Promisiuni electorale periculoase pentru sănătatea publică. Renato Usatîi: „Este vorba de o greșeală apărută în ziarul partidului”

Sursa Foto: Publicaţia „Pentru un mediu fără tutun în restaurante, baruri, cafenele”

Cristina Ghermanschi

22 septembrie, 2025, 14:34

Vizualizări: 853

Un partid politic din Republica Moldova, aflat în campanie pentru alegerile parlamentare din 2025, a inclus în lista sa de priorități „crearea de spații speciale pentru fumători în HoReCa și eliminarea interzicerii fumatului în spațiile deschise”. Propunerea figurează cu numărul 35 în programul electoral al „Partidului Nostru”, condus de Renato Ustatîi, și a fost publicată în ediția nr. 32 a ziarului formațiunii, „Сила в Правде”.

O prioritate electorală care contrazice sănătatea publică

Vom preciza, că această inițiativă contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova în domeniul sănătății publice, inclusiv prevederilor legislației naționale privind controlul tutunului și obligațiilor internaționale asumate prin Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății. Specialiștii în controlul tutunului atrag atenția că expunerea la fumul de tutun, chiar și în spații parțial delimitate, implică riscuri pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu problem de sănătate.

Organizațiile de sănătate publică au reiterat în repetate rânduri că singura modalitate eficientă de protecție împotriva efectelor nocive ale fumului de țigară este interdicția completă a fumatului în spațiile publice. Potrivit acestora, relaxarea actualelor repevederi legale ar putea avea un impact negativ atât asupra sănătății populației, cât și asupra imaginii Republicii Moldova ca stat angajat în promovarea unor politici moderne și aliniate la standardele europene.

Deocamdată, „Partidul Nostru” nu a explicat în ce mod intenționează să împace această prioritate electorală cu recomandările instituțiilor medicale și angajamentele internaționale în materie de sănătate publică.

Replica președintelui partidului politic „Partidul Nostru”

Renato Usatîi a declarat pentru Sănătate INFO că nu-l interesează poziția Organizației Mondiale a Sănătății, care consideră fumatul una dintre principalele cauze de deces.

„Pe mine mă interesează standardele actuale din Uniunea Europeană. În Germania, Spania sau Franța, la terase se fumează. Jumătate din terasă poate fi destinată fumătorilor, cealaltă – nefumătorilor. Există spații pentru fumat, inclusiv în aeroporturi. Legea care interzice fumatul în spațiile publice nu funcționează. Mergeți prin restaurantele din Chișinău: în jumătate dintre ele se fumează, iar în celelalte nu, dar doar acolo unde proprietarii nu achită „taxe de protecție”.

Totuși, Renato Usatîi a precizat că în ziar s-ar fi strecurat o greșeală și că, în realitate, formațiunea pe care o conduce propune amenajararea spațiilor speciale pentru fumători, în aer liber.

Ce omite Renato Usatîi, atunci când vorbește despre restricțiile la fumat în Uniunea Europeană

Deși liderul „Partidul Nostru” invocă exemple europene pentru a justifica relaxarea restricțiilor în Republica Moldova, realitatea este mai complexă: în multe state, regulile devin mai stricte, nu mai permisive. Spania, Italia și Franța sunt exemple de țări care își consolidează legislația, nu o relaxează. Exemplele prezentate de Renato Usatîi sunt deja învechite. De asemenea, Germania nu reprezintă un model unitar de politici de control a tutunului. Diferite landuri (regiuni) își reglementează de sine stătător politicile antitun și nicotină.

Apoi, Uniunea Europeană nu are reguli unice privind fumatul și consumul de nicotină în spațiile publice. Fiecare țară membră UE decide propriile interdicții. Mai mult, tendința general,în acest moment, este de înăsprire a legislației antitutun, nu de relaxare a ei. De exemplu, Spania a anunțat planuri de a interzice fumatul pe terase și plaje, iar în Italia, orașul Milano a introdus reguli restrictive în aer liber. Chiar și Franța extinde interdicțiile pentru a proteja copiii și viitoarele generații de aceste produse nocive pentru sănătate.

