Svetlana Doltu: Tuberculoza rezistă datorită persoanelor care nu-și cunosc statutul de bolnav

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

27 martie, 2023, 08:47

Vizualizări: 1979

O persoană bolnavă de tuberculoză care nu-și cunoaște diagnoza și nu se tratează pune în pericol nu doar viața sa, dar și sănătatea celor din jur. Societatea taxează bolnavii de tuberculoză, iar stigma îi face pe mulți să evite medicii. În Republica Moldova există organizații neguvernamentale care îi ajută pe cei din grupurile vulnerabile să facă un control și să urmeze tratamentul dacă este cazul. Pentru binele lor și al comunității din care fac parte.

Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară AFI „Act for Involvement” acordă asistență oamenilor care nu au posibilitatea să meargă la un medic pentru diagnostic și tratament al tuberculozei. Foști medici, asistenți medicali și psihologi lucrează cu grupurile de risc ajunse la marginea societății. Consumatori de droguri și alcool, oameni ai străzii, persoane care trăiesc cu HIV și migranți sunt consultați acasă sau la locul aflării și dacă prezintă semne de boală sunt însoțiți la spital.

Svetlana Doltu, directoarea Centrului AFI, susține că săptămânal sunt organizate ședințe de mobilizare în diferite comunități și cu contribuția Fondului Global persoanele selectate sunt asigurate cu transport tur-retur la centrele de sănătate.

„În Chișinău avem o echipăm mobilă care lucrează cu persoanele fără adăpost. Aceasta dispune de transport, un medic și un asistent medical vizitează toate locurile în care se află persoanele fără adăpost. Se îndeplinește un chestionar de semne la tuberculoză și cei care sunt eligibili conform semnelor suspecte sunt transportați la un medic pentru controale suplimentare. În sate, discutăm cu medicii și asistenții sociali pentru a identifica persoanele din grupurile de risc. Mergem din ușă-n ușă pentru a completa chestionare de boală și cei suspecți sunt conduși la medic pentru radiografie și analize la tuberculoză”, menționează Svetlana Doltu.

Anul trecut din aceste grupuri au fost identificate aproape trei sute de persoane cu tuberculoză. Ponderea bolii în diferite grupuri este diferită. Cele mai afectate sunt persoanele fără adăpost, care reprezintă aproximativ șapte la sută din numărul total de cazuri depistate. Persoanele care fac abuz de alcool reprezintă aproximativ unu la sută, pe când în populația generală incidența este între 0,1-0,3.

Oxana Rucșineanu este președinta Asociației Naționale a Bolnavilor de Tuberculoză din Republica Moldova. După trei ani de tratament împotriva unei forme multidrog rezistente, ea spune că stigma este cea mai mare problemă cu care se confruntă bolnavii. Atitudinea negativă din parte societății îi menține departe de medic pe mulți bolnavi care preferă să își ascundă simptomele. Potrivit ei și unii prestatori de servicii medicale dau dovadă de prejudecăți.

„Cea mai mare problemă sunt persoanele care nu sunt diagnosticate și nu cele care au tuberculoză. La câteva zile de la inițierea tratamentului pacientul nu mai prezintă un pericol. Problema este în cei care nu sunt în vizorul asistenței medicale. Societatea însă procedează invers, îi stigmatizează pe cei care se tratează, iar cei care evită din varii motive să ajungă medic și nu sunt cunoscuți continuă să răspândească boala în societate. Din păcate tuberculoza se poarte manifesta și în jumătate de an. Este important să descoperim acești oameni cât mai repede”, explică Oxana Rucșineanu.

Președinta Asociației Naționale a Bolnavilor de Tuberculoză mai spune că cel mai greu de combătut este mitul legat de infecțiozitatea tuberculozei. Potrivit ei, astăzi tuberculoza se tratează acasă, iar internarea bolnavului în spital ține de decizia personalului medical în funcție de starea pacientului și maladiile concomitente pe care le are, necesitatea unor controale suplimentare și corectarea pe parcurs a tratamentului.

La spital pot ajunge persoanele fără adăpost sau cei care elimină bacili și locuiesc împreună cu minori. Diagnosticarea și tratamentul sunt gratuite și asigurate de stat indiferent dacă bolnavul are sau nu poliță medicală. Pacienții nu trebuie izolați și excluși din viața socială. Invitatele podcastului Sănătate INFO dau asigurări că bolnavii care urmează tratamentul nu prezintă pericol pentru cei din jur.

Către anul 2030 statele europene vor să declare regiunea liberă de tuberculoză. Republica Moldova are programe naționale care se aliniază la ținta europeană.

„Eu cred ca aceasta este în puterile noastre. Avem scheme de tratament mai eficiente, ușor tolerabile și de scurtă durată. Avem și tehnologii de diagnostic care permit ca în două ore să se afle ce fel de tuberculoză este și cum poate fi tratată. Cândva acest rezultat era așteptat aproape trei luni. Dacă bolnavii de tuberculoză se vor adresează precoce la medic, ei nu vor mai transmite bacilul celor din jur și lanțul epidemiologic se va întrerupe”, își arată optimismul Svetlana Doltu.

Tratamentul tuberculozei este urmărit direct de către un specialist. Dacă pacientul renunță la tratament el poate dezvolta rezistență la medicamente și ulterior va fi mai greu de vindecat. Personalul organizațiilor neguvernamentale sunt la curent cu felul cum își administrează bolnavii pastilele inclusiv cu ajutorul telefoanelor mobile prin intermediul unor imagