Ba din contra, această pandemie ne-a arătat nu doar că suntem vulnerabili la capitolul sănătate proprie, dar și cât de neajutorați suntem sistemic, mai ales acolo unde instituțiile statului, de-a lungul anilor se prefac că ceva gestionează. În Moldova, defectele sistemului de sănătate, foarte multe la număr, au ieșit la suprafață fără să depunem vreun efort să le căutăm. Ne-am tot criticat și am spart oale, din această cauză, ceea ce era firesc, dar ce urmează? Ne-am învățat sau nu lecția și suntem pregătiți să schimbăm lucrurile, ca să nu mai repetăm greșelile? Greu de imaginat. În ultimul interviu acordat pentru Sănătate INFO, ministrul în exercițiu al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale  Viorica Dumbrăveanu ne-a spus că nu regretă nicio decizie luată individual sau în echipă, că oamenii cu care a lucrat au făcut tot posibilul ca pandemia Covid19 să nu ne distrugă de tot. Ne-a mai spus că cea mai mare problemă a acestui sistem e corupția și interesele, ceea ce nu e o noutate, doar că acum s-au văzut mai accentuat. Cum și-a încheiat mandatul, ce crede că a făcut bine și unde a greșit, am încercat să aflăm în acest interviu.

Doamna ministru, vreau să începem cu sfârșitul. Cum vă simțiți  în acest moment, când practic încheiați mandatul, după un an foarte tumultos?

A fost un an într-adevăr dificil. Acum facem o analiză complexă la ceea ce am realizat, ce nu am reușit să realizăm, la provocările care le-am avut, dacă le-am depășit cu demnitate și cu bine. Nu îmi este simplu, pentru că rămâne o echipă în cadrul ministerului, care mi-e foarte apropiată, indiferent dacă vorbim de componenta sănătate, protecție socială sau muncă.

Faceți o analiză Dvs sau echipa ministerului a felului în care ați gestionat lucrurile în această perioadă?

Pot să vă spun că un ministru nu valorează nimic, dacă nu are echipă. Și în acest caz facem o analiză în comun cu întreaga echipă.

Care a fost momentul când ați vrut cel mai mult să plecați din această funcție?

Am mai spus-o și o mai spun și acum. Gânduri au fost multe, poate și anumite voințe exprimate, dar eu am promis că voi duce mandatul cu demnitate până la bun sfârșit. Respectiv, chiar dacă uneori durea sau exista o presiune foarte mare din cauza problemelor din domeniul sănătății, dar și din cauza politicului, noi oricum am continuat să activăm.

Când v-a anunțat dl Chicu că Guvernul demisionează?

Domnul premier a menționat de fiecare dată că după promovarea proiectelor care țin de procesul bugetar, Guvernul își va da demisia, în momentul în care nu va exista o altă opțiune. Dar unul dintre motive a fost declanșarea alegerilor anticipate.

Dar alți miniștri au rămas în funcții. De ce nu ați rămas în continuare?

Nu rămân în continuare, pentru că în activitatea de ministru ai nevoie de suportul primului ministru. Am venit împreună cu premierul și voi pleca împreună cu el. Orice problemă trebuie coordonată atât la nivel intersectorial, cât și decizional. Și în condițiile în care se creează, este dificil să asiguri gestionarea situației în cadrul sistemului. Acesta a fost argumentul de care ne-am condus.

Credeți că dacă ar fi venit un nou premier nu ați fi avut suportul necesar ca să puteți să activați în continuare?

Să nu uităm că fiecare ministru vine într-o poziție politică cu un premier. Acceptul meu de a exercita funcția de ministru a fost determinată, inclusiv, de faptul că-l cunosc pe Domnul premier. Îi cunosc calitățile profesionale, dar și pe cele umane și cu acest prim-ministru am acceptat mandatul de ministru. În continuare nu știu cum vor evolua lucrurile, de aceea am și luat această decizie. Este o decizie asumată.

De ce secretarii de stat au plecat din funcție înainte de Dvs? E adevărat că nu au încălcat nimic, dar de ce înaintea Dvs?

Noi am știut că pe 23 decembrie va urma demisia. Pe 22 a fost ultima ședință a Guvernului cu împuterniciri depline. Ați menționat corect că a fost totul legal. A fost o eroare, și eu reiterez acest lucru, când în anul 2019 a fost distrusă instituția secretarilor care aveau statut de funcționari publici de conducere de nivel superior, care cu adevărat trebuie să asigure memoria instituțională și continuitatea lucrurilor. Cu regret, funcția de demnitate publică presupune că echipa vine și pleacă împreună cu ministrul, iar secretarii de stat sunt în funcție de demnitate publică.

Noi am lucrat ca o echipă și în aceste condiții am asigurat continuitatea prin numirea unui secretar de stat astfel încât să fie gestionate lucrurile pe interior. Însă în cadrul ministerului, Dvs cunoașteți că există și alte persoane cu responsabilitate, cu experiență. Să nu ignorăm în acest caz și șefii de subdiviziuni, indiferent de direcții, secții, servicii, dar și angajații acestor subdiviziuni, care în tot acest răstimp au muncit cu dedicație.

Și totuși, de ce nu ați numit pe cineva dintre secretarii de stat care să îndeplinească obligațiile în continuare. De ce ați mers pe un șef de direcție care i-a lăsat pe pacienții cu forme ușoare cu Covid19 să se trateze din bani proprii, iar pe medicii de familie – să lucreze după protocoale clinice învechite? Nu știu dacă e cea mai potrivită candidatură pentru această funcție de secretar de stat.

Doamna Cioina, aș vrea să explic situația privind tratamentul la domiciliu. Dvs cunoașteți foarte bine că decizia nu e primită unilateral de către minister. În contextul revizuirii protocoalelor, în privința includerii medicamentelor în tratamentul la domiciliu, în staționar, nu contează, schemele de tratament, revizuirea listei medicamentelor compensate, deci cunoașteți foarte bine că există comisiile de specialitate formate din profesioniști care cu maximă responsabilitate analizează ce trebuie să se modifice în aceste protocoale, ce trebuie ajustat, reieșind din condițiile existente.

