Prof. Mircea Cinteză, Ex-ministru al Sănătății în România despre politicile adoptate odată cu aderarea la UE în cardiologie: „Am reușit să reducem în jumătate decesele cauzate de infarctul miocardic”

Sursa Foto: www.360medical.ro

Elena Cioina

29 noiembrie, 2023, 13:47

Vizualizări: 1746

De inimă mor cei mai mulți oameni și de inimă poți muri în doar 4 minute, spune Dr. Cardiolog Mircea Cinteză, fost ministru al Sănătății în România în perioada 2004-2005, într-un interviu cu Sănătate INFO pe tema aderării la Uniunea Europeană.

Și pentru că mor cei mai mulți și cel mai repede, fostul ministru afirmă că prevenția și dezvoltarea sistemului de urgență sunt două direcții principale, pe care România și-a concentrat atenția pentru a reduce semnificativ numărul deceselor provocate de infarctul miocradic. Dotarea tehnică, formarea specialiștilor și creșterea finanțării în sistemul de sănătate au avut și ele un rol crucial, care au permis autorităților din Sănătate din România, membră a Uniunii Europene din anul 2007, să ajungă să acorde asistență medicală cardiacilor la standarde recomandate de comunitatea vestică.

Domnule Cinteză, în perioada în care România era în proces de aderare la Uniunea Europeană, Dvs erați ministru al Sănătății. Ce a trebuit să prioritizați în acest domeniu pentru a le oferi oamenilor o calitate mai bună a serviciilor de sănătate, dar și o prevenție mai bună a bolilor?

Nu ni s-a părut că ceva devine prioritar față de ceea ce funcționa până atunci în România. Am avut un sistem de sănătate sărac, care încet-încet a devenit cu buget ceva mai bun. În fiecare an se promitea un buget pentru sănătate de 6% din PIB, iar ceea ce primeam era sub 2%. În aceste condiții prioritățile erau urgențele și sfaturile pentru prevenție, pentru că mai departe fiecare om își făcea prevenția după cum credea el că merită.

În general, nu cred că am avut ceva de făcut decât să lăsăm medicina privată să aibă oferte, care, de regulă, provocau medicina de stat să aibă tehnologii asemănătoare. Evident că cei mai mulți oameni se adresau tot medicinei de stat, care încet-încet și-a crescut competența.

Domeniul Dvs de suflet este cardiologia. Ce a reușit România să dezvolte în sitestemul de sănătate odată cu aderarea la UE pentru a preveni îmbolnăvirile și decesele provocate de bolile inimii? Ce au reușit cardiologii să schimbe în politicile publice în acest domeniu?

Sunt două direcții principale pentru bolile cardiovasculare – una este prevenția, care implică în primul rând ținerea sub control a hipertensiunii arteriale și cea de-a doua direcție ține de dezvoltarea sistemului de urgență. Sindroamele coronariene acute, care implică infarctele de miocard și care pot provoca decese a trebuit dezvoltat ca să se poată interveni rapid atunci când apare un infarct de miocard și când trebuie ca arterele inimii să fie destupate de cheagurile care provoacă infarctul de miocard.

Pentru asta, România, în ultimii vreo 15 ani, a dezvoltat în fiecare oraș mare, centre unde există aparate care văd arterele inimii. Aceste aparate se numesc angiografe, și în caz că există un infarct miocardic acut, iar diagnosticul de infarct se pune destul de ușor, bolnavul trebuie să ajungă foarte repede, în câteva ore la un astfel de centru, unde se introduce un cateter și se eliberează vasele astupate de cheaguri. Deci în România în acești ani au fost dezvoltate peste 20 de astfel de centre cu astfel de angiografe.

Citește și: PROF. DANIEL CORIU, Președintele Colegiului Medicilor din România: „După aderarea la UE, medicii moldoveni vor putea profesa liber în Vest, dar țara Dvs va avea un deficit și mai mare de specialiști”

Povestea aceasta se cheamă cardiologie intervențională, iar România a reușit din 2008 când în cinci orașe mari erau doar opt stfel de centre să ajungă la peste 20 în prezent. Deci în toate orașele mari ale României există astfel de centre. Astfel, în infarctul miocardic acut s-a redus la jumătate mortalitatea, acest indicator aflându-se în prezent în mijlocul mortalității din UE.

