Fac bine sau rău cele mai des administrate medicamente de pe glob? Un studiu sugerează că statinele ar putea genera o catastrofă de sănătate

Silvia Rotaru
10 decembrie, 2018, 15:47
Vizualizări: 2691
Când au început să fie prescrise pe la mijlocul anilor 90, statinele erau privite de mulți ca medicamente minune. Aceste preparate care duc la scăderea colesterolului, destinate combaterii bolilor de inimă, au marcat un punct de cotitură în medicină. Și totuși, administrarea acestora, în lipsa unei condiții medicale ar putea genera o catastrofă medicală pentru o întreagă generație.
Un studiu major,
efectuat de către Imperial College London (publicat în JAMA Network Open) pe
30.000 de pacienți cu risc cardiovascular crescut, a arătat că dublarea dozei
de statine pentru cei care au avut deja un eveniment cardiovascular ar putea preveni
alte 12 mii de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale pe an, scrie
Telegraph.co.uk. Cu toate acestea, ceea ce începe să devină tot mai evident,
este excesul de utilizare a statinelor la cei fără condiție cardiovasculară,
care ar putea deveni, de fapt, cea mai mare catastrofă de sănătate a unei
generații.
Un alt studiu publicat săptămâna trecută este cea mai recentă dovadă care sugerează nu doar
că statinele prescrise peste măsură în mod semnificativ, dar, de asemenea, pentru
mulți riscurile de a le lua ca măsură de prevenire ar putea depăși beneficiile
Analiza, publicată în
Annals of Internal Medicine, un jurnal american, a examinat cele patru statine
cele mai frecvent prescrise folosind date din 40 de studii publicate anterior,
randomizate. Cercetătorii au descoperit că statinele ar putea oferi beneficii mai
mari decât era așteptat, ceea ce sugerează că pragurile de risc de 10 ani
folosite în orientările actuale sunt stabilite la un nivel care ar putea face
mai mult rău decât bine.
Jurnalul Medical
Britanic a adoptat din ce în ce mai mult o poziție împotriva utilizării pe
scară largă a statinelor. Dar, în ciuda acestei controverse, statinele rămân
printre medicamentele cele mai frecvent prescrise din lume.
Bolile cardiace sunt
principala cauză a decesului la nivel mondial, deci este de înțeles că
autoritățile din domeniul sănătății au alocat resurse uriașe în ultimele
decenii pentru a lupta cu acestea.
O mare parte din
acest efort s-a bazat pe ideea că una dintre principalele cauze ale bolilor
cardiace este colesterolul. Ca rezultat, medicamentele care scad colesterolul -
clasa de medicamente denumite în special statine - au devenit, de departe, cea
mai răspândită intervenție pentru prevenirea atacurilor de cord.
Primul ghid privind
tratamentul împotriva colesterolului a fost elaborat în Statele Unite în 1988
și a fost actualizat la fiecare câțiva ani, ceea ce a dus la creșteri notabile
ale numărului de persoane considerate eligibile.
În 2013, Colegiul
American de Cardiologie și American Heart Association au publicat recomandări
care, dacă ar fi urmate, ar duce la dublarea numărului de persoane care iau
statine în Marea Britanie și America. De fapt, potrivit profesorului John
Ioannidis de la Universitatea Stanford School of Medicine, aceste recomandări
au însemnat că peste 1 miliard de oameni din întreaga lume au devenit eligibili
pentru tratamentul cu statine.
Acest sfat a fost
controversat nu doar din cauza creșterii mari a numărului de pacienți
potențiali, ci și din cauza calculului utilizat pentru a evalua riscul unei
persoane individuale de a suferi de boli cardiovasculare. Unele persoane din
grupul de eligibilitate pentru statine, era puțin probabil să aibă nevoie de
ele.
Destul de sigur
statinele s-au transformat într-o afacere. În 2017, firma de cercetare
Visiongain din Londra a declarat că industria globală de reducere a
colesterolului este în valoare de 19,2 miliarde de dolari și se preconizează că
va crește cu 4,9% în fiecare an în următorii cinci ani. O statină, Lipitor, a
generat mai mult de 13 miliarde de dolari în 2006 pentru gigantul farmaceutic
Pfizer, înainte de a se retrage din brevet în 2011.
Noua analiză
publicată în această săptămână mai arată că statinele pot provoca o serie de
probleme de sănătate, inclusiv leziuni musculare și slăbiciune, probleme de
memorie, diabet de tip II și disfuncție erectilă.
Un studiu publicat în
revista Nature la începutul acestui an a constatat că acestea, de asemenea,
inhibă creșterea unor bacterii potențial utile în intestin, permițând altor
bacterii să se dezvolte și să devină rezistente la antibiotice.
Există, totuși, un
drum lung de parcurs înainte ca dimensiunea completă a efectelor secundare ale
statinelor să poată fi cuantificată în mod corespunzător.
Suporterii statinei
spun adesea că rata efectelor secundare este foarte scăzută și că durerea musculară,
cel mai frecvent raportată, este imaginară.
Alți profesioniști
din domeniul medical par a fi încurcați prin legăturile dintre colesterol și
bolile de inimă, ignorând alte cauze semnificative, cum ar fi stresul
psihologic și fizic, dezechilibrele nutriționale și factorii de mediu, cum ar
fi poluarea.
Există, de asemenea, o serie de studii care sugerează că statinele, în mod
paradoxal, ar putea fi un rău pentru inimă. Se știe deja că blochează
producerea unei substanțe numite coenzima Q10, o componentă critică în
producția de energie celulară.
Deci, sunt statine prescrise peste măsură? Cei în favoarea folosirii lor
sugerează deseori că oponenții la statine se află la marginea opiniei medicale.
Președintele Societății Internaționale de Chirurgie Vasculară, profesorul
Sherif Sultan, crede cu tărie că statinele nu trebuie administrate persoanelor
care nu au o problemă cardiacă diagnosticată.
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
09 decembrie, 2016, 13:03
09 decembrie, 2016, 12:26
09 decembrie, 2015, 17:14

09 decembrie, 2019, 15:53

09 decembrie, 2022, 10:37
09 decembrie, 2014, 19:05
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
„Mamă, eu am cancer”. Povestea unei tinere din Moldova, care ...
13 iunie, 2023, 16:31
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
„Ce am văzut m-a șocat. Era exact imaginea băiatului meu”. ...
01 septembrie, 2023, 16:18
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi5,17 %