„Suntem pe muchie de cuțit. Rujeola ne-a înconjurat din toate părțile”. Interviu cu Nicolae Furtună, șef al Direcției maladii transmisibile la ANSP
Elena Cioina
29 martie, 2024, 10:16
Vizualizări: 2848
Republica Moldova a înregistrat în acest an 19 cazuri de rujeolă, dintre care 12 - în ultimele două săptămâni, printre refugiații din Ucraina, cazați la un centru de plasament temporar din Chișinău.
Autoritățile din sănătate spun este primul an când avem un
număr atât de mare de bolnavi de rujeolă, Republica Moldova fiind declarată
deja de mai mulți ani „țară liberă de rujeolă”. Specialiștii în imunizări spun
că Moldova se află în acest moment „pe muchie de cuțit”, întrucât este
înconjurată de țări cu o incidență înaltă de îmbolnăviri de rujeolă, dar și din
cauză că rata de vaccinare a copiilor împotriva acestei boli este sub nivelul
care poate oferi protecție colectivă. Cel mai mare risc pentru Moldova, spune
Nicolae Furtună, șeful Direcției boli transmisibile la Agenția Națională pentru
Sănătate Publică, este ca rujeola „importată” să se răspândească printre
localnici.
Domnule Furtună, Republica
Moldova este țară declarată liberă de rujeolă de către OMS. Ne mai putem
considera astfel în acest moment, când sunt confirmate mai mult de 10 cazuri de
rujeolă?
Da, ne mai putem considera țară liberă de rujeolă. Există un
algoritm stabilit de către Organizația Mondială a Sănătății, care spune când o
țară este sau nu este liberă de rujeolă. În acest moment, noi vorbim despre
cazuri de rujeolă importante, adică aduse din altă țară. În acest caz Moldova
păstrează statutul de țară liberă de rujeolă, rubeolă și rujeolă congenitală
indigenă. Altfel spus, cazurile de rujeolă au fost aduse din afară și nu au
apărut la localnicii de aici, din Republicii Moldova. Noi păstrăm acest statut,
dar suntem pe muchie de cuțit.
De ce suntem pe munchie
de cuțit?
Pentru că noi suntem o țară care ne aflăm într-o regiune afectată
de rujeolă. Suntem într-o regiune, unde se înregistrează foarte multe cazuri de
rujeolă. Haideți să luăm România, ei au deja sub 9.000 de cazuri de rujeolă înregistrate
și deja 9 decese provocate de această boală infecțioasă. Ce contact avem noi cu
România? Nu trebuie să-l explic, probabil. Noi avem oameni de afaceri,
studenți, cetățeni care au cetățenie dublă și care au acolo imobile, merg în
vizite la rude, merg la cumpărături, la concerte, la spectacole, la odihnă, etc
și revin ulterior în Republica Moldova.
Deci comunicarea noastră cu România este una extrem de
intensă. Și riscul de import a rujeolei este și el destul de mare. Noi deja
avem cazul unui copil, cu vâsta de 5 sau 6 luni, care s-a aflat la tratament în
Brașov și s-a infectat acolo de rujeolă. Avem alt copil, deja elev de liceu,
din Ialoveni care a fost în contact cu o rudă venită din România.
Apoi, avem situația din Ucraina. Și acolo sunt cazuri de
rujeolă și ele nu sunt deloc puține. A adevărat că ele nu sunt toate raportate
din cauza războiului. Dar rujeola acolo există. Mai avem țărle din Caucaz -
Armenia, Georgia, Azerbaijan, care tot au bolnavi de rujeolă. În Federația Rusă
este rujeolă în acest moment, inclusiv în țările Uniunii Europene sunt
înregistrate cazuri de rujeolă. Deci suntem înconjurați de rujeolă din toate
părțile, prin urmare există surse de unde să ajungă și la noi. Și aceasta este
doar o parte a problemei.
Și noi cum îi facem
față? Dacă îi facem, bineînțeles.
