Moldova, printre statele sărace unde oamenii mor cel mai frecvent din cauza calității slabe a medicinei

Sursa Foto: Foto: Robert Larson/ Getty Images/ imagine simbol

Irina Papuc

11 septembrie, 2018, 15:48

Vizualizări: 5115

Prestigioasa revistă The Lancet a publicat recent un studiu prin care autorii au încercat să analizeze câte decese au loc în țările sărace din cauza calității proaste a serviciilor medicale, dar și din cauza lipsei de servicii. Analiza are loc în contextul angajamentelor luate de către state de a asigura o acoperire universală cu servicii de sănătate. Rezultatele sunt descurajatoare pentru oamenii din țările vizate și arată foarte clar că guvernele au mult de lucru.

În plus, acoperire universală nu înseamnă deloc calitate, astfel că autorităților din aceste state le revine o sarcină dublă de a rezolva problema deceselor inutile din țările lor.

Studiul vizează 137 de state cu venituri medii și mijlocii. Autorii au comparat în ce măsură condițiile vizate în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) sunt respectate în aceste țări, respectiv câte decese au avut loc din cauza îngrijirilor de calitate slabă și care ar fi putut fi evitate, în condițiile unui sistem medical puternic.

Milioane de decese, care puteau fi evitate

15 milioane de decese, care puteau fi evitate, au fost calculate în baza a 61 de condiții (maladii), fiind folosite date din anul 2016. După excluderea deceselor care puteau fi prevenite prin măsuri de sănătate publică, 8,6 milioane de decese în exces au fost puse pe seama îngrijirii medicale, dintre care 5 milioane s-au estimat că au avut loc din cauza îngrijirii medicale de slabă calitate și 3,6 milioane au fost cauzate de nefolosirea asistenței medicale. Calitatea slabă a serviciilor de sănătate a reprezentat un factor major al mortalității în exces (termen pentru decesele care puteau fi prevenite) în cazul tuturor maladiilor analizate, pornind de la bolile cardiovasculare, până la traume, tulburări din perioada neonatală și până la boli transmisibile.

„8,6 milioane de persoane din țările cu venituri mici și medii mor din cauze legate de îngrijirea medicală. Dintre acestea, 5 milioane sunt persoane care s-au adresat după asistență medicală în sistemul de sănătate, dar au primit servicii de calitate slabă. Numărul acestora este de cinci ori mai mare decât toate decesele globale cauzate de HIV sau SIDA și de peste trei ori mai mare decât toate decesele cauzate de diabet. Decesele care pot fi atribuite primirii îngrijirilor medicale de calitate slabă constituie 58% din totalul mortalității înregistrată în aceste țări.

„Am constatat, de asemenea, că calitatea slabă a contribuit la decese mai mult decât nefolosirea serviciilor medicale (5,0 milioane față de 3,6 milioane de decese, provocate de neutilizarea serviciilor medicale). Calitatea slabă a fost un factor cauzal mai important al mortalității decât nefolosirea serviciilor în 14 din 17 regiuni geografice și 115 din 137 de țări, inclusiv în multe dintre cele mai sărace regiuni cu mortalitate ridicată”, se mai menționează în studiu.

Europa de Est și Republica Moldova

Pentru Europa de Est datele arată că cele mai multe decese sunt cauzate în primul rând de calitatea slabă a serviciilor (68 la sută), cauza secundară fiind neutilizarea serviciilor medicale. Ulterior se situează decesele provocate de lipsa intervențiilor de sănătate publică.

Potrivit datelor calculate de către experți, Republica Moldova se află printre statele cu cele mai multe decese provocate de calitatea slabă a serviciilor medicale – între 92 și 118 decese la 100.000 populație. Suntem la nivelul Ucrainei, Rusiei și unor țări din Africa Centrală. Ceva mai bine la acest capitol stă România.