Noi am avut mai multe ședințe cu specialiștii respectivi, care la anumite etape au menționat că nu este momentul potrivit să fie revizuite, pentru că avem în exces utilizarea medicamentelor sau prescrierea medicamentelor de către medicii de familie. Respectiv nu trebuie să ne aducem învinuiri unul altuia. Au fost cu adevărat niște analize făcute de către specialiștii practicieni. Recomandările au venit din partea lor și a celor din medicina de familie, precum și a epidemiologilor, etc.

Adică s-a luat problema în complexitate, a fost analizată și doar la o anumită etapă, când cu adevărat situația pandemică era mai critică, s-a mers la revizuirea protocoalelor. Și atunci a avut loc extinderea grupului de pacienți care se tratează la domiciliu, apoi s-au revizuit tacticile de testare a pacienților, s-au revizuit și schemele de tratament recomandate, care sunt medicamentele care trebuie incluse în lista medicamentelor compensate. Și apropo, nu am mers pe populisme, deși am fi putut, dar am ascultat de specialiști.

În privința secretarului de stat, vreau să vă spun că este de la începutul începutului acestui minister. E cu experiență în domeniul sănătății, este implicat și în gestionarea pandemică, de aceea am considerat că este o persoană recomandată, pentru că sunt și procese manageriale în interiorul ministerului, care trebuie să fie gestionate. Să aduci acum o persoană, care habar nu are ce înseamnă bucătăria ministerului, este foarte dificil.

De ce nu l-ați propus pe Domnul Rîmiș secretar de stat, pentru că era responsabil de domeniul cel mai problematic – sănătatea publică. Este un domeniu care chiar are nevoie de mai multă atenție anume în acest moment?

Vreau să fac o claritate. Eu nu am propus pe nimeni. Acești secretari erau în exercițiul funcției. Ei au refuzat exercitarea mai departe a mandatului de secretar de stat. Și pentru ca să asigurăm continuitatea proceselor în cadrul ministerului a fost propus un nou secretar de stat până va fi numit un Guvern de criză, de tranziție. Nu știu cine va fi numit și nici nu vreau să mă implic în chestiunile politice, dar eu apreciez foarte mult acceptul Doamnei Zatâc pentru a asigura în continuare funcționalitatea ministerului. Să nu uităm că și aici sunt un șir de procese care trebuie coordonate și monitorizate.

Dvs mai rămâneți în minister? Vă mai regăsim în vreo funcție publică?

Eu mă retrag într-o funcție din domeniul protecției sociale, dar am un deviz - niciodată să nu spun niciodată. Nu rămân în minister.

Dvs ați fost des criticată personal că nu ați fi gestionat suficient de bine pandemia Covid19. ați fost și lăudată. Dar ați spus că multe dintre critici au fost de dragul criticilor, fără să ofere soluții. Cu care critici ați fost de-acord și cu care nu?

Când am intrat în lupta cu acest virus, noi am descoperit partea urâtă, ascunsă și partea necunoscută de cei care au administrat ani de zile domeniul sănătății. Noi am mers împotriva cronometrului. Unele lucruri, care au fost ignorate ani de zile trebuia să le soluționăm foarte rapid.

Nu vreau să fac mari declarații, dar noi avem spitale în care plouă ca afară, avem instituții medicale în care lipsesc specialiști, care nu sunt dotate cu echipamente de bază, nu mai vorbesc de ambulanțe, care erau la solicitare maximă cu 100% uzură și cu echipamente tehnice doar de formă.

De aceea, împreună cu colegii ne-am implicat în gestionarea crizei pandemice și aici țin să remarc suportul care a fost acordat de către colegii din cadrul altor autorități centrale, autorități publice locale, partenerii de dezvoltare, dar și pur și simplu de către oamenii cu inimă mare, care nu au admis căderea sistemului medical și care au venit în sprijinul dotării instituțiilor medicale cu cele necesare ca să poată lupta sistemul pentru viața și sănătatea populației.

Eu întotdeauna am apreciat critica constructivă, dar nu apreciez atunci când se minte și se manipulează. Aceste lucruri nu ne-au ajutat deloc în gestionarea crizei pandemice.

Vă înțeleg perfect, dar vreau să ne dați măcar un exemplu, când s-a criticat de dragul criticatului și când ați luat în considerare ceea ce spun oamenii din afara sistemului?

În primul rând atunci când se opera foarte mult cu testarea masivă, neînțelegând, de fapt, ce înseamnă această testare masivă. Eu susțin mediul de afaceri. Foarte mulți veneau și ne spuneau că trebuie să testăm câte 5 mii de oameni pe zi. Această cifră se vehicula în vara anului curent. Era o declarație nefundamentată. De ce cinci mii? De ce nu 7 sau 4 mii? Că trebuia testată populația noi înțelegeam, că trebuiau consolidate capacitățile laboratoarelor, la fel înțelegeam.

Au fost critici legate de condițiile din spitale și nu în zadar am menționat că avem spitale unde plouă, dar în realitate toți cunosc care este situația în sistemul spitalicesc. Acestea la fel reprezintă niște manipulări a opiniei publice.

Au mai fost informații că nu distribuim echipamente de protecție personală. Categoric nu a fost așa. Toate dispozițiile de distribuire erau imediat plasate pe site-ul ministerului și ele puteau fi monitorizate.

Au existat manipulări că personalul medical nu a simțit majorarea de salariu și atunci când discutam cu oamenii ne-au spus că într-adevăr nu s-a mimat acea majorare. Au existat foarte multe dezinformări că medicii sunt interesați să mărească numărul persoanelor infectate cu Covid19. Care ar fi fost intenția? Au existat situații de manipulare a opiniei publice precum că medicii au intenția ca oamenii care decedează neapărat să scrie că au murit din cauza Covid19 și că ar exista anumite interese. Care este acest interes?

Deci, nu ați descoperit nimic din punctul ăsta de vedere?