Adică România pur și simplu a crescut accesul acestor pacienți la servicii medicale de urgență, care îi pot salva, inclusiv de la deces?

Așa este. Dar aceste centre nu lucrează zi și noapte. Aproximativ o treime lucrează zi și noapte. Celelalte lucrează doar în timpul zilei, dar e suficient să preia foarte multe infarcte.

Aparatele nu funcționează fără oameni...

Pentru aceasta a fost nevoie să investim și să pregătim oameni. La rezidențiat sunt scoase posturi speciale pentru a acoperi numărul de specialiști necesari. Aparatele nu pot lucra fără oameni, angiografele inclusiv. În jurul acestor angeiografe, evident că este nevoie și de unități de terapie intensivă specifică (ATI). Ele existau și înainte, doar trebuie menținute.

Deci acesta este un aspect în care România a reușit să crească foarte mult din 2008, pentru că noi am intrat în UE în 2007. De atunci, noi am redus mortalitatea cauzată de infarctul miocardic la mai puțin de jumătate din cât era atunci.

Prevenția...De ce fel de politici a fost nevoie aici?

Prevenția înseamnă atacarea factorilor de risc. Aici mă refer la cele mai cunoscute boli care duc în final la infarcte sau la alte boli cardiace grave. Bolile cele mai cunoscute sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, colesterolul mărit, obezitatea și mai mult decât toate – fumatul.

Dintre ele, hipertensiunea arterială este un factor grav de risc, care nu doare. Sunt legende care spun că te doare capul sau amețești, dar sunt doar legende. Hipertensiunea nu doare până la valori foarte mari. Ca să știi dacă ești hipertensiv trebuie să te duci din când în când la doctor. Regulile sunt cunoscute de toată lumea, dar nu e timp să fie respectate.

După ce te duci la doctor și afli că ai hipertensiune arterială, primești un tratament. Cum hipertensiunea arterială nu te doare, tratamentul nu este urmat întotdeauna, iar uneori tratamentul este urmat pe jumătate sau din când în când, astfel încât hipeternsiunea nu este stăpânită.

În privința asta, rolul rpincipal îl au medicii de familie. Al doilea lucru, pe care am început să-l facem, este ca la rezidențiat să creștem numărul medicilor de familie. Anul acesta, de exemplu, s-a dublat numărul de locuri pentru medicii de familie față de anul trecut, pentru că cu ei trebuie să se sfătuiască oamenii ca să trateze această boală tăcută, dar și celelalte – diabetul, colesterolul, etc.

Citește și: Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al MS pe domeniul integrării europene: „Aderarea la UE va însemna un efort enorm pentru sistemul sănătății și contam pe implicarea fiecăruia”

Rezumând, România încearcă să ajungă la standardele din Vest, unde banii pentru sănătate, evident sunt mult mai mulți, investind în două direcții – una, care mie mi se pare foarte importantă pentru foarte multe boli – creșterea numărului medicilor de familie și de a le asigura condiții bune de muncă.

O altă direcție este cea de a avea medicamente care se dau pacienților cronici și care trebuie să fie compensate de către stat, pentru că acești pacienți le iau toată viața. Lucrul acesta este rezolvat în bună măsură în România. Și la fel de important este să fie punctate în majoritatea orașelor mari centre de intervenție acută, inclusiv cardiologie intervențională pentru a ataca, în primele ore, infarctele de miocard și alte maladii acute.

Deci acestea ar fi principalele politici pentru domeniul cardiologie, pe care le-ați implementat odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Da.

Acum, din punct de vedere al dotărilor tehnice, pentru că și acesta este un aspect foarte important, din ce bani a reușit România să-și echipeze toate centrele cu aceleași angiografe? De unde au fost luați banii? Din fondurile Uniunii Europene sau din alte surse?

Nu cred că, cel puțin angiografele au fost achiziționate din ajutorul primit de la Uniunea Europeană. În bugetul Ministerului Sănătății sunt prevăzuți bani pentru diverse programe, cum ar fi cel de diabet, de cardiologie intervențională și aceste aparate au fost achiziționate anume prin aceste programe.

Apropo, în Republica Moldova avem deficit de cardiologi, inclusiv. Este o problemă cu care se confruntă și România?

