiar dacă mai lent, și vom atinge pentru acest an circa 85 de euro în loc de 90 euro, cât a fost planificat. Noi suntem aproape, dar nu progresăm pe celelalte categorii.

Raportul oarată, cel puțin pe ultimii 10 ani, că țigările nu sunt mai puțin accesibile în Republica Moldova în 2024 decât în 2014. Asta arată analiza OMS.

Aici, pentru a fi corecți, trebuie să menționăm și faptul că în ultimii ani salariile au crescut substanțial în Republica Moldova. Poate au crescut mai rapid decât prețurile la țigări. Și constatând această realitate, noi trebuie să creștem mai mult taxele la produsele din tutun.

Este și acesta un punct de vedere. Unde ne mai trage în jos rezultatul total la MPOWER este lipsa de terapii alternative pentru renunțarea la fumat. Și aici vreau să vă întreb de ce? Am fost acuzați de multe ori că ne prefacem că nu vedem că autoritățile nu oferă soluții de renunțare la fumat.

Pe de o parte, datoria noastră de bază este să ne focusăm pe prevenire. Pe de altă parte, recunoaștem că din trei produse medicamentoase care sunt propuse, pe piața din Republica Moldova este disponibilă doar Cetizina. Ea se găsește liber în farmacii. Celelalte două produse, Bupropionul și Vareniclina nu sunt înregistrate în Republica Moldova, deoarece operatorii din industria farmaceutică au considerat că este o piață mică și costurile pentru înregistrare sunt prea mari și nu merită să plătească aceste costuri.

Acest lucru se întâmplă și datorită faptului că acest tratament nu este acoperit de polița de asigurare medicală. Eu cred că pe durata anului 2026 ar trebui să schimbăm cadrul normativ ca să prevedem ca cel puțin tratamentul și aceste produse să fie disponibile. Concomitent, trebuie să luăm în considerare și cine achită aceste costuri. Din punctul meu de vedere, costurile ar trebui să fie împărțite - să fie achitate atât de fumători, cât și de fondul de asigurări medicale obligatorii. La fel ca în cazul medicamentelor compensate sau parțial compensate. Să zicem, ei vor achita anumite costuri, dar nu achită costul integral. În acest fel îi putem încuraja să renunțe la fumat. Ne dăm seama că, în special, cazurile care vin astăzi, inclusiv la tineri, sunt mai grave, fiindcă experiența altor țări arată că țigaretele electronice creează o dependență mai puternică decât țigările obișnuite.

Pliculețele cu nicotină reprezintă și ele o mare problemă. Deși sunt interzise, dar asta nu înseamnă că nu ajung în țară pe alte căi.

Da, ele sunt la liber în România. Și nu înseamnă că cineva nu le va consuma sau nu le va procura din România. Cel puțin, ele sunt interzise în vânzare liberă și acest lucru, credeți-mă, descurajează ca ele să fie consumate. Noi ne dăm seama că odată plasate pe piață va fi foarte greu să mai fie făcut ceva.

Domnule Șalaru, vă mulțumesc pentru acest interviu. COP este în desfășurare până sâmbătă. Urmează să urmărim cu atenție deciziile luate!

Cum afectează țigaretele electronice sănătatea adolescenților. Ninel Revenco, președinta Societății de Pediatrie din R.Moldova- „Fumătorii dezvoltă afecțiuni cardiovasculare încă din adolescență”

Emil Ceban, rectorul USMF: Sunt puține spitale în Europa în care nu vei întâlni un absolvent de-al nostru

Andrei Dadu, ofițer medical în cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa: „Golul mare al Moldovei în digitalizarea tratamentului tuberculozei e lipsa de conexiune între sistemele informaționale”

Tag: cop11 geneva elvetia industria tutunului ion salaru republica moldova

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.