Absolut nimic. Însă de foarte multe ori au existat și anumite recomandări corespunzătoare și atunci încercam să ascultăm de ele. De exemplu cele ce țin de motivarea personalului medical. Toți, cu adevărat, au înțeles valoarea personalului medical și că am ajuns în această situație din cauza exodului personalului medical. Toți vorbeau despre dotările spitalelor și că trebuie să le intensificăm. Am ținut cont și de acest lucru. Am înțeles că nu ne descurcăm în continuare, dacă nu dotăm instituțiile medicale, și nu doar spitalele, dar și asistența medicală primară.

Apropo, ați făcut o analiză, noi cu ce deficit de medici am lucrat în toată această pandemie? Sau mai lucrăm încă?

Doamna Cioina, eu vreau să fiu sinceră și să aduc recunoștință medicilor pentru efortul, pe care l-au depus în toată această perioadă și nu doar. Pentru că nu doar pandemia este o provocare pentru sistemul de sănătate. Soluționarea problemei personalului medical a fost într-adevăr o provocare pentru minister și aici am mers pe câteva abordări.

Noi nu am mers doar pe asigurarea cu personal a profilului infecțios sau pe specialiștii care sunt necesari în terapiile intensive. Eu chiar le mulțumesc tuturor lucrătorilor medicali, pentru că știți că a fost nevoie și de reprofilarea spitalelor. Au fost și chirurgi, și medici ginecologi antrenați în lupta cu Covid19. Le mulțumesc medicilor rezidenți, care au acordat suportul corespunzător și de o valoare imensă pentru personalul medical în realizarea actului medical. Să nu uităm nici de voluntarii care au oferit foarte mult suport. Deficitul am încercat să-l compensăm din contul specialiștilor existenți.

Și aici vreau să anunț că apelul care a fost făcut către mediul privat, către prestatorii privați, cu regret a rămas apel. Noi nu am avut suport nici la nivel de personal, nici la nivel de dotări cu dispozitive medicale. Categoric nu judec. Fiecare prestează serviciile, pe care le are. În această situație am înțeles cât de vital este să investim în instituțiile publice și să le consolidăm.

Apropo de dotare. Toate spitalele din Moldova au fost declarate la începutul acestei pandemii spitale cu profil Covid. Asta, deși, cum spuneți Dvs, nu sunt dotate elementar cu un aparat de radiografie. De ce a fost nevoie ca toate să fie spitale cu profil Covid?

Dvs știți foarte bine cum a evoluat situația epidemiologică, cum creștea numărul persoanelor infectate și în aceste condiții era nevoie de o platformă anume a instituțiilor medicale, care să trateze pacienții infectați cu Covid19. În aceste condiții s-a mers pe activarea treptată, reieșind din acele scenarii pe care le aveam. Toți eram optimiști. Nimeni nu s-a gândit că pandemia va dura o perioadă atât de lungă de timp, că vom avea un număr atât de impunător de persoane infectate, că vom avea câteva etape de acutizare a situației.

Noi am înțeles că nu ne putem descurca, concentrând pacienții doar în Municipiul Chișinău, așa cum am mers pe tactica inițială. De aceea, treptat am activat spitalele regionale și ulterior pe cele din raioane. Dar și aici am avut reglementări clare, în momentul în care era vorba despre pacienți cu forme de gravitate medie sau de cei cu forme grave, noi am mers pe transferul pacienților în spitalele specializate din Municipiul Chișinău, Bălți, Cahul. Apoi, noi din mers am realizat dotarea spitalelor...

Doamna ministru, dar uitați-vă, erau niște spitale într-adevăr nedotate. Ele practic au „ars” cum spun unii specialiști foarte rapid, infectându-se foarte multe cadre medicale. A fost o decizie corectă și oportună ca toate spitalele să aibă secții Covid19?

Infectarea personalului medical chiar nu trebuie legată de dotarea spitalelor. În primul rând toate spitalele au fost evaluate în baza unui chestionar oferit de OMS ca să vedem capacitatea acestora de a face față provocării Covid19. În al doilea rând activarea spitalelor se realiza doar cu participarea specialiștilor în epidemiologie, care evaluau la fața locului pregătirea spitalelor, zonele roșii existente, triajul pacienților, măsuri de protecție pentru personalul medical, condițiile în care se îmbracă, se dezbracă și încă multe aspecte tehnice.

Doar după ce ne consultam și după ce instituțiile erau dotate cu echipamente de protecție individuală pentru personalul medical, cu instruirea obligatorie a personalului medical și anume de către specialiștii OMS și ANSP se realiza activarea spitalului. Sunt un șir de alți factori care au dus la infectarea personalului medical, la care eu sper că va atrage atenția universitatea, orice manager de instituție medicală, etc. 

Totuși, de ce este legată această infectare masivă a cadrelor medicale?

Pe platforma ministerului a fost creată o comisie națională intersectorială, care la anumite instituții, unde situația era mai critică, a mers și a făcut diverse evaluări. Situația este următoarea – de foarte multe ori în instituții nu ajungeau actele normative aprobate de către minister până la veriga cea mai mică. Adică aceste acte se opreau la o verigă mai înaltă, la nivel decizional și cu adevărat informarea a reprezentat o problemă.

Am constatat probleme ce țin de controlul calității, care trebuiau asigurate la nivelul instituției și care nu era realizat. Să nu uităm și de responsabilitățile, pe care le au în cazul respectiv și managerii de instituții, care trebuiau să se asigure în privința acestui aspect. Au existat erori legate de triajul personalului medical. Au existat erori în momentul în care se făcea delimitarea strictă și clară a activității în ture. Eu nu aduc învinuiri, pentru că adesea se întâmpla din insuficiență de personal medical.

În plus, noi am avut cazuri de infectare, când o persoană era angajată în două și chiar trei instituții medicale și aceasta, în condițiile pandemice, era o cerință care trebuia respectată.

