Oamenii își doresc legi mai stricte pentru controlul tutunului, atât în UE, cât și în afara ei. Industria promovează un mit electoral în fața politicienilor
Irina Papuc
23 aprilie, 2025, 15:36
Vizualizări: 1365
Industria tutunului și-a intensificat în ultimii ani eforturile de influențare a procesului decizional, atât în interiorul cât și în afara UE, încercând să blocheze sau să întârzie implementarea unor reglementări mai stricte asupra produselor din tutun. Interferențele devin cu atât mai vizibile când miza jocului sunt produsele inovative, cum ar fi țigaretelor electronice, produsele din tutun încălzit sau pliculețele cu nicotină.
Pentru a întârzia cât de mult posibil reglementarea acestora, industria tutunului încearcă să convingă guvernele și decidenții politici că astfel de măsuri nu ar beneficia de sprijinul populației și ar putea genera un cost politic pentru cei care le susțin. Această analiză reunește dovezi atât din Uniunea Europeană, cât și din afara acesteia, care demonstrează în mod clar că sprijinul public pentru măsurile restrictive privind produsele din tutun și nicotină este solid și în continuă creștere. Nu există argumente credibile care să justifice retragerea sprijinului politic pentru aceste politici. Mai mult, chiar și fumătorii susțin reglementări mai stricte – fie că este vorba despre limitarea promovării, restrângerea accesului sau extinderea spațiilor în care fumatul să fie interzis.
Această poziție este, însă, contrazisă categoric de datele oficiale obținute prin sondaje de opinie la nivelul UE. Cele mai recente Eurobarometre – Special Eurobarometer 506 „Attitudes of Europeans towards tobacco and electronic cigarettes” și Special Eurobarometer 539 „Attitudes of Europeans towards tobacco and related products” – arată că cetățenii europeni nu doar că sunt pe deplin conștienți de riscurile asupra sănătății asociate produselor din tutun, fie ele tradiționale sau „alternative”, ci și că susțin în mod covârșitor extinderea spațiilor fără fumat și introducerea unor reglementări mai stricte pentru toate formele de consum de tutun.
Această disonanță dintre discursul industriei și realitatea socială relevată prin cercetare sociologică obiectivă subliniază o nevoie urgentă: aceea ca factorii de decizie să își fundamenteze politicile de sănătate publică pe date și pe voința cetățenilor, nu pe interesele comerciale ale unui sector economic dăunător. În rândurile următoare, vom analiza în profunzime rezultatele acestor sondaje pentru a evidenția cât de puternic și clar este sprijinul public pentru măsuri mai ferme privind controlul fumatului în spațiile publice, precum și nivelul crescut de conștientizare a riscurilor produselor din tutun.
Percepția asupra riscurilor asociate cu țigările electronice și produsele din tutun încălzit
Un element fundamental care se desprinde din datele analizate este nivelul ridicat de conștientizare în rândul cetățenilor europeni privind riscurile pentru sănătate ale noilor produse din tutun. Potrivit Eurobarometrului „Attitudes of Europeans towards tobacco and electronic cigarettes, 65% dintre respondenți consideră că țigările electronice sunt dăunătoare, iar 64% afirmă același lucru despre produsele din tutun încălzit.
Mai mult, percepția negativă asupra acestor produse este în creștere. Proporția celor care cred că țigările electronice sunt nocive a crescut cu 10 puncte procentuale față de 2017, semn clar al unei înțelegeri tot mai largi asupra implicațiilor asupra sănătății.
Expunerea în spații publice și susținerea pentru măsuri de restricție
Un alt aspect esențial surprins în ambele rapoarte este creșterea semnificativă a expunerii la fumat – inclusiv la noile forme de tutun – în spațiile publice. În 2020, 28% dintre respondenții care au vizitat baruri în ultimele 6 luni au declarat că au fost expuși la aerosoli de țigări electronice sau produse din tutun încălzit în interior, un procent semnificativ mai mare decât în cazul fumatului convențional (16%).
Această realitate contrastează cu dorința oamenilor de a trăi într-un mediu curat, fără fum de tutun.
