Transparența decizională în Sănătate: Mai mult de două treimi din angajamentele asumate de Ministerul Sănătății nu au fost îndeplinite

Sursa Foto: Ministerul Sănătății

Irina Papuc

10 februarie, 2023, 13:23

Vizualizări: 1072

Mai mult de două treimi din acțiunile prevăzute în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2022 la capitolul Sănătate au rămas neîndeplinite, ceea ce demonstrează o eficiență scăzută în elaborarea și implementarea politicilor publice.

Este principala observație a raportului „Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional (Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, Planurile de acțiuni pentru anul 2022 ale MS, ANSP, AMDM, CNAM), perioada Ianuarie-Decembrie 2022”, publicat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova/Departamentul Sănătate Publică.

Raportul analizează modul în care autoritățile din domeniul Sănătății, și anume Ministerul Sănătății, Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) și Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), și-au respectat angajamentele asumate prin planurile de acțiuni, dar și cele privind procesul de transparență decizională.

„Cele mai complexe reforme pentru sistemul de Sănătate care vizau îmbunătățirea accesului la servicii medicale și farmaceutice, modernizarea instituțiilor medicale, regionalizarea serviciilor spitalicești, reforme care ar fi trebuit să exercite un impact major asupra unui număr reprezentativ de pacienți au rămas neîndeplinite. În anul 2023, vom continua să monitorizăm activitățile Ministerului Sănătății pentru a identifica dacă obiectivele ratate în 2022 se vor regăsi în noul plan de acțiuni”, au menționat autorii raportului.

În urma analizării modului în care instituțiile administrației publice centrale din domeniul sănătății au aplicat prevederile legislației privind organizarea procesului decizional și consultarea societății civile, studiul evidențiază că, în pofida dezvoltării unui cadru legislativ robust, instituțiile statului continuă să ia decizii unilateral, în termeni restrânși, fără respectarea unei agende clare și fără o consultare reală cu societatea. „Dreptul la informare este prevăzut în Constituția Republicii Moldova care spune că acesta nu poate fi îngrădit. Legislația a fost dezvoltată pentru a asigura cetățenilor dreptul la participarea în procesul decizional și de a-și expune părerea cu privire la intențiile guvernării. Societatea nu doar că trebuie să fie informată în ceea ce privește deciziile pe care intenționează autoritățile să le ia, dar să fie informată în timp util, astfel ca orice parte interesată să poată reacționa și să poată totodată să reacționeze prin mecanisme accesibile și eficiente. În acest context, prevederile Legii nr. 239/2008 și a HG nr. 967/2016 sunt aplicate doar parțial, mai mult mimat”, explică autorii.

Aceștia adaugă că, deși mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, stabilit prin HG nr. 967/2016, prevede diverse căi de informare în procesul decizional, doar o parte dintre acestea sunt aplicate în realitate: „Aici este important de menționat că deși unele instituții publică proiecte pentru consultare publică sau anunțuri de intenție, adesea termenii prevăzuți de legislație nu sunt respectați. Uneori, părțile interesate au fost puse în situația de a reacționa chiar și în 2 zile lucrătoare. Totodată, proiectele pentru consultare publică, dar mai ales anunțurile de intenție sunt publicate fără a fi însoțite de materiale aferente. Ministerul Sănătății este instituția cu cele mai multe proiecte supuse consultărilor publice, pe când CNAM a supus consultărilor publice un singur proiect. Celelalte instituții analizate în acest raport - ANSP și AMDM - nu au înregistrat nicio activitate pe platforma particip.gov.md”.

În ceea ce privește rigorile legislative, mai este important de menționat că toate instituțiile au înregistrat lacune în completarea paginilor web oficiale cu informații esențiale privind desfășurarea procesului decizional. Deși există categorii sau subcategorii dezvoltate dedicate acestui subiect, acestea nu sunt actualizate cu informațiile prevăzute în HG nr. 967/2016. Nicio instituție nu a promovat suficient linia telefonică instituțională de informare a societății civile și niciuna nu a raportat câte apeluri a înregistrat de la cetățeni. Deși au publicate liste cu organizații non-guvernamentale care participă la procesul decizional, se creează impresia că autoritățile au adoptat un rol pasiv în care se limitează la acestea, fără a fi interesate de a-și lărgi atât instrumentele de democrație participativă, cât și bazinul de cetățeni interesați de procesul decizional. În afara unor organizații care au tangență cu domeniul sănătății, autoritățile nu dezvoltă și nici nu încearcă să transforme acest proces în unul reprezentativ teritorial și ca pondere din societate. Totodată, autoritățile nu aplică niciun mecanism de informare a societății publice atunci când un proiect este retras din consultări publice și nici nu aduc la cunoștință motivele care au stat la baza retragerii proiectului din consultări publice.