Lecțiile se învățau din mers, în plină pandemie, deși lucrurile trebuiau puse la punct cu mult înainte. Noi trebuie să vorbim în acest caz de un plan de răspuns la urgențe în sănătate publică, care trebuia să existe, dar să nu fie actualizat în pandemie. Trebuia să existe acea rezervă medicală, care cu regret nu era la minister. Apoi am avut unele dificultăți privind achizițiile realizate în 2019 pentru anumite consumabile. Și era vorba de consumabile vitale – acele halate de unică folosință, mănuși, măști, care nu trebuia să le căutăm, deoarece cantitatea a crescut enorm de mult în utilizare în anul 2020, dar cu atât mai mult nu trebuiau să existe tergiversări în achizițiile din 2019. Deci, au fost mai multe circumstanțe, care au creat breșe în aspectul de management al securității la locul de muncă. Eu cred că aceste lecții urmează a fi învățate, pentru că ele sunt cu adevărat foarte dure și specialiștii trebuie să continue activitatea.

Dvs ați spus în luna iulie în cadrul ședinței Parlamentului că „sistemul sănătății din Republica Moldova este grav bolnav aidoma unui pacient care este infectat de corupție”. Vă citez așa cum ați spus și atunci a fost singura dată când ați vorbit deschis despre corupția din sistemul de sănătate. Vreau să vă întreb unde ați văzut această corupție în sistemul de sănătate și de ce nu ați intervenit sau ați intervenit și cum?

Bună întrebare și eu recunosc că au fost momente când sistemul de sănătate a fost dominat de anumite interese și în mod special de corupție. Este vorba de situația destul de alarmantă în domeniul farmaceutic și dotarea cu medicamente a instituțiilor medicale.

Nu se livrează medicamentele la timp? Care este problema?

Noi avem un sistem defectuos de evaluare a necesităților, se procură medicamente în cantități foarte mari, care ulterior trebuie distruse. Există economii impunătoare, de milioane, anume pentru medicamente și atunci ne întrebăm cu ce au fost tratați pacienții în condițiile date, dacă au existat economii. Veți vedea că există și programe naționale, unde s-au aruncat milioane de lei în vânt, pentru că estimarea nu s-a făcut corect, pentru că s-au cumpărat cantități enorme de medicamente și eu nu știu dacă ele au ajuns la pacienții, care aveau nevoie. La acest capitol trebuie continuată activitatea.

Și la nivel de transparență, noi continuăm într-un mod arhaic să colectăm informația de la instituțiile medicale. Noi am aruncat milioane de lei în elaborarea sistemelor informaționale. Vorbim de ani de zile de procese digitalizate a sistemului medical, dar cu regret eu am văzut în plină pandemie cum se colectează informația cu privire la dotarea instituțiilor cu echipamente medicale, cu medicamente. Acest lucru se face pe suport de hârtie și această informație în continuare este livrată anume în acest fel. Asta deși au fost mai multe încercări de dezvoltare a sistemelor informaționale, care nu s-au soldat cu nimic.

Un domeniu foarte sensibil este cel al medicamentelor. Un alt aspect sensibil îl reprezintă domeniul achizițiilor  în sănătate. Consider că aici sunt elemente de coruptibilitate, pentru că la scrierea caietului de sarcini participă aceiași specialiști din instituțiile de profil. Nu sunt antrenați experți independenți. Nu există niște caiete de sarcini model, elaborate în baza unor expertize internaționale, și atunci aici există mai multe semne de întrebare...

Aceste interese sunt din partea celor care participă la achiziții sau și din partea celor care trebuie să organizeze aceste achiziții?

Nu sunt instituție de drept, spun ce am simțit, ce am văzut. Nu vreau să dau aprecieri din partea cui sunt aceste interese, dar cred că sunt multiple. Cu regret.

Și ce ați făcut cu aceste constatări? Ați sesizat instituțiile de drept?

Da. Când m-ați întrebat despre criticile constructive, când au apărut anchete sau informații privind cazuri de corupție imediat am sesizat instituțiile de drept pe orice procedură de achiziție publică, pe orice procedură realizată nu doar de Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CNAMUP), ci și pe cele realizate de grupul de lucru din cadrul ministerului.

Ce am realizat la nivel de minister pentru a evita asemenea momente? Cunoașteți că noi implementăm un proiect al Băncii Mondiale cu o responsabilitate enormă, care are o valoare de 31 de milioane de euro și care se numește „Răspunsul de urgență la Covid19”. Pentru a asigura transparența procesului de achiziții am solicitat ca în grupul de lucru să fie incluși și reprezentanți din partea societății civile active din domeniul sănătății, care să monitorizeze procedura de achiziții publice, care se realizează de specialiștii nu doar de la minister, dar și din instituțiile din subordine.

Apropo, dacă vă amintiți, în primul nostru interviu v-am întrebat despre acel milion care era pe contul CNAMUP și care, ați spus, că va fi folosit corespunzător pe parcursul pandemiei. Puteți să ne spuneți ce s-a întâmplat cu acești bani, au fost sau nu folosiți? Asta în condițiile în care avem puține ambulanțe, echipamente, la fel...

Noi am procurat 44 de ambulanțe din proiectul CEB (n.r. Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei) din cele 168 preconizate. Banii care erau pe contul CNAMUP au fost utilizați, în opinia mea, foarte eficient și anume este vorba despre achitarea acelui supliment pentru indicatorii de performanță plătiți angajaților CNAMUP din prima linie, inclusiv pentru procurarea echipamentelor de protecție individuală. Consumul CNAMUP a acestor echipamente de protecție este foarte mare.

Apoi să nu uităm de acel consum de combustibil, care a fost în acest an și nu doar în prima perioadă, dar atunci când existau blocaje în anumite spitale. Și nu mă refer la pacienții gravi, dar la pacienții care trebuiau aduși din raioane, de exemplu de la Ștefan Vodă sau din raioanele din stânga Nistrului și nu doar. Acești bani, cred că au fost utilizați anume în interesul pacienților, rațional.

În ultima perioadă destul de mulți oameni ajung cam târziu la medic și ajung direct în reanimare. Despre asta vorbește și numărul destul de mare de decese. De ce avem atâția pacienți, care ajung târziu la spital?