Noi importăm aceste cazuri pe un fundal nesănătos de acoperire
vaccinală. Dacă, potrivit programului național de imunizări ar trebui să avem o
acoperire vaccinală de 95%, în cazul rujeolei avem vaccinați sub 90% dintre
copiii care trebuie imunizați împotriva infecției. E un fundal tocmai potrivit
pentru răspândirea infecției.
De exemplu, anul trecut noi am imunizat aproximativ 86%
dintre copiii care trebuiau să primească acest vaccin. Asta înseamnă că
aproximativ 14 copii din 100 nu sunt vaccinați sau 140 dintr-o 1000, sau 1.400
din 10.000 de copii nu sunt vaccinați împotriva rujeolei, aici în Republica
Moldova, pe fiecare cohortă de vârstă. Vaccinul împotriva rujeolei, rubeolei și
oreionului se face, conform calendarului de imunizări obligatorii, la vârsta de
1 an, apoi la 7 și apoi la 15 ani, dacă vrem să ne protejăm de această boală. Și
dacă luăm câteva cohorte, avem aproximativ 60% din populație neprotejată împotriva
acestei infecții.
Asta e media. Dar dacă luăm unele regiuni, cum sunt regiunea
transnistreană, autonomia găgăuză, Municipiul Bălți, indicatorii de acoperire
cu vaccinuri sunt și mai mici. Adică ăsta este un teren ideal pentru
răspândirea rujeolei.
Domnule Furtună, acum,
deoarece avem confirmate atâtea cazuri, chiar și de import, în Municipiul
Chișinău, cât de mare este riscul ca rujeola să se răspândească virulent și în populația
locală?
Nu știu dacă sunt gata să dau o apreciere ponderală,
punctuală, cât de mare este riscul, dar am să zic că este mare. De ce? Pentru
că persoanele care s-au infectat nu au stat izolate într-o capsulă sau nu au
contactat cu nimeni. Ele au mers la centre comerciale, au mers în transport
public, au mers la magazinul alimentar, au comunicat și au contactat cu
populația noastră. Deci, persoanele au avut frâul liber să se deplaseze. Ținând
cont de acest fapt, noi nu putem neglija riscurile.
Ținând cont și de contagiozitatea rujeolei, iar un bolnav de rujeolă
poate infecta până la 18 persoane, potențialul epidemic e unul foarte mare. Și,
ținând cont de particularitățile Chișinăului, unde densitatea populației e mult
mai mare decât într-un sat unde o casă e populată, iar alta - părăsită, riscul
de răspândire e destul de înalt.
Dacă riscul e mare,
înseamnă că și alerta pentru specialiștii din sistemul de sănătate public e
mare?
Sigur că suntem alertați și chiar în aceste zile am avut din
nou ședințe cu medicii de familie care au în sarcină și imunizarea copiilor.
Noi suntem în alertă sporită de anul trecut, din momentul în care România a declarat
că e din nou în epidemie de rujeolă. În tot acest timp, noi (specialiștii în
imunizări), am atenționat și insistăm cu argumente că trebuie să ne vaccinăm
împotriva bolii. Orice copil vaccinat împotriva rujeolei devine protejat de
această infecție.
Ce v-a reușit?
Am reușit să schimbăm atitudinea față de vaccinare a multor
persoane, care ezitau să-și imunizeze copiii și care i-au vaccinat. Eu sunt
destul de conștient că încă avem mulți părinți reticenți, persoane din categoria
antivaxelor care refuză vaccinarea și avem foarte mult de lucru.
Ce măsuri iau
autoritățile sanitare în acest moment pentru a ține sub control rujeola?
Uitați-vă, rujeola este o infecție pentru care noi nu putem
lista foarte multe măsuri, comparativ cu măsurile luate în cazul COVID-ului, de
exemplu. Deci, în COVID recomandam spalatul pe mâini. Aici poți să te speli pe
mâini de 70.000 de ori. Dacă nu ești vaccinat, tot te infectezi. Așa e boala. Noi
acolo vorbeam despre necesitatea purtării măștii. În cazul rujeolei, masca nu
ne ajută.