Astfel, afirmațiile lui Renato Usatîi simplifică excesiv situația europeană privind restricțiile de consum a tutunului și contrazic recomandările de sănătate publică.

Deocamdată, doar „Partidul Nostru” are în agenda sa electorală prevederi privind relaxarea măsurilor anti-fumat în Republica Moldova.

Sursa foto: Ziarul „Сила в Правде” nr.32

Context privind impunerea restricțiilor legale anti-tutun și nicotină în Republica Moldova și state membre ale UE

În Republica Moldova, dar și în toate statele dezvoltate legislația privind controlul tutunului care reglementează fumatul urmărește, în prim plan, protecția copiilor de emisiile toxice ale produselor din tutun și celor conexe. Scopul legislației privind controlul tutunului este asigurarea de către stat a condiţiilor necesare pentru protejarea sănătăţii populaţiei de consecinţele consumului produselor din tutun și nicotină şi de expunerea la fumul și aerosolul acestora.

Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului stabilește că controlul tutunului este un mecanism regulator instituit de stat care urmăreşte reducerea daunelor pentru sănătate generate de consumul produselor din tutun şi al produselor conexe şi de expunerea amisiisle toxice ale acestora. Legea nu stabilește vreo normă specială pentru interdicția fumatului în unitățile HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Catering), ci interzice fumatul în toate spațiile publice închise și semiînchise, la locurile de muncă, indiferent de tipul de proprietate și modul de acces. Prin urmare în spațiile publice semideschise și deschise ale unităților HoReCa (terase semideschise și deschise) fumatul nu este interzis.

Sursa: Ghidul practic de aplicare a legii care protejează de expunerea la fumul de tutun în spațiile publice și la locurile de muncă (Ministerul Sănătății)

Interzicerea parţială a fumatului şi-a demonstrat ineficienţa

Norma de interzicere a fumatului în spații publice închise, semideschise, la locurile de muncă, indiferent de tipul de proprietate și modul de acces nu a fost inclusă arbitrar în lege. Interdicția este argumentată prin faptul că nu pot exista condiții, inclusiv prin sistem de ventilație, în care emisiile toxice ale produselor de tutungerie să fie eliminate complet.

Astfel încăperile special amenajate pentru fumat, chiar dacă sunt echipate cu sisteme de ventilaţie, nu protejează de efectele dăunătoare ale fumatului pasiv. Fumul se va infiltra inevitabil în zonele pentru nefumători, sistemele de ventilaţie nu elimină complet fumul de tutun şi lucrătorii sunt nevoiţi să se afle în aceste încăperi pline cu toxine pentru a deservi clienţii. În plus, crearea şi întreţinerea a astfel de spaţii, precum şi asigurarea respectării regulilor de conduită în ele, sunt foarte costisitoare, inclusiv creează concurență neloială pe piața sectorului de alimentație publică și cel hotelier.

Sursa: Publicaţia „Pentru un mediu fără tutun în restaurante, baruri, cafenele”

„Dovezile organizațiilor și instituțiilor de sănătate publică arată că industria tutunului încearcă să submineze eforturile acestora pentru protejarea oamenilor de efectele nocive ale emisiilor produselor din tutun și nicotină. Industria tutunului promovează adoptarea unor măsuri „ce corespund intereselor” fumătorilor, cum ar fi instituirea interdicţiei parţiale a fumatului sau spaţii special amenajate pentru fumat. Astfel de „luare în consideraţie a intereselor” permite fumătorilor să continue să fumeze în locuri publice şi nu oferă o protecţie completă a nefumătorilor de de emisiile toxice”, a relatat Ghenadie Țurcanu de la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

Documente interne ale unei companii transnaționale de produse de tututungerie arată că aceasta a cunoscut despre eficienţa scăzută a tehnologiilor de ventilare şi filtrare a aerului în încăperile unde se fumează. Cu toate acestea, începând cu mijlocul anilor 1990, compania le-a promovat activ ca o alternativă a interzicerii fumatului în instituţiile din industria de agrement. Conform documentelor, interesul companiei pentru sistemele de ventilaţie s-a bazat în principal pe dorinţa de a reduce nevoia de restricţionare a fumatului în încăperile de timp închis în întreaga lume (Leavell NR, Muggli ME, HurtRD, Repace J. Blowing smoke: British American Tobacco’s air filtration scheme. British Medical Journal 2006;332(7535):227-29).