Maladiile de care mor oamenii ce primesc servicii medicale de proastă calitate

După cum am menționat deja cele mai multe decese se înregistrează din cauza calității slabe a serviciilor medicale. Toate aceste decese au fost analizate prin prisma a peste 60 de maladii, alese în baza mai multor criterii. În primul rând să fie obiective ale ODD, apoi să nu necesite dotare tehnică extraordinar de costisitoare, având în vedere că vorbim de țări sărace și cu venituri medii.

Cele mai multe decese sunt legate de bolile cardiovasculare, decese neonatale, tuberculoză și traume provocate de accidente rutiere.

„Studiul nostru a constatat că aproape 8 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza lipsei accesului la asistență medicală de înaltă calitate. Calitatea slabă a reprezentat un factor important al mortalității supuse în toate condițiile, incluzând 84% din mortalitatea cardiovasculară; 81% dintre bolile prevenite de vaccin; 61% din afecțiunile neonatale; și jumătate din decesele reprezintă mortalitatea maternă sau au fost provocate de rănirea rutieră, tuberculoza, HIV și alte boli infecțioase. Această constatare are implicații politice importante pentru țările care urmăresc o acoperire universală a sănătății, deoarece accesul sporit la o calitate slabă a îngrijirii este puțin probabil să îmbunătățească rezultatele în materie de sănătate”, atenționează autorii studiului.

Extinderea serviciilor, dar de proastă calitate nu are niciun rost

Deși se credea că extinderea serviciilor de sănătate ar duce la scăderea ratelor de îmbolnăvire și mortalitate, se pare că dovezile nu confirmă neapărat această ipoteză. În țările cu venituri mici, se adeverește că extinderea domeniului de îngrijire a sănătății nu duce neapărat la rezultate mai bune. Un exemplu în acest sens a fost un program amplu numit Janani Suraksha Yojana, înființat în India acum 13 ani. Acesta avea scopul de a oferi stimulente financiare pentru femeile care alegeau să nască în instituții medicale. Aplicarea Programului a dus la creșterea acoperii cu astfel de servicii pentru mai mult de 50 de milioane de femei, dar stimulentele nu au avut efect în cazul îmbunătățirii ratelor de supraviețuire materne sau a nou-născutului. Multe dintre nașterile în cadrul acestui program au avut loc în centrele de îngrijire primară, unde nu exista personal suficient de calificat pentru a putea gestiona complicațiile la femei și la nou-născuți.

Conceptul de acoperire universală cu servicii medicale a fost adoptat de organizații globale, cum ar fi OMS și Banca Mondială, ca mijloc de îmbunătățire a sănătății și de reducere a poverii financiare pentru cei care solicită ajutor medical. Acoperirea universală cu servicii de sănătate este un obiectiv central al ODD. 193 de state membre ale ONU au semnat pentru el și pentru îmbunătățirea sănătății și dezvoltării până în 2030.

Deși finanțarea și implementarea acestui concept diferă în funcție de țară, capacitatea tuturor persoanelor de a obține servicii de bună calitate atunci când au nevoie de ele, fără a se confrunta cu dificultăți financiare, este obiectivul de bază.

Studiul „Mortality due to low-quality health systems in the universal health coverage era: a systematic analysis of amenable deaths in 137 countries” a fost publicat de The Lancet pe 5 septembrie 2018 și a fost realizat cu suportul Fundației Bill & Melinda Gates.

În Republica Moldova a fost înregistrat primul caz de infecție cu virusul West Nile din ultimii 5 ani

Interzicerea fumatului în spațiile publice: Datele arată că oamenii își doresc spații libere de tutun. Cum au răspuns moldovenii la întrebarea dacă ar vrea să stea într-un local în care nu se fumează

Medici în devenire care abandonează studiile sau refuză repartizările: Statul pierde milioane fără mecanisme de recuperare a cheltuielilor

Tag: moldova medicina decese lancet

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.