În COVID, noi vorbeam despre distanță socială. Aici distanța
socială nu ne ajută. De rujeolă ne protejează doar vaccinul. Unde mai pui că infecția
în cauză, nu are tratament specific. Toate aceste circumstanțe creează condiții
și riscuri sporite de îmbolnăvire.
Ce calendar de
vaccinare are rujeola? Când trebuie părinții să-și imunizeze copiii?
În Republica Moldova, noi am păstrat tactica de vaccinare
primară cu două revaccinări ulterioare. Vorbesc despre vaccinarea primară la
vârsta de 12 luni a copilului. Vaccinul pe care-l primesc copiii la această
vârstă, de un an, e unul combinat și se administrează împotriva a trei infecții
– rujeolă, rubeolă și oreion. Apoi
urmează o altă doză de vaccine la vârsta de 7 ani și cea din urmă se face la 15
ani. Republica Moldova este asigurată cu vaccinuri. Avem cantitățile necesare,
care se păstrează la depozitul național și la depozitul teritorial al Agenției
Naționale pentru Sănătate Publică. Avem suficiente vaccinuri pentru a face față
imunizării populației locale, dar și pentru situații de urgență, cum sunt cele
înregistrate acum.
Domnule Furtună, pentru
ce categorie de vârstă rujeola este cea mai periculoasă și ce sechele poate
lăsa?
Focarul de rujeolă de la centrul de plasament din Chișinău
ne-a demonstrat încă o data că s-au îmbolnăvit toți cei neprotejați, adică
nevaccinați. Deci, noi în categoria bolnavilor din acest centru avem pacienți
și de 37 de ani, și de 41 de ani, și de 26 de ani, și de 5 de ani, și de 11 de
ani, și de 17 de ani. Toată lumea, care nu a fost vaccinată și care nu a făcut
boala naturală este susceptibilă, este vulnerabilă în fața acestui virus. Și rujeola lasă sechele foarte mari pentru
sănătatea omului. Cea mai frecventă complicație a rujeolei este pneumonia, care
e combinată cu insuficiența respiratorie și poate provoca deces. O altă
complicație este surditatea, este afectată urechea în general, mai poate avea sechele
neurologice.
Uitați-vă, acum analizând situația din România constatăm că
acolo sunt sub 9000 de cazuri de infectare și nouă decese, majoritatea sunt copiii
mici. Se întâmplă într-o perioadă foarte scurtă, de doar câteva luni, din
decembrie până acum, în martie.
Aici vreau să ajung,
copiii mici care încă nu au această vârstă pentru imunizare împotriva rujeolei,
ei cum pot fi protejați de această boală?
Prin vaccinarea celor mari. Pentru că cei mai mulți dintre
decedați sunt copii cu vârste cuprinse între 6,7,8, 12 luni, care, din păcate,
nu au ajuns la vârsta de vaccinare și s-au infectat de la frații și surorile
lor mai mari. Am studiat cazurile de deces în România și din 9 decese, 7 au
fost printre copii și două – printre adulți, care aveau și ceva boli asociate.
Acești bebeluși și-au finalizat biografia la o vârstă nu fragedă, dar foarte
fragedă, din cauza că noi nu le-am asigurat protecție colectivă.
Deci noi avem un procent mic de populație care are
contraindicații absolute pentru vaccinare. Au niște patologii. Aceste cazuri
sunt și trebuie documentate medical. Funcția și sarcina noastră este să ne
vaccinăm maximal, ca să fim sănătoși și să-i protejăm pe cei vulnerabili.
În România, epidemia de rujeolă a venit tot pe un fundal
foarte urât de imunizare. Epidemia națională a fost declarată pe o rată de
acoprire vaccinală cu o singură doză de
doar 78%, și cu două doze – de doar 62%. Mai prost nu știu dacă se putea.