Cardiologia a fost dintotdeauna dorită de medici, pentru că există foarte multe posturi bune în orașele mari din România, cardiologia necesitând o oarecare dotare, pe care orașele mari o au. Este o ramură foarte activă în care eu le explic celor tineri, și cardiologi și medici de familie, că de boala de inimă mor cei mai mulți oameni, mai mulți decât de cancer și de boală de inimă se moare în 4 minute. Nicio altă boală nu omoară în 4 minute decât accidentul de circulație. Și dacă se moare cel mai mult și se moare cel mai repede, este o specialitate care este interesantă pentru oamenii care se îndreaptă către ea. Întotdeauna locurile au fost ocupate.

Vreau să trec la o întrebare mai generală. Ce avantaje va avea sistemul de sănătate al Republicii Moldova odată cu aderarea la UE și ce dezavantaje vedeți Dvs? Pe noi, în Republica Moldova, ne doare cel mai mult, poate, exodul cadrelor medicale. Cum ați rezolvat această problemă în România, dacă ați rezolvat-o?

România a fost în aceeași situație, dar o oprire a acestei „migrene” a fost făcută în clipa în care au crescut salariile medicilor, care s-au dublat la un moment dat și care permit un trai decent acasă. Adică oamenii își pot permite un credit pentru o locuință, dacă sunt tineri, de exemplu. Apoi există oferte de programe de locuință în zona rurală pentru cei care merg să profeseze acolo.

Nu au fost foarte ample, dar există astfel de programe. Oamenii, din venitul constant pe care-l au, pot să acceseze credite pentru a-și construi locuințe. A fost un moment în care salariul medicilor s-a dublat și chiar mai mult decât dublat proportional și cu alte domenii economice, dar domeniul medical a fost avantajat mai mult.

În același timp, lucrurile în plus, adică gărzile, sunt plătite foarte-foarte consistent. În foarte multe orașe mari, nu vorbesc de centrele universitare, în spitale nu a existat suficient de mulți specialiști și atunci cei existenți au muncit în plus, fiind foarte bine plătiți.

Deci, soluția a fost în a crește veniturile celor care practică medicina, iar exodul în acest moment este foarte-foarte redus. Se poate trăi decent ca medic în România și nu e nevoie să te zbați, pentru că a trăi în altă țară înseamnă o neliniște permanentă a poziției tale față de țara ta, unde, de obicei, se găsesc soluții în caz de momente mai dificile.

Cred că în acest domeniu este nevoie de câteva priorități și aici mă refer la asigurarea cu medici medici și la asigurarea cu medicamente. Sunt convins că Uniunea Europeană va găsi soluții de ajutorare în direcția aceasta și pentru Republica Moldova.

Din punctul Dvs de vedere, ce portițe se deschid pentru sistemul de sănătate odată cu aderarea la Uniunea Europeană?

În primul rând, toate programele despre care v-am vorbit la început, inclusiv cele ce țin de cardiologie, sunt finanțate proportional cu ceea ce recomandă Uniunea Europeană. În momentul în care există această obligație, o țară care vrea să adere la Uniunea Europeană trebuie să-și adapteze profilul fiecărui domeniu sensibil către cel recomandat de UE, iar în cazul meu, care sunt cardiolog, acest profil a fost îndreptat în direcțiile despre care v-am vorbit – atât pentru prevenție, cât și pentru tratamentele acute.

În clipa în care intri în UE aceste proporționalități ale banilor în direcțiile respective și proporționalități ale posturilor scoase la concurs se respectă. Lucrul acesta va fi făcut de toate țările care vor dori aderarea mai departe în UE, inclusiv de Republica Moldova.

Procesul de aderare la UE va face presiune pe autorități ca să îmbunătățească infrastructura instituțiilor medicale și calitatea actului medical?

Categoric, da. E de la sine înțeles, pentru că aderarea înseamnă ca țara respectivă să capete un profil și o direcție asemănătoare cu media UE.

Domnule Cinteză, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Notă: Acest articol este publicat în cadrul proiectului Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene (https://www.crpe.ro/ro/category/republica-moldova/).

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Țigaretele electronice agravează bolile alergice și declanșează crize de astm.Tatiana Gorelco: „40% dintre copiii care suferă de astm provin din familii de fumători”

Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar rata de utilizare a contraceptivelor rămâne foarte scăzută

Tag: Aderarea la UE, Republica Moldova, România, Mircea Cinteză, cardiolog, fost ministru al Sănătății

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.