Republica Moldova la COP11: Un deceniu în care țigările nu au devenit mai puțin accesibile

Sursa Foto: Sanatate INFO

Irina Papuc

19 noiembrie, 2025, 08:29

Vizualizări: 73

Datele Organizației Mondiale a Sănătății privind implementarea pachetului MPOWER – cele șase măsuri-cheie menite să reducă cererea de tutun – arată că Republica Moldova a îndeplinit în ultimii șapte ani doar 69% dintre recomandări.

Scorul țării este tras în jos în special de întârzierile în majorarea taxelor pentru produsele din tutun și nicotină, de absența campaniilor naționale de informare privind riscurile consumului de tutun și nicotină. Astfel, între 2014 și 2024, Republica Moldova nu a înregistrat niciun progres în atingerea obiectivului de a face țigările mai puțin accesibile. Iar impactul se vede în statistici – peste 6.000 de persoane mor anual în țară din cauza consumului de produse din tutun și nicotină.

Între timp, statele lumii se confruntă cu o nouă epidemie: explozia consumului de produse alternative, precum țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului, concepute și promovate agresiv pentru a atrage tinerii și chiar copiii.

Pe acest fundal, la Geneva, Elveția, se desfășoară în perioada 17–22 noiembrie Conferința Părților (COP) la Convenția-Cadru a OMS pentru Controlul Tutunului (CCCT). Statele participante discută măsuri fără precedent pentru a contracara interferența tot mai puternică a industriei tutunului și pentru a proteja tinerele generații de produse care, prin design, arome și strategii de marketing, devin tot mai greu de reglementat și controlat.

Cele șase măsuri recomandate de Organizația Mondială a Sănătății prin pachetul MPOWER sunt:

M – Monitor (Monitorizează): implementarea unor programe naționale care să evalueze amploarea consumului de tutun, factorii determinanți și consecințele asupra sănătății.

P – Protect (Protejează): adoptarea de politici cuprinzătoare care să apere populația de expunerea la fumul de tutun în spațiile închise, în transportul public și în anumite spații publice deschise.

O – Offer (Oferă sprijin): asigurarea serviciilor de renunțare la fumat, accesibile și eficient organizate.

W – Warn (Avertizează): introducerea pictogramelor și mesajelor de avertizare pe pachetele de țigări, pentru a preveni informațiile false sau înșelătoare despre produse.

E – Enforce (Aplică): punerea în practică a interdicțiilor privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea produselor din tutun și nicotină.

R – Raise (Majorează): creșterea taxelor pentru toate produsele din tutun și nicotină, una dintre cele mai eficiente măsuri de reducere a consumului.

Conform datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, Republica Moldova, a reușit să îndeplinească măsurile MPOWER doar în proporție de 69%, cu cele mai mari restanțe la capitolul majorarea taxelor, organizarea campaniilor național de informare și în dezvoltarea serviciilor de renunțare la fumat. În rezultat, țara nu a reușit în ultimii 10 ani să facă țigările mai puțin accesibile.

Pentru comparație, Ucraina, o țară puternic afectată de război, a reușit să crească taxele, astfel ca să descurajeze consumul. Raportul privind implementarea măsurilor MPOWER a fost publicat în cadrul COP11, Conferința Părților la Convenția-Cadru a OMS privind Controlul Tutunului.

Pictogramele și mesajele de avertizare pe pachetele de țigări: Republica Moldova întârzie aplicarea pachetului unitar

Tot la Geneva a fost prezentat un raport internațional privind aplicarea pictogramelor și mesajelor de avertizare pe pachetele unitare de țigări. Documentul, elaborat de Asociația Canadiană pentru Cancer, analizează situația din peste 200 de țări și evidențiază progresele, dar și lacunele în implementarea acestor măsuri.

Potrivit raportului, 140 de state au introdus avertismente grafice pe pachetele de țigări, iar 40 au adoptat sau se află în proces de adoptare a ambalajelor unitare, considerate printre cele mai eficiente politici pentru reducerea atractivității produselor din tutun.

Republica Moldova a implementat doar parțial aceste recomandări. Rob Cunningham, analist superior de politici publice la Societatea Canadiană de Cancer, a subliniat că Republica Moldova nu are nicio justificare pentru amânarea aplicării pachetului unitar, o măsură care, de fapt, limitează cu milioane de pachete de țigări vândute spațiul de marketing al industriei tutunului. Aplicarea pachetelor unitare (plain packaging) presupune eliminarea tuturor elementelor distinctive de pe pachetele de țigări – logouri, fonturi, culori sau orice alte marcaje care pot identifica un brand. Țările care au introdus această măsură au optat pentru culori închise și neatractive, precum negru, gri sau maro.