Peste 82,5%, și eu țin minte foarte bine aceste cifre, din
numărul total al celor care s-au îmbolnăvit de rujeolă nu aveau nicio doză de
vaccine. Doar 7% erau vaccinați, dar nu cu toate dozele, iar alte vreo 8% aveau
statut vaccinal necunoscut. Adică, dacă tu ai 7 ani și nu ai a doua doză de
vaccin împotriva rujeolei, nu aștepta să ai o protecție culminată. La 7 ani
trebuie să ai două doze de vaccin. La 3
ani trebuie să ai minim o doză, pe care o administrezi la vârsta de un an de
zile. Și la 15 ani trebuie să ai trei doze ca să fii protejat.
Reiese că în total, avem o pondere de 97,2% dintre cei care
fac boala rujeolică în România, și ei sunt fie nevaccinați, fie vaccinați
incomplet. Vreau să repet că doar vaccinul ne protejează de această infecție.
Domnule Furtună, noi
foarte des discutăm în ultima vreme că cercul ăsta vicios în care ne-am pomenit
cu imunizarea este cauzat de falsuri și mituri, antivaxeri, etc, dar vorbim și despre
o implicare insuficientă a cadrelor medicale în promovarea imunizării. În ce
măsură situația epidemiologică actuală poate fi considerată un rateu al
sistemului de sănătate în primul rând, chiar dacă în acest proces, cum ziceam,
este nevoie de implicarea mai multor actori din diverse domenii?
Eu sunt din poziția să spun că în situația aceasta trebuie
implicată toată lumea. Vă explic de ce. Evident că rolul cheie și funcția cea
mai importantă în promovare le aparține lucrătorilor medicali, medicilor de
familie cu echipa medicilor epidemiologi. Ăștia sunt cei mai importanti promotori
și mediatori ai vaccinării.
În același timp, eu sunt adeptul că jurnaliștii trebuie să ne
fie parteneri, că asociațiile de părinți trebuie să fie parteneri, școala,
comunitatea, grădinița trebuie să ne fie parteneri, că părintele nu trebuie să
documenteze de pe Facebook, dar să asculte ce spune doctorul, că doctorul
cunoaște mult mai mult decât cei ce scriu pe rețelele de socializare.
Politicul cel mai bine să nu se implice în chestia asta, că
ei habar nu au ce sunt boli transmisibile. Ori COVID-ul ne-a arătat că atunci
când s-a implicat politicul, noi am ruinat în loc construim. Dacă facem toate
parteneriatele astea, atunci lucrurile vor fi ok. Dar dacă unul încearcă să
vină cu o afirmație strașnică, iar alții nu o contestă, evident că nu vom reuși
în pe direcția imunizării.
Unde am clăcat noi și
în ce moment de am ajuns la acest rateu? Unde s-a rupt firul?
Din păcate, noi avem acest rateu nu doar în privința
imunizării împotriva rujeolei, dar și împotriva altor infecții care pot fi
prevenite prin vaccinare. Uitați-vă, noi de prin 2008, 2010 am început să avem
o descreștere a nivelului de acoperire vaccinală a populației. Eu vorbesc de
general, nu doar la ziua de astăzi. Sub diferite influențe și din diferite
motive s-a întâmplat lucrul ăsta. Fiindcă așa a scris presa, fiindcă un medic
nu a fost înțeles, fiindcă așa a sugerat o mamă. Deci este un conglomerat de motive
și cauze care au dus la descreșterea acoperirii vaccinale în Republica Moldova.
Este adevărat că nici în regiuni și nici vecinii noștri,
România și Ucraina, nu stau mai bine cu imunizarea. Bine, în Ucraina e
război, dar chiar și așa e considerată zonă favorabilă pentru poliomelită,
rujeolă și difterie. Eu tot timpul mai aduc un exemplu că vaccinarea a devenit victima
propriului succes. Mamele, spre fericire, nu știu ce înseamnă difterie, dar un
caz de difterie poate ar provoca și alerte. Oamenii s-ar speria. Se rupe din
context, atunci când se spune că nu ne vaccinăm, pentru că n-avem boală. Dar uită
să-și amintească oamenii că în Republica Moldova nu este poliomelită, pentru că
ne vaccinăm. Și asta e valabil și pentru poliomelită, și pentru rujeolă, și
pentru difterie, și pentr orice boală care poate fi prevenită prin imunizare.