„Istoria se repetă”

Încă din 2016, o investigație jurnalistică a arătat cum o companie de cabine pentru fumat încerca să-și deschidă piața prin Parlament. Spre meritul lor, deputații de atunci au ales să protejeze sănătatea publică și au respins presiunile comerciale. Astăzi însă ideea revine prin promisiuni electorale, ceea ce ridică întrebarea: vor fi actualii politicieni la fel de responsabili ca predecesorii lor sau vor pune mai presus interesele comerciale decât sănătatea publică?

„Se calcă a două oară pe aceeași greblă”

Eliminarea restricțiilor pentru fumat a fost promovată și în trecut. O publicație online independentă din Moldova a relatat în 2022 că fostul deputat român Cristian Rizea strângea semnături pentru a-și crea propriul partid „Moldova, Rizea și poporul” și în programul viitorului partid promitea eliminarea restricțiilor pentru fumat.

Cei mai afectați sunt tinerii

Date internaționale arată că în multe ţări posturile de servire în restaurante şi hoteluri sunt ocupate preponderent de tineri, în special cei cu vârste între 16-29 de ani și că aceste roluri sunt frecvent ocupate de femei tinere. Asta înseamnă că relaxarea regulilor expune în special persoane tinere, aflate în dezvoltare și la început de carieră.

Numeroase studii internaționale arată că angajații din sectorul HoReCa, în special tinerii chelneri, sunt printre cei mai expuși la efectele nocive ale emisiilor toxice ale produselor de tutungerie atunci când legislația permite existența spațiilor speciale pentru fumat. Cercetări publicate în International Journal of Environmental Research and Public Health și de către Centers for Disease Control and Prevention (CDC) confirmă că nivelul de nicotină și particule toxice în aceste „spații speciale pentru fumat” rămâne ridicat, iar separarea fizică sau ventilarea nu oferă protecție reală. În consecință, tinerii care lucrează ca chelneri inhalează zilnic substanțe cancerigene și toxice, ceea ce crește riscul de boli respiratorii, cardiovasculare și oncologice. La rândul său, așa zisul „acord al chelnerului” de a lucra și deservii clienții în „spații speciale pentru fumat” se contrazice cu legislația securităţii şi sănătăţii în muncă.

Sursa: Publicaţia „Pentru un mediu fără tutun în restaurante, baruri, cafenele”

În unitățile de alimentație publică unde se fumează, nivelul de particule toxice (PM2.5) este de 2–5 ori mai mare decât pe o autostradă aglomerată (CDC, 2022). Chelnerii și barmanii expuși constant la fum au un risc cu 25–30% mai mare de boli cardiovasculare și un risc semnificativ crescut de cancer pulmonar (rapoarte OMS și CDC).

Organizația Mondială a Sănătății subliniază clar că singura măsură eficientă este interzicerea totală a fumatului în spațiile publice închise, nu crearea unor spații separate. Astfel, promovarea unor spații speciale pentru fumat în HoReCa înseamnă, de fapt, expunerea directă și continuă a tinerilor lucrători la un pericol major pentru sănătate.

„De la casele oamenilor la HoReCA: extinderea expunerii la fum?”

Nu este de ajuns că nefumătorii sunt deja expuși la fumatul pasiv în propriile locuințe (în Moldova, aproape un sfert din populație 23,3% a respirat fum de țigară acasă în ultimele 30 de zile, iar grupele de vârstă mai tinere sunt expuse și mai frecvent, potrivit Studiului STEPS 2021). Acum, partidul respectiv vrea să extindă acest pericol și în unitățile HoReCa, dar și în spațiile publice deschise – locuri unde copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice petrec timp și ar trebui să fie protejați, nu condamnați la inhalarea de substanțe toxice.

„O politică împotriva copiilor”

Relaxarea legislației ar însemna nu doar expunerea tinerilor lucrători, dar și un semnal negativ pentru copii și adolescenți, care ar percepe fumatul ca pe un comportament acceptabil și ceva normal. În loc să protejeze generațiile viitoare, astfel de politici riscă să crească numărul de tineri consumatori de tutun și nicotină.

Teia Procopie și Grigore Rînja: „Sănătatea noastră nu se negociază, nu se vinde și nu se cumpără!”

„Fumatul pasiv” (expunerea la emisiile toxice ale produselor din tutun și nicotină) este dăunător, mai ales la copii. Acesta poate cauza astm, infecții respiratorii, probleme de auz, subdezvoltare a plămânilor, agravare de alergii, alte boli cronice. Riscul de expunere pasivă crește pentru toți, dar mai ales pentru cei care au sistemul imunitar mai fragil (copii, vărstnici, persoane cu boli cronice ale aparatului respirator și cardiovascular etc.). Deși spațiile deschise par mai sigure, dacă restricțiile sunt anulate, fumul poate afecta atât angajații cât și vizitatorii în zonele adiacente, sau în locuri unde copiii merg frecvent (terenurile de joacă, terenurile de sport, stațiile de transport public și alte).

Stidiile Organizației Maondiale a Sănătății evidențiază că copiii expuşi la fumul secundar de tutun cu 50-100% mai mult se îmbolnăvesc de boli acute respiratorii de asemenea, sunt mai susceptibili la infecţii ale urechilor, malformaţii congenitale şi probleme comportamentale. De asemenea, expunerea la emisiile toxice de tutun și nicotină creşte cu 25-30% riscul de boli cardiace coronariene, riscul de boli cardiace coronariene acute - cu 25-35%, riscul de cancer pulmonar - cu 20-30%. În fiecare an, fumatul pasiv este cuza a 1,3 miloane de decese premature în întreaga lume (OMS, 2023).

Ina Palii: „Sănătatea copiilor nu trebuie să fie influențată de interesele industriei tutunului!”

Modificările la Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului, aprobate de Parlament la 29 mai 2025 au scopul de a proteja persoanele care se află în spațții deschise, în special copiii, de expunerea la emisiile toxice ale produselor din tutun și celor conexe.

Eliminarea interdiciei fumatului în aceste spațiile publice deschise frecventate cel mai des de copii, vîrstnici, personane cu afecțiuni cronice, va afecta sănătatea acestora, ceea ce va influența negativ sănătatea publică. Aici trebuie de menționat că în spații publice deschise, alte decât cele stabilite de Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului, fumatul nu este interzis.

Oamenii vor să respire aer curat – nu toxine

Studiul Opinia populaţiei privind pericolul expunerii la fumul de tutun şi eficienţa legilor antifumat arată că 84% dintre cetățenii Republicii Moldova ar susține un lider politic sau un partid care ar promova legi de protecție împotriva expunerii la fumul de tutun.

Oamenii își doresc legi mai stricte pentru controlul tutunului, atât în UE, cât și în afara ei. Industria promovează un mit electoral în fața politicienilor

„Populația este foarte clară: oamenii vor protecție, nu expunere la toxine. Toate marile organizații științifice din lume, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului și Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale al SUA, au ajuns la aceeași concluzie: fumul secundar de țigară reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea oamenilor și este una dintre principalele cauze ale îmbolnăvirilor și deceselor. Dovezile organizațiilor internationale de control al tutunului arată că relaxarea legii nu este cerută de populație”, a declarat Ghenadie Țurcanu de la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

Părinții față în față cu noile restricții anti-fumat: Mai puține locuri pentru fumat, mai puține tentații pentru copii