Pacienții, într-adevăr, se adresează târziu sau refuză spitalizarea la prima etapă, deși au toate criteriile pentru spitalizare. Și aici e nevoie de consolidarea încrederii populației în sistemul medical, ceea ce cred că în perioada respectivă această încredere a crescut.

Dar de ce populația nu a avut încredere în această perioadă în autorități și a ignorat în mare parte recomandările anti-epidemice?

Dacă vorbim despre adresarea tardivă, atunci nu cred că e vorba de încrederea față de autorități, ci față de sistemul de sănătate. Eu cred că una din probleme au fost acele critici care au curs peste sistemul de sănătate ani de zile. Blamarea care s-a făcut adeseori și încercările care s-au făcut chiar și în plină pandemie. În aceste condiții trebuie să consolidăm imaginea lucrătorilor medicali și să apropiem pacientul de sistemul medical.

Și o consolidăm cum anume? Pentru că noi de ani de zile vorbim despre consolidarea acestei relații pacient-sistem medical și acest lucru nu se mai întâmplă. Acum ați identificat careva acțiuni care pot apropia oamenii de sistemul medical?

În primul rând este vorba de comunicarea corespunzătoare cu pacientul. Apoi e vorba și de eliminarea elementelor de corupție din cadrul sistemului, care din păcate își lasă amprenta. La capitolul calitatea actului medical nu am dubii, pentru că sunt oameni dedicați muncii lor. Și ar mai fi o problemă de soluționat pentru a apropia oamenii de sistemul medical. Este vorba de dotarea instituțiilor medicale. Despre ce fel de încredere putem vorbi, dacă un aparat radiologic din raionul X ori Y este din anul 1976-1983 și când pacientul este nevoit să facă drumuri pentru o investigație. Eu vorbesc despre investigația radiologică, nemaivorbind de careva investigații mai performante. Acestea, la fel, sunt niște elemente care trebuie soluționate.

Dvs ați spus la televiziunea N4 că politicul a avut o influență destul de mare în această pandemie și ea nu a fost neapărat una benefică. Ați mai spus că ați avut un suport enorm din partea instituției prezidențiale. Vreau să vă întreb dacă ați vorbit sincer despre acest lucru?

Pot să vă spun că în această perioadă orice suport din partea tuturor a fost unul benefic. Calculând ce resurse disponibile am avut, vreau să vă spun că nu regret nicio decizie care a fost luată. Noi am făcut tot ce ne-a stat în putere.

Cooperarea cu instituția prezidențială a fost una bună. Și cu adevărat am avut suport din partea instituției. Însă colaborarea a contat foarte mult, indiferent la cel nivel s-a produs, că e prezidențială, parlamentară sau cabinetul primului-ministru. A contat absolut tot. Fiecare a putut să-și aducă plus valoarea. Doar că unii au făcut-o prin anumite eforturi concrete, alții au făcut-o în alt mod.

Dacă vreți să știți care a fost concret suportul instituției prezidențiale pot să vă spun un singur exemplu, dar pot fi mai multe. Aduceți-vă aminte când eram într-o necesitate stringentă de echipamente de protecție. Noi am beneficiat atunci de implicarea directă a instituției prezidențiale, care a asigurat acel avion, care în mod independent, de către minister nu putea fi asigurat. Și astfel am putut aduce toate loturile de ajutoare și echipamentele care erau procurate la acea etapă. Haideți să ne referim la exemple bune. Repet, da, greșeli s-au făcut, dar nu greșește doar cel care nu face absolut nimic.

Aveți dreptate, dar noi ne referim la anumiți oameni de stat, care au încurcat gestionării acestei pandemii...

Mulți au încurcat, foarte mulți. Și mai regretabil este că au încurcat cei care sunt din sistem și care au lucrat în sistem.

Vreau să vorbim și despre vaccinuri. Deja multe țări dezvoltate au început imunizarea populației împotriva Covid19. Noi, din câte înțelegem, vom avea vaccinul abia spre sfârșitul lunii ianuarie...

Da, din discuțiile preliminare pe care le avem, s-a indicat această perioadă.

Discuțiile preliminare cu cine?

Noi am apelat la OMS, la GAVI (Alianța Mondială pentru Imunizări și Vaccinuri) și la Coaliția pentru Inovație și pregătire antiepidemică. În luna iulie am făcut o solicitare oficială pentru a fi acceptați pe Platforma Covax și tot în luna iulie am primit acceptul pentru a fi aprobați ca fiind eligibili pentru a beneficia, prin intermediul acestei platforme, de vaccinul anti-covid.

Am elaborat planul de acțiuni pentru implementarea vaccinării și o cerere oficială a fost trimisă la începutul lunii decembrie, prin care am determinat concret care este cantitatea de vaccinuri la prima etapă, care urmează să fie asigurată prin această platformă Republicii Moldova. Și aici vorbim în mod special de acele 20% care au fost estimate de către specialiști. Este vorba de lucrătorii medicali, lucrătorii sociali, este vorba de vârstnici, persoane care au comorbidități, care sunt în plasament de lungă durată. Adică este un cerc foarte clar determinat și coordonat.

Pe aceeași platformă, avem posibilitatea să fim asigurați, însă contra cost, cu vaccin anticovid. Și apropo, pe platforma Uniunii Europene este reglementat un mecanism de donații, dar și de revânzare a vaccinului anti-covid și noi deja avem o primă solicitare din partea Bulgariei prin care suntem întrebați, dacă am fi interesați pentru a procura acest vaccin anticovid în momentul în care rămâne o cantitate neutilizată sau dacă ar merge pe procurarea unei cantități mai mari prin intermediul mecanismelor europene.

Avem bani prevăzuți pentru procurarea vaccinului?