„În ceea ce privește consultarea Planurilor de acțiuni și corespunderea acestora cu Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2021-2022 este important de menționat că doar 2 instituții au elaborat și au publicat pe paginile web oficiale planurile de acțiuni pentru anul 2022 – Ministerul Sănătății și CNAM. Conform analizei noastre, 72% din acțiunile prevăzute în Planul de acțiuni al Guvernului aprobat prin HG. 235/2021 au rămas neîndeplinite, ceea ce demonstrează o eficiență scăzută în elaborarea și implementarea politicilor publice. Așa cum am menționat deja, cele mai complexe reforme pentru sistemul de Sănătate care vizau îmbunătățirea accesului la servicii medicale și farmaceutice, modernizarea instituțiilor medicale, regionalizarea serviciilor spitalicești, reforme care ar fi trebuit să exercite un impact major asupra unui număr reprezentativ de pacienți au rămas neîndeplinite.

În cazul Agenției Naționale de Sănătate Publică, am făcut referire la Planul de acțiuni pentru aplicarea Metodologiei de stabilire a obiectivelor și indicatorilor de performanță a organelor de control de stat asupra activității de întreprinzător. AMDM a fost singura instituție care nu a publicat pe pagina web un asemenea document”, arată autorii raportului.

Raportul conține și o serie de recomandări care au fost transmise și autorităților centrale din domeniu. „Domeniul medical nu poate fi limitat la un anumit număr de funcționari sau organizații să ia decizii unilateral, fără să întrebe beneficiarul de ce are el nevoie. De aceea, este imperios ca autoritățile din domeniul sănătății să conștientizeze importanța unui proces consultativ adevărat cu societatea civilă și cu fiecare cetățean în numele căruia se iau decizii. Aplicarea selectivă a legislației, pentru a bifa doar niște activități realizate, sunt contraproductive și afectează dezvoltarea democrației într-un stat ce aspiră la valorile democrației europene. O asemenea abordare nu va genera schimbările dorite de societate, ci doar vor perpetua inechitatea și încălcarea drepturilor în asigurarea dreptului la sănătate”, subliniază autorii.

Astfel, printre recomandările menționate se numără:

- aplicarea și respectarea prevederilor Legii nr. 239/2008 și a HG nr. 967/2016 privind transparența în procesul decizional, fără aplicarea selectivă a acestora;

- promovarea în loc vizibil, pe paginile web oficiale, inclusiv prin campanii de comunicare, a liniilor telefonice instituţionale de informare a societăţii civile;

- promovarea în mass-media și prin intermediul campaniilor de informare a mecanismelor legale de democrație participativă, cu rolul de a informa societatea cu privire la posibilitățile legale pe care le au pentru a se expune pe marginea subiectelor de sănătate de interes public;

- dezvoltarea categoriilor necesare pe paginile web oficiale privind procesul de transparență decizională, în mod intuitiv și ușor accesibil pentru utilizatori, și completarea acestora cu informațiile prevăzute în HG 967/2016;

- respectarea termenilor privind consultarea publică și a anunțurilor de elaborare a proiectelor;

- publicarea sintezelor privind recomandările făcute de societatea civilă, atât în cazul proiectelor supuse consultărilor publice, cât și în cazul proiectelor retrase de la procesul de consultare publică;

- publicarea planurilor de activitate pe paginile web oficiale, care să fie la dispoziția tuturor părților interesate.

Nouă schemă de escrocherie. Persoane necunoscute pretind că reprezintă CNAM și solicită plăți pentru asigurarea medicală

Spitalele din Republica Moldova au fost dotate cu dispozitive medicale de peste jumătate de miliard de lei în ultimii 6 ani

Dispozitivele medicale, un tărâm gri cu profituri de milioane. Statul nu poate verifica cât de corect funcționează acestea și dacă pot răni pacienții. Ministerul Sănătății propune o nouă lege

Tag: ministerul sanatatii moldova, centrul pas, planul de actiuni al guvernului, transparenta decizionala

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.