La capitolul avertismente de sănătate, Australia și Canada oferă cele mai avansate exemple. Ambele au introdus mesaje de avertizare direct pe fiecare țigaretă. În Canada, procesul a fost unul de durată: a fost nevoie de cinci ani de la aprobarea modificărilor până la implementarea lor, a explicat Rob Cunningham.

Agenda COP11: Cele mai importante decizii așteptate de la Geneva

Agenda celei de-a 11-a sesiuni a Părților Convenției-Cadru a OMS pentru Controlul Tutunului este una ambițioasă. Statele membre vor să aborda teme esențiale, precum răspândirea noilor produse pe bază de nicotină care reușesc să ocolească reglementările actuale, până la impactul ecologic al deșeurilor generate de filtrele din țigări, dar și de plasticul din țigările electronice și produsele din tutun încălzit.

Pe agendă se află și aspecte practice privind răspunderea civilă și penală a industriei pentru daunele aduse sănătății publice, precum și necesitatea de a crește nivelul de transparență în ceea ce privește activitățile de lobby ale companiilor din industrie.

Totodată, părțile vor examina necesitatea unui Mecanism de Revizuire a Implementării (IRM). Acesta ar avea rolul de a analiza cu rigurozitate și aprofundat cum țările implementează la nivel național CCCT a OMS. Acum, deși există instrumente de evaluare, inclusiv publicarea unui raport bienal de progres, acestea sunt mai degrabă în baza autoevaluării și de evaluare a nevoilor fiecărei părți.

Un subiect care provoacă îngrijorări tot mai mari în rândul țărilor membre este reprezentat de narațiunile înșelătoare ale industriei tutunului privind așa-numita „reducere a riscurilor” (harm reduction). Companiile de tutun folosesc din ce în ce mai frecvent acest argument distorsionat pentru a sugera, în mod fals, că noile lor produse – țigările electronice, produsele din tutun încălzit sau pliculețele cu nicotină – ar fi mai puțin dăunătoare decât țigările tradiționale. Prin această strategie, industria nu doar încearcă să minimalizeze riscurile reale pentru sănătate asociate acestor produse, ci urmărește și un alt avantaj major: obținerea unor taxe mai mici, prezentându-și produsele drept opțiuni cu „risc redus”.

Directorul General al OMS: Industria nu reduce daunele, le produce

În prima zi a COP11, la o masă rotundă ministerială cu participarea oficialilor din Belgia, Uruguay și Comisia Europeană, directorul general al OMS a vorbit despre riscurile pe care le implică noile produse cu nicotină. Și despre falsa narațiune a industriei tutunului că ar fi interesată de a nu mai produce îmbolnăvire și dependență.

„Tutunul ucide anual peste 7 milioane de oameni. Ne-am obișnuit atât de mult cu această afirmație, încât nu ne mai șochează. Dar ar trebui. Dacă tutunul ar fi un virus, l-am numi pandemie. Cercetătorii s-ar întrece să dezvolte vaccinuri împotriva lui. Guvernele și instituțiile de sănătate publică ar face tot ce le stă în putință pentru a-i opri răspândirea, pentru a proteja populația și pentru a diminua impactul economic, social și de mediu. În schimb, tutunul este o industrie de miliarde de dolari, răsplătită de investitori și apărată de o armată de lobbyiști”, a spus directorul general al OMS, Tedros Ghebreyesus.

„Convenția-Cadru a OMS pentru Controlul Tutunului rămâne cea mai bună apărare a lumii împotriva acestei amenințări fără precedent. De când Convenția a intrat în vigoare, acum 20 de ani, consumul de tutun a scăzut cu o treime la nivel global. Astăzi, peste 6,1 miliarde de oameni, trei sferturi din populația lumii, sunt protejați de cel puțin una dintre măsurile MPOWER ale OMS privind controlul tutunului, comparativ cu doar un miliard în 2007. Industria continuă să dezvolte noi produse pentru a atrage noi clienți și pentru a continua să profite de pe urma dependenței, bolii și morții. Problema industriei tutunului este că își omoară propriii clienți. Prin urmare, are nevoie să-i înlocuiască. Școlile au devenit noul câmp de luptă, unde companiile încearcă să recruteze adolescenți cu ambalaje colorate, arome dulci și influenceri în social media. A viza copiii cu produse toxice și care provoacă adicție nu înseamnă reducerea riscurilor, ci producerea lor. În fața acestor amenințări, Convenția rămâne la fel de relevantă ca întotdeauna”, a continuat directorul general al OMS.