Există mai multe posibilități de procurare a vaccinului. Noi vorbim de procurarea vaccinului atât prin intermediul mijloacelor financiare, care urmează a fi alocate din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, inclusiv mijloace financiare care pot fi acordate din bugetul de stat. Însă este foarte greu să estimezi suma, pentru că noi nu știm costul acestora. Știți că vaccinul se face în două reprize. Inclusiv există posibilitatea, dar aici urmează să se discute pe platformă politică de a asigura procurarea vaccinului și prin intermediul unui proiect al Băncii Mondiale.

Acești bani ni se dau ca împrumut din partea Băncii ori, pur și simplu, ni se dau drept cadou?

Ca să nu existe interpretări ulterior, noi vorbim despre un posibil credit, care poate fi oferit și eu nu în zadar am precizat. Decizia urmează a fi primită la nivel politici și nu o putem lua noi în mod unilateral.

Știți deja de la ce companie ar putea fi livrate vaccinurile?

Încă nu cunoaștem, deoarece pe lângă aspectul de elaborare a planului, a strategiei de vaccinare a populației Moldovei urmează să fie puse la punct mai multe aspecte. În primul rând este vorba de strategia de comunicare, pentru că trebuie să informăm populația și să-i aducem informația corespunzătoare în contextul unei eventuale vaccinări anti-Covid19. Pentru că din studiile care sunt realizate, populația RM este deschisă pentru vaccinare doar în proporție de 31%.

În comparație cu alte țări, unde 70% sau 50% acceptă imunizarea, noi încă rămânem la un nivel destul de jos. Dar nu este o noutate această rezistență. De aceea, va trebui să lucrăm. Apoi, aspectele organizatorice, și aici mă refer la evaluarea lanțului frig și la acele dotări, care trebuie făcute atât la nivel raional, cât și realizarea celui mai important punct – vaccinarea populației.

Mai avem și aspectele juridice care trebuie asigurate, ca de exemplu, COVAX a spus foarte clar că producătorii de vaccinuri stabilesc una dintre precondiții că statul este cel care va asigura, în caz de efecte adverse în rezultatul vaccinării, compensarea prejudiciului față de pacienți și categoric nu se înaintează careva obiecții față de producători. Respectiv, aici trebuie să avem un consimțământ informat, să avem o evaluare complexă din partea medicului de familie a stării de sănătate a pacientului, lipsa contraindicațiilor și să vedem care este acest mecanism și din punct de vedere juridic, dar și din punct de vedere al interesului pacientului. Adică sunt mai multe momente, care se reglementează prin acele acte normative la care lucrează ministerul împreună cu OMS.

Ați spus că lucrați la strategia de imunizare a populației. Când ar urma să fie gata?

Termenul stabilit este 15 ianuarie.

Președintele României a anunțat că țara sa urmează să doneze 200 de mii de doze de vaccin. Știți de la ce producător? Sunt vaccinuri produse de Pfizer?

Încă nu cunoaștem exact, dar e binevenită această donație. Încă nu cunoaștem multe detalii, dar specialiștii coordonează toate aspectele tehnice, juridice și organizatorice pentru a primi această donație.

Dar să înțelegem că cea mai mare problemă a Republicii Moldova cu aceste vaccinuri este că nu avem condiții de păstrare...

Nu e doar această problemă, dar e vorba și de condițiile de păstrare, și de asigurarea instruirii personalului, etc. Sunt mai multe aspecte, pe care trebuie să le luăm în calcul.

Vreau să vă întreb și despre Remdesivir. Ce se întâmplă cu acest medicamentul atât de căutat inclusiv pe piața neagră, chiar dacă eficiența lui nu a fost demonstrată până la capăt?

Bine, oricum este un preparat autorizat de Uniunea Europeană. Este un preparat, care a fost inclus în protocoalele clinice din Moldova de către specialiști. Noi am procurat 7 mii de doze, care au fost distribuite în instituții medicale cu profil Covid. În acest moment nu avem necesitate de acest preparat și ne-am sesizat de pe rețelele de socializare și din presă. Am sesizat, conform competenței, Inspectoratul General de Poliție să investigheze cazul, pentru că aici nu e de competența ministerului.

Dar 7 mii de doze, cine a decis că de această cantitate avem nevoie?

A decis comisia de specialitate, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată. Sunt specialiști concreți, care au indicat cantitatea de 7 mii de doze. Voi ruga colegii să vă ofere această listă de specialiști, dar este vorba de specialiști din cadrul instituțiilor medicale republicane, din cadrul catedrelor universitare, specialiști care lucrează în prima linie.

În ultima săptămână și ceva atestăm că a scăzut numărul de cazuri de infectare cu Covid 19. Care ar fi explicația?

Nu putem spune că situația s-a normalizat, dar oricum nu e atât de critică ca atunci  când aveam câte 3.800 de persoane spitalizate, când în 24 de ore peste 300 de oameni erau spitalizați, când numărul persoanelor tratate la domiciliu era în creștere. Toate aceste date pot fi verificate. Nu le poți manipula.

În primul rând a scăzut rata de contagiozitate și aici pot să vă spun că avem o tendință de trei săptămâni de scădere a ratei de contagiozitate și noi acum vedem că dacă această rată, săptămâna trecută a fost de 0,98, acum suntem la 0,9, deci este sub 1, când situația este mai critică.

A scăzut destul de bine incidența și mortalitatea în ultima săptămână. Acest lucru e determinat și de vacanța în sistemul de educație. Noi am avut săptămâni întregi, când numărul profesorilor infectați era egal cu numărul personalului medical infectat. Pe lângă ei erau și elevi, și studenți. Acum situația în sistemul educațional s-a redresat, dar avem și o normalizare a situației din punct de vedere epidemiologic. Trebuie analizați absolut toți indicatorii. Puteți evalua situația nu doar din Republica Moldova, dar și situația din UE, țările vecine.

Asta înseamnă că oamenii au devenit mai prudenți. Totuși, a existat un semnal către populație atunci când se anunța că locurile în spitale sunt limitate. Sau că locuri putem găsi, dar problema era în personalul medical. Apoi, s-au intensificat măsurile din partea instituțiilor de drept. Au fost verificate cluburile de noapte, au fost sancționați cei care nu respectă măsurile date, pentru că noi am avut o perioadă când era o incidență de infectare foarte înaltă anume în rândul tinerilor și cauza erau acele localuri de noapte, care cu regret continuau să activeze. Sunt mai multe măsuri întreprinse, care dau rezultate.