Legile antifumat nu afectează economic industria HoReCa

Institutul Național al Cancerului din SUA și Organizația Mondială a Sănătății au efectuat o analiză amplă a literaturii economice dedicate luptei împotriva tutunului și au descoperit că toate studiile bine concepute și realizate ajung la concluzia că legile care interzic fumatul în locurile publice și la locul de muncă „nu au consecințe economice nefavorabile pentru întreprinderi, inclusiv restaurante și baruri. Dimportivă, fumatul în spațiile publice închise și la locurile de muncă impune o povară financiară grea din cauza creșterii cheltuielilor pentru asistența medicală, a pierderilor de productivitate din cauza bolilor și a deceselor premature, a cheltuielilor mai mari cu asigurările, curățenia și întreținerea clădirilor. Prin urmare legislația antifumat aduce beneficii economiei, eliminând cauza principală a acestei poveri. Astfel că legile antifumat au adesea un impact economic pozitiv asupra afacerilor. Majoritatea studiilor care au constatat că legile antifumat au consecințe economice negative au fost finanțate de industria tutunului sau au fost prost concepute (WHO, IARC, Evaluating the Effectiveness of Smoke-free Policies)

Cine profită de pe urma relaxării legii?

Țurcanu afirmă că inițiativa nu este întâmplătoare. „Analizele OMS arată că de fiecare dată când cineva încearcă să redeschidă discuția despre „spații speciale pentru fumat”, în spate se află interesele directe ale industriei tutunului. Aceasta are nevoie de vizibilitate și de normalizarea fumatului, mai ales în rândul tinerilor. De altfel, strategiile industriei sunt bine documentate la nivel internațional: prezentarea măsurilor de protecție ca „limitări ale libertății”, promovarea „alegerii individuale” și încercarea de a crea excepții pentru HoReCa sunt tactici menite să submineze politicile de sănătate publică. În conformitate cu Convenția-cadru a OMS privind controlul tutunului, Convenția internațională a Organizației Națiunilor Unite privind drepturile economice și sociale și alte tratate în domeniul drepturilor omului și Constituția Republicii Moldova, guvernul are obligația de a garanta dreptul cetățenilor lor la cele mai înalte standarde de protecție a sănătății, a vieții și a unui mediu de lucru sigur. Nu există un drept constituțional la fumat”.

Întrebarea la care trebuie să răspundă politicienii

În timp ce majoritatea cetățenilor cer mai multă protecție împotriva emisiilor toxice ale produselor din tutun și nicotină, se încearcă promisiuni electorale pe placul industriei tutunului. Întrebarea nu mai este dacă această prioritate contravine sănătății publice – răspunsul este evident. Întrebarea reală este: câți politicieni sunt dispuși să sacrifice sănătatea tinerilor și a copiilor pentru sprijinul unei industrii care vinde boală și moarte?

Decesele provocate de fumat

Conform Ministerului Sănătății, în Republica Moldova fumatul provoacă anual circa 6.000 de decese premature. Studiile OMS relevă că din numărul total de decese provocate de fumat cca 22% se înregistrează în rândul nefumătoriilor care sunt expuși la emisiilșe toxice ale produselor de tutungerie. Datele internaționale arată dimensiunea tragediei ascunse: aproape 47% dintre victimele fumatului pasiv sunt femei nefumătoare, iar 28% sunt copii (Worldwide burden of disease from exposure to second-hand smoke: a retropective analysis of data from 192 countries. Lancet 2010). Conform OMS fumatul pasiv creşte cu 25-35% riscul de a dezvolta Sindromul Coronarian Acut care este una dintre pricipalele cause de deces.

Cu alte cuvinte, cei care plătesc cel mai scump pentru industria tutunului nu sunt fumătorii, ci persoanele vulnerabile care sunt expuse la emisiile toxice ale produselor de tutungerie.

Detalii noi în cazul medicilor români care ar fi obținut diplome false în Republica Moldova

Cum afectează țigările sănătatea fetelor

Профессора из Молдовы стали жертвами схемы, с помощью которой табачная индустрия пыталась манипулировать общественными консультациями в Европе

Tag: platforma electorala partidul nostru crearea spatiilor pentru fumat expunerea la fum de tigara Renato Usatii

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.