Sprijinul pentru aceste măsuri este deosebit de ridicat în anumite state membre. De exemplu:
• În Finlanda, 86% dintre respondenți susțin interzicerea utilizării țigaretelor electronice și a produselor din tutun încălzit în locurile publice unde fumatul este deja interzis;
• În Suedia și Irlanda, peste 82% dintre cetățeni sunt în favoarea extinderii spațiilor fără fumat în aer liber, în special în zonele frecventate de copii;
• În Portugalia, 70% susțin interzicerea utilizării țigaretelor electronice și a produselor din tutun încălzit în locurile publice unde fumatul este deja interzis;
• În Ungaria, peste 65% dintre cetățeni și peste 52% de cetățeni din România susțin interzicerea utilizării țigaretelor electronice și a produselor din tutun încălzit în locurile publice unde fumatul este deja interzis;
• În UE, sprijinul pentru interzicerea aromelor la țigările electronice depășește 50% în 14 țări, semnalând o preocupare clară privind protejarea tinerilor de inițierea în fumat.
Aceste cifre demonstrează că susținerea pentru politici ferme nu este marginală sau limitată geografic – este un curent majoritar, bine ancorat în toate regiunile UE.
Sprijin pentru politici ferme de control
Eurobarometrul „Attitudes of Europeans towards tobacco and related products” (2023) arată că, la nivelul întregii UE, 61% dintre europeni susțin reglementarea fumatului în spațiile exterioare.
Procentajul variază între 78% în Estonia și Lituania și 50% și 46% în Cipru și Grecia. De altfel, doar în Grecia nu s-a format o majoritate pe marginea acestui subiect.
Datorită susținerii majoritare a cetățenilor europeni pentru măsuri mai stricte de control al tutunului, Consiliul UE a adoptat, în Decembrie 2024, o nouă Recomandare prin care înlocuiește Recomandarea 2009/C 296/02. Astfel, statele membre sunt încurajate să extindă interdicțiile existente, inclusiv în spațiile în aer liber asociate unităților de prestări de servicii.
Documentul actualizat subliniază necesitatea unei protecții sporite împotriva expunerii pasive la fumul de tutun și aerosolii secundari. Potrivit punctului 4 a Recomandării, statele membre sunt încurajate să interzică fumatul și utilizarea produselor emergente în spațiile în aer liber asociate restaurantelor, barurilor și cafenelelor, precum și în alte locuri publice frecventate de copii și tineri.
Este important de menționat că Planul European de Combatere a Cancerului urmărește crearea unei „generații fără tutun” până în 2040. Aceasta înseamnă că până atunci, statele membre trebuie să reducă consumul de produse din tutun sub nivelul de 5%, ceea ce este cu adevărat o țintă îndrăzneață, dar necesară.
Republica Moldova: 9 din 10 femei și 7 din 10 bărbați ar susține politic un partid care i-ar proteja de fumul de tutun
S-ar putea crede că Republica Moldova, fiind în proces de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, gândește diferit de restul statelor UE, în baza influențelor culturale și sociale. Totuși, studiile arată că moldovenii gândesc la fel ca europenii. Într-un studiu desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) încă în anul 2013 moldovenii au răspuns fără echivoc și loc de interpretări că ar susține un partid sau o persoană din conducerea țării care i-ar proteja de fumul de tutun.
Conform studiului, 84 la sută dintre moldoveni, ar susține o persoană din conducerea ţării sau un partid politic, dacă ar promova o lege antitutun, care i-ar proteja de expunerea la fumul de tutun. Dezagregat pe sexe, 91 la sută dintre femei ar susține sau și-ar da votul pentru partidul politic ce ar promova o lege care să le ocrotească sănătatea de fumul de tutun. Printre bărbați, 76 la sută au răspuns că ar susține o formațiune politică sau o persoană care ar veni cu o asemenea inițiativă.
Astfel de studii nu s-au mai desfășurat pentru a avea date comparative, însă exemplele internaționale arată că susținerea pentru astfel de politici crește, chiar și în statele unde rata fumatului este ridicată, iar indicele interferenței industriei tutunului este mare.
Sprijinul nu este limitat la UE. Britanicii acceptă abordarea „nanny state” și sprijinul pentru politicile ferme
În Marea Britanie, dezbaterea în jurul conceptului de „nanny state” a revenit în prim-plan odată cu propunerea legislativă a premierului Rishi Sunak de a interzice pe viață vânzarea de țigări persoanelor născute după 2008.