Apoi una dintre cauze o reprezintă aglomerațiile de persoane. Din acest motiv am modificat regimul de lucru pentru bugetari, nu mai circulă în transport elevii. Nu mai este acea îmbulzeală care era anterior. Și acesta este un indicator care a influența situația epidemiologică.

Da, dar vacanța se încheie în curând. Copiii vor reveni fizic la ore sau vor continua să învețe online?

Problema nu constă în frecventarea orelor de către copii, ci de respectarea măsurilor de sănătate publică de către pedagogi, dar și de către elevi. Și aici un rol activ îl joacă părinții. Însă problema n-o reprezintă vacanța. O problemă foarte mare o reprezintă sărbătorile de iarnă, deprinderile și cultura noastră de a ne întâlni. Iată aici specialiștii sunt alarmați. Aici venim cu mesaje și campania de informare, care a fost lansată în contextul sărbătorilor, care urmează să fie organizate astfel încât să fim în siguranță. Toți specialiștii ne atenționează că există un risc foarte mare ca după aceste sărbători situația să se înrăutățească.

Medicii vorbesc, deși nu deschis, despre echipamente medicale neconforme, de proastă calitate. Vi s-au adus la cunoștință astfel de cazuri sau nu?

Am auzit despre astfel de cazuri din presă. Noi am fost sesizați doar în privința la anumite măsuri necorespunzătoare. Însă, dacă există astfel de cazuri, există și o structură competentă, mă refer la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, care are responsabilitatea de a verifica această calitate a produselor, inclusiv a echipamentelor. De aceea, cred că aceste cazuri nu trebuie ascunse, despre ele trebuie să se vorbească, pentru că aici este vorba de sănătatea oamenilor și deseori chiar și de viață.

Să trecem la reforme. Pentru acest an v-ați planificat mai multe lucruri. Unele dintre ele, bănuiesc că nu ați putut să le realizați din cauza pandemiei. Ce credeți că ați reușit să faceți pe lângă gestionarea pandemiei din ceea ce v-ați planificat, atunci când ați întrat în funcție? 

În virtutea pandemiei am reușit să elaborăm proiectul Strategiei Naționale de Sănătate 2030. Cred că este o realizare, pentru că sistemul de sănătate, ca oricare alt sistem, trebuie să dispună de o viziune strategică și de niște indicatori țintă, care sunt determinanți pe termen lung. Ceea ce este important e că e o strategie complexă. Este un document de politici axat prioritar și pe serviciile medicale, și pe finanțarea sistemului, și pe personalul medical, și pe buna guvernanță care trebuie luată în considerare. Cred că este o realizare importantă.

Da când vedem și noi această strategie?

Noi am făcut consultări publice, acum este într-un proces amplu de definitivare, sunt prezentate toate propunerile înainte să fie înaintată spre avizare.

Așa, ce ați mai reușit?

Revizuirea listei medicamentelor esențiale sau mai bine-zis elaborarea acesteia. Este pe ultima sută de metri de definitivare. Este o listă a medicamentelor esențiale, care nu a fost revizuită din anul 2011, este expertizată de către OMS și așteptăm acum ultimele propuneri, care trebuie să vină din partea specialiștilor pentru a fi aprobată.

Pot indica și revizuirea Programului Unic, din care au fost excluse anumite servicii, care erau depășite, nu se încadrau în serviciile de înaltă performanță, prin asigurarea accesului în baza acestui program la investigații mai complexe pentru pacienți, la serviciile medicale corespunzătoare.

A fost extinsă lista medicamentelor compensate, mă refer inclusiv la ultima modificare, care a fost elaborată în contextul asigurării tratamentului la domiciliu pentru persoanele care sunt infectate cu Covid19.

Trebuie să vă mai spun despre implementarea în acest an a Programului special privind implantul cohlear la copii. Au fost realizate 20 de implanturi și în 2021 va continua aplicarea acestui program.

Apoi pot să vă spun despre aprobarea acelei hotărâri de Guvern, care prevede mecanismul de compensare a unor dispozitive medicale. Vorbim în special de programul național de diabet. Sperăm că acest mecanism va fi aprobat de legislativ. S-a lucrat foarte mult în direcția respectivă.

Nu în ultimul rând aș vrea să atrag atenția la politica de motivare a personalului medical. Este vorba de majorarea salariilor cu 70%, etc.

Totuși, reforme importante precum cea spitalicească sau pentru medicina primară înțelegem că nu le-ați reușit...

Avem o evaluare a instituțiilor medicale spitalicești și clasificarea instituțiilor medicale, în funcție de capacitățile existente. Nu vorbim de capacitățile numerice, ci  și din punct de vedere a capacităților umane, în funcție de necesitățile existente. Este un model aplicat pe larg și în România. E adevărat că nu am reușit ceva mai mult, dar evaluarea e în proces de analiză și ca următor pas va fi determinarea clasificării spitalelor și în continuare va fi consolidată o viziune de consolidare a asistenței medicale spitalicești, pentru că noi am văzut cât de vitale sunt în diferite circumstanțe și locurile în spitale, și specialiștii care activează în aceste instituții, dar și pacienții, care au nevoie de actul medical.

Cine a făcut evaluarea?

Este realizată cu suportul OMS.

Pe ce reforme ar trebui să se axeze de urgență viitorul ministru al Sănătății?

Dacă vă referiți la restanțe, atunci o să vă spun despre imposibilitatea reorganizării ANSP. Noi avem un proiect de lege privind reorganizarea ei. Noi de urgență am modificat reglementările, care țin de acreditare pentru a asigura funcționalitatea acestui mecanism, dar avem și un proiect de lege în contextul revizuirii unor funcții improprii Agenției, revizuirea structurii acesteia și nu în ultimul rând este vorba de consolidarea capacităților Agenției. Cred că e o reformă vitală.