Adică să înțelegem că vaccinurile au devenita victim propriului
succes, pentru că mamele nu au întâlit în viața lor bolile care pot fi
provocate de aceste virusuri, iar virusurile nu apar, pentru că noi sutem
vaccianți?
Cam așa. Eu vreau să zic că în voluntariatul ăsta și
liberalismul ăsta de a face tot ce vreau, până la urmă provoacă o incertitudine
și o dizordine. Pentru că, dacă statul o preferat imunizarea că măsură de
intervenție și de control a unor maladii infecțioase, și alocă bani pentru imunizare,
cumva lucrurile ar trebui să aibă un caracter nițel mai dur. Pentru că, eu pot
să fac ce vreau la mine acasă.
În societate, în comunitate, eu nu pot face ce vreau. Eu
trebuie cumva să mă conformez. Deci, este regulamentul circulației rutiere, toată
lumea trebuie să respecte și regimul de viteză, și centura de siguranță, și
cauciucril de vară-iarnă, și luminile aprinse în perioada de iarnă. Sunt niște
reguli. Odată ce te-ai așezat la volanul mașinii, trebuie să le respecti.
În biserică doar nu întră nimeni și țipă, nu? Sunt niște
reguli. Ai intrat în Sfânta Biserică, cum intri, îți faci crucii, scoți căciula
de pe cap, aprinzi lumânarea.
Exact și în imunizare trebuie să fie așa. S-ar putea să par
dur, dar cred părinții care refuză să-și imunizeze copiii, iar cei din urmă se
îmbolnăvesc, trebuie să plătească tratamentul când ajung în spital. Cum altfel?
Noi îți construim o societate sănătoasă și tu nu vrei să te conformezi
regulilor ei.
Da, dar pe de altă
parte, Domnule Furtună, iar aș reveni la sistemul medical și Dumneavoastră cu
siguranță ați fost martor nu o singură data, când înșiși medicii nu recomandă vaccinarea
sau nu vin cu suficiente explicații în fața părinților și cu suficiente
argumente care să-i convingă să își imunizeze copiii. Într-adevăr, accesul la
internet este foarte mare și noi nu putem să oprim acest lucru. Înseamnă ar
trebui să căutăm alte soluții pentru a convinge pe părinți că imunizarea,
într-adevăr, ne salvează viețile. Asta vroiam să înțeleg, când vă întrebam unde
s-a rupt firul, de ce în acest moment noi avem atât de des situații în care
nici măcar sistemul medical nu este consecvent în a convinge populația să se
imunizeze?
Bine, eu nu vreau să atribui toate nereușitele doar sistemului
medical, pentru că nu doar de ei depinde suntem noi vaccinați în măsura în care
trebuie sau nu. Toată comunitatea trebuie să contribuie. Poate sunt scăpări și
din partea colegilor medici, dar eu cred că există prea mult liberalism în ceea
ce privește imunizarea și procesul ar trebui si aibă un caracter mai punitiv.
Prea mulți oameni fără cunoștințe medicale dictează regulile
de comportament și atitudine față de imunizare. Fac ce vor, dar acest lucru e
până la un moment dat. Pentru că, dacă se îmbolnăvesc și fac complicații sau
chiar decedează, atunci încep a regreta că nu s-au vaccinat. „Dacă știam, îl
vaccinam”. Dar dacă te cheamă doctorul să te vaccinezi și îți explică de ce
boli te protejează vaccinul, tu ce ai vrut să demonstrezi când ai refuzat să-ți
imunizezi copilul? E o întrebare la care părinții trebuie să se gândească
înainte să ajungă în situații grave.
Cum se mobilizează
autoritățile ca să țină sub control această infecție - rujeola? Veți declara
stare de alertă?