Ion Șalaru: Republica Moldova va susține măsurile propuse de Secretariatul Convenției Cadru a OMS

Ion Șalaru, șef al Departamentului pentru prevenirea maladiilor non-transmisibile din cadrul ANSP, membru al delegației din Republica Moldova care participă la COP11, a declarat pentru Sănătate INFO, că Republica Moldova va susține propunerile făcute de secretariatul CCCT.

„Agenda COP11 aduce în prim-plan teme esențiale, de la evaluarea implementării Convenției, până la un subiect abordat în premieră: impactul asupra mediului al deșeurilor generate de produsele din tutun și nicotină. Nu mai putem ignora faptul că industria produce volume tot mai mari de deșeuri, de la filtre din plastic, până la baterii și dispozitive electronice, care au efecte grave asupra mediului. Republica Moldova susține raportul dedicat acestui subiect și va solicita recomandări clare pentru state. Un alt punct critic îl reprezintă interferența tot mai agresivă a industriei în politicile publice, în special prin promovarea falsului concept de „reducere a riscurilor”. Este îngrijorător că inclusiv medici au trecut în tabăra industriei și participă la evenimente paralele în Geneva pentru a legitima acest narativ. Considerăm că această abordare este incompatibilă cu etica medicală și cu obiectivele de sănătate publică. Industria încearcă să convingă guvernele că, dacă fumatul nu poate fi eliminat, atunci ar trebui încurajate „produse mai puțin dăunătoare”, deși toate conțin nicotină și creează dependență. De aceea, articolul 5.3 trebuie aplicat strict, pentru că industria tutunului nu este partener al guvernelor, ci sursa problemei. În esență, narațiunea despre „risc redus” este doar un tertip menit să prelungească dependența și să normalizeze noile produse în societate”, a declarat Ion Șalaru.

OMS a emis noi recomandări privind reglementarea produselor din tutun

În cadrul COP11, OMS a publicat al zecelea raport al Grupului de studiu privind reglementarea produselor din tutun, un document care oferă cea mai cuprinzătoare analiză dovezilor existente privind riscurile asociate produselor din tutun și nicotină și formulează recomandări pentru reglementarea eficientă a acestora. Experții care au participat la elaborarea raportului atrag atenția că țigările electronice, produsele din tutun încălzit, pliculețele cu nicotină și noile forme de nicotină sintetică sunt folosite agresiv de industria tutunului pentru a recruta noi consumatori.

Raportul cere statelor să introducă interdicții clare asupra aromelor și aditivilor care cresc atractivitatea acestor produse, de la arome dulci și fructate, până la substanțe sintetice care imită mentolul. OMS recomandă, de asemenea, reglementarea strictă a nicotinei sintetice și a analogilor de nicotină, folosiți de producători pentru a ocoli cadrul legal existent.

Pentru dispozitivele electronice, documentul propune limitarea puterii și a volumului de lichid, precum și standarde obligatorii care să reducă expunerea la substanțe toxice. În paralel, OMS cere interzicerea designului atractiv pentru minori, produse care imită jucării, gadgeturi sau dulciuri, precum și interzicerea marketingului în mediul digital, inclusiv cu implicarea vedetelor și a formatorilor de opinie.

Raportul subliniază, de asemenea, că produsele inovative trebuie taxate la același nivel ca produsele tradiționale, respingând argumentele industriei privind pretinsul „risc redus”. În prezent, unele țări aplică o taxare diferențiată, mai scăzută pentru aceste produse, ceea ce le face mai accesibile pentru consumatori.

Cea de-a unsprezecea sesiune a COP are loc în perioada 17-22 noiembrie 2025 în Geneva, Elveția. Înaintea începerii evenimentului, secretariatul CCCT al OMS a avertizat printr-un comunicat public că industria tutunului și-a intensificat eforturile de a interfera cu activitatea Conferinței părților (COP), pentru a slăbi măsurile globale de control al tutunului.

CCCT a OMS este primul tratat negociat sub egida OMS și unul dintre cele mai larg și prompt adoptate tratate ale Organizației Națiunilor Unite din istorie. Un total de 183 de părți au aderat la convenție, care a intrat în vigoare acum 20 de ani.

Miturile dezinformatoare ale industriei tutunului, lansate în jurul Conferinței părților la Convenția-cadru a OMS privind controlul tutunului, combătute rând pe rând

Profesori din RM, victime ale unei scheme prin care industria tutunului a încercat să manipuleze consultările publice la nivel european

Interzis prin lege. Medicii nu au voie să promoveze produse din tutun, alcool sau alimente ultraprocesate

Tag: cop11 geneva elvetia industria tutunului republica moldova

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.