De asemenea, am elaborat un proiect de lege care are menirea să intervină în acea reformă, care a fost lansată în contextul asistenței medicale primare, pentru că noi vedem că lucrurile nu merg. Noi vedem că doritori de a-și institui cabinete individuale a asistenței medicale primare nu sunt atât de mulți. Dacă sunt, atunci ei sunt acolo unde noi avem deja capacitatea privind acordarea acestor servicii.

O precizare. Asta înseamnă că cabinetele individuale ale medicilor de familie ar putea să dispară din nou?

Eu nu vorbesc despre dispariția acestora, dar de reglementarea unor aspecte. Adică ele trebuie să fie deschise acolo, unde chiar e nevoie de ele, dar să nu fie deschise cabinete în aria în care deja există instituții de asistentă medicală primară și doar pentru a recruta pacienții dintr-o parte în alta. Trebuie să existe reglementări foarte corecte.

Mai există un proiect de lege privind medicamentele, care a fost elaborat cu suportul OMS, dar noi nu l-am promovat intenționat. El a fost în consultări, în grupuri de lucru. Am considerat oportun să fie promovat împreună cu Legea privind activitatea farmaceutică. Aici vreau să mulțumesc Centrului PAS care ne-a oferit expertiza, dar și Universității de Stat de Medicină și Farmacie pentru elaborarea primului draft al acestui proiect și noi considerăm că aceste două proiecte de acte normative trebuie să fie promovate împreună, dar cu adevărat de urgență. Și iată aici am avut o rezistență impunătoare.

Apropo, Parlamentul a operat modificări la activitatea farmaceutică și vrea cu tot dinadinsul să avem farmacii mobile. Ce poziție a avut ministerul?

Ministerul a avut un aviz negativ, dar Parlamentul nu a ținut cont de el. Noi vedem mai multe riscuri, inclusiv comercializare medicamentelor falsificate, care ar putea fi eliberate contrar procedurilor de eliberare a medicamentelor. Există riscul privind controlul calității medicamentelor, care vor fi comercializate în cadrul acestor unități mobile.

Vedem anumite interpretări foarte ambigue ce țin de noțiunea de personal instruit în domeniul farmaciei, or, noi cunoaștem că acești specialiști se formează în cadrul Universității sau în Centrul de excelență. Și noi ne întrebăm cine este acest personal medical, cine va realiza această instruire a personalului vizat, care vor fi ariile de competență a acestui personal?

Sunt mai multe riscuri, care nu au fost luate în considerare prin acel aviz prezentat de către Guvern, cel puțin la definitivarea proiectului de lege și noi rămânem pe această poziție. E necesar să fie un control al constituționalității a procedurii de aprobare, însă indiferent dacă va exista sau nu un control a constituționalității, ministerul oricum rămâne pe aceeași poziție și ea va fi prezentată Înaltei Curți.

Bun. Avem și întrebări mai ușoare. Dacă vi s-ar propune să rămâneți sau să fiți din nou ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ați accepta?

Nu vreau să răspund atât de rapid la această întrebare, pentru că deciziile se iau atent, se analizează. Ceea ce regret e că mă despart de niște oameni, competenți, dar acum chiar nu aș putea să vă răspund.

Am înțeles. Politică tot nu vreți să faceți...

Categoric. La etapa respectivă, nu.

În general, mai vreți să fiți ministru ori e o chestiune depășită?

E o experiență. O experiență dură a fost pandemia, dar e o experiență din perspectiva gestionării anumitor situații. Este o experiență pentru a-ți realiza calitățile manageriale, pe care le dezvolți în timp. Este o experiență de viață și eu repet nu regret nicio decizie pe care am luat-o, atât individual, cât și împreună cu colegii.

Spuneați în primul nostru interviu că ați vrea să plecați onest din această funcție și nu ați vrea să vă fie rușine de anumite acțiuni sau inacțiuni. Vă este rușine măcar de ceva ce ați făcut sau nu ați făcut?

Regret ceea ce nu am reușit să fac, dar nu îmi este rușine de ceea ce am făcut.

Ce lecție v-a dat această pandemie?

Sunt niște lecții dure. Am înțeles că nu trebuie să ne ascundem după un paravan al lucrurilor frumoase. Cu adevărat sistemul de sănătate trebuie să devină o prioritate pentru politic, dar și pentru societatea Republicii Moldova. Pentru că sănătatea este o valoare și personalul angajat în sistemul de sănătate e, de asemenea, o valoare imensă. Și în aceste condiții eu cred că este o lecție a Republicii Moldova în întregime, de aceea îndemnul meu e să ne unim și să contribuim fiecare dintre noi la dezvoltarea sistemului de sănătate.

Și ultima întrebare, trebuie sau nu divizat acest minister?

Am aceeași poziție, pe care am avut-o și la început. Da, sunt domenii conexe, sunt domenii care trebuie abordate intersectorial, dar sunt două domenii foarte complexe, care au specificul lor și problemele lor și eu cred că trebuie reorganizate.

Doamna Dumbrăveanu, eu vă mulțumesc că ați acceptat să vorbim într-un interviu atât de lung. Cred că ați avut un mandat destul de complicat, într-adevăr. Nu s-a mai confruntat niciun ministru cu o asemenea situație până la Dumneavoastră. Au mai exista pandemii, epidemii, dar nu atât de grave, de aceea vă doresc succes în tot ceea ce vreți să faceți pe parcursul activității Dumneavoastră ulterioare.

Și eu vă mulțumesc foarte mult și vă spun cu maximă sinceritate, le mulțumesc tuturor celor care ne-au acordat suport direct printr-un sfat, printr-o critică, dar critică sănătoasă și prin acel suport pe care ni l-ați acordat prin înțelegerea pe care ați avut-o atunci când, poate, nu am putut fi foarte prompți în răspunsurile, pe care le-ați solicitat. Și profitând de această ocazie vreau să vă urez tuturor sănătate, realizări frumoase și sărbători în siguranță.