Nu putem declara stare de alertă, pentru că sunt puține
cazuri. Apoi, acești oameni au statut special, de refugiați. Toți sunt veniți
din Ucraina, din mai multe regiuni - Zaporojie,
Odesa, Transcarpatia, unde se înregistrează o rată joasă de imunizare. Ei toți
sunt nevaccinati și asta au demonstrat testele de laborator. Iată astăzi este
ziua când nu am depistat acolo niciun suspect de rujeolă. Diagnosticul de
rujeolă e stabilit în laborator, chiar dacă simptomele ne confirmă că e
rujeolă. Ceea ce ne interesează mai departe sunt lecțiile pe care le învățăm ș
ice facem după acest caz.
Și ce facem după?
Avem o dispoziție comună a Ministerul Sănătății și Ministerului
Muncii și Protecției Sociale prin care avem obligația să mai mergem cu
verificări în acest centru și nu doar. Apropo, în acest Centru de plasament
temporar, colegii medici de la Asociația Medicală Teritorială Centru au fost
deja de vroe trei ori la ei și le-au propus să se vaccineze și de fiecare data ei
au refuzat. Ori pur și simplu au fugit de-acolo.
Și acum?
Și acum vom merge din nou, dar deja trebuie să treacă termenul,
să se însănătoșească cei care s-au îmbolnăvit și să nu mai înregistrăm cazuri
noi.
Vorbiți-ne despre măsurile
commune ale celor două minister. E important să se înțeleagă că autoritățile nu
pur și simplu așteaptă să se confirme cazurile, dar iau niște măsuri.
Deci, o parte din sarcini sunt puse pe sistemul de sănătate. Să
evalueze încă o dată starea de lucruri, să verifice încă o dată listele, să
verifice încă o dată statutul vaccinal al persoanelor aflate în plasament în toate
centrele din toată țara. Sistemul de sănătate are niște sarcini, și cel al
muncii și protecției sociale – alte sarcini. La fel și administratorii acestor
centre au partea lor reguli de care trebuie să țină cont.
De exemplu, trebuie să aibă instrucțiuni clare care sunt
principiile de cazare, care sunt regulile de transfer dintr-un centur în altul,
ce statut vaccinal au, etc. Deci e o întreagă listă. Apoi, în caz de boală sunt
stabilite reguli cine și cum intervine, Care sunt pașii pe care trebuie să-I urmeze
fiecare responsabil, în funcție de sistemul din care face parte. Cum se anunță
despre caz, cum se declară, cum se raportează, ce fac în perioada asta, etc. De
când au fost declarate primile cazuri de boală, în centrul din Chișinău nu s-au
ma înregistrat beneficiari noi și nu au fost transferați la alte centre. Așa va
fi până va fi stopat focarul definitive.
Domnule Furtună, față
de care alte infecții ce pot fi prevenite prin imunizare ar trebui să avem
vigilență maximă, atât noi pacienții, cât și sistemul sanitar, în următoarea perioadă?
Noi acum suntem îngrijorați de rujeolă și polemelită. Dar nu
trebuie să uităm nici de celelalte. Difteria poate apărea în orice moment. La fel,
trebuie să fim vigilenți cu tusea convulsive, pentru că avem doar în 2 luni aproape
500 de cazuri, desi acum trei ani aveam doar 5 cazuri pe tot parcursul anului.
Nu sunt de neglijat nici infecția pneumococică și nici cea rotavirală. Toate
sunt periculoase, dar cea mai periculoasă în acest moment este rujeola, ținând
cont de gradul ei răspândire.
O concluzie de final.
Ce sfat aveți pentru părinți?
Doar vreau să le spun că în cazul rujeolei poți mânca foarte
sănătos, poți face sport și te poți spăla pe mâini non-stop, dacă nu ești vaccinat
împotriva acestui virus, nicmic nu te salvează.
Domnule Furtună, vă
mulțumesc pentru acest interviu.
Tag: vaccinuri, Nicolae Furtună, ANSP, rujeolă, epidemie, Republica Moldova, refugiați, Ucraina
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
12 octombrie, 2018, 15:48
12 octombrie, 2016, 15:28
12 octombrie, 2016, 15:17
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,44 %