Deși unii parlamentari conservatori au criticat măsura ca fiind excesiv de paternalistă, sprijinul public este remarcabil: 59% dintre britanici susțin această politică. În același timp, liderul opoziției Keir Starmer a afirmat că este pregătit să „poarte această luptă” pentru sănătatea copiilor, chiar dacă este acuzat că promovează politici de „stat dădacă”. Alte inițiative de sănătate publică, cum ar fi periajul dentar supravegheat în școli și interdicția utilizării smartphone-urilor de către minori, beneficiază și ele de sprijin majoritar.
În mod interesant, termenul „nanny state” a trecut de la o insultă ideologică la un cadru acceptabil pentru politici preventive. Sondajele recente arată că tot mai mulți britanici acceptă măsuri percepute cândva ca „draconice”, în special atunci când scopul este protecția minorilor și sănătatea publică. De asemenea, experți în dreptul sănătății publice susțin că măsurile care anterior păreau imposibil de implementat – cum ar fi interdicția fumatului în spațiile închise – au devenit norme sociale acceptate.
În Grecia și Ungaria este în creștere sprijinul pentru politicile privind fumatul și țigările electronice
Rezultatele unui studiu longitudinal, care analizat atitudinile fumătorilor din 7 țări europene față de politicile referitoare la țigările electronice, au arătat o creștere semnificativă a sprijinului pentru interzicerea utilizării țigărilor electronice în spațiile publice: în Grecia, de exemplu, procentul a crescut de la 51,7% în 2016 la 66% în 2018. De asemenea, sprijinul pentru interzicerea aromelor a crescut în Ungaria de la 34,3% la 43,3%, reflectând o înțelegere sporită a atractivității acestor produse pentru tineri.
Studiul a arătat că sprijinul pentru reglementare crește chiar și în rândul fumătorilor, ceea ce contrazice ideea că doar nefumătorii sprijină astfel de politici. Datele indică o schimbare lentă, dar constantă a percepției, spre o acceptare a politicilor de sănătate publică care vizează noile produse din tutun.
Un alt studiu publicat în BMJ Open, care a analizat atitudinile populației din Georgia față de politicile antifumat și interzicerea publicității la tutun, a arătat un sprijin larg din partea populației, cu 84,9% dintre respondenți susținând aceste măsuri. Interesant este că foștii fumători, alături de respondenții care n-au fumat niciodată, au manifestat cel mai mare nivel de susținere pentru politicile de control al tutunului. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.574 de persoane, selectate aleatoriu din diverse regiuni ale țării. Participanții au fost întrebați despre gradul lor de acord cu opt posibile restricții legate de fumat și publicitatea la tutun. Chiar și în rândul fumătorilor, majoritatea au sprijinit aceste politici. Autorii subliniază importanța limbajului utilizat într-un astfel de studiu, avertizând că folosirea unor expresii inadecvate poate distorsiona rezultatele cercetării – o strategie frecvent folosită de industria tutunului în studiile realizate în propriul beneficiu.
Contrar retoricii promovate de industria tutunului, oamenii, indiferent de țara în care locuiesc, conștientizează riscurile asociate consumului de tutun, inclusiv în formele „moderne” precum țigările electronice și produsele încălzite, și sprijină în mod activ măsurile de reglementare mai strictă.
Aceste concluzii ar trebui să dea încredere factorilor de decizie politică pentru a avansa politici coerente de sănătate publică, fără teama că acestea vor veni cu un preț politic. Dimpotrivă, studiile arată că astfel de măsuri se aliniază perfect cu așteptările oamenilor și contribuie direct la obiectivul de reducere a bolilor prevenibile și de protejare a generațiilor viitoare.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
05 decembrie, 2016, 14:02
Cele mai citite
Olga Cernețchi a preluat conducerea USMF „N.Testemițanu”, du ...
12 noiembrie, 2025, 17:43
Noul ministrul al Sănătății va fi Emil Ceban, rectorul USMF ...
27 octombrie, 2025, 10:19
Adrian Belîi: „USMF aplică IZO, orice mișcare lasă urme în d ...
07 noiembrie, 2025, 18:29
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, explică procedura de eliber ...
11 noiembrie, 2025, 16:33
Între promisiune și realitate: Ce a reușit și ce n-a reușit ...
24 octombrie, 2025, 17:26
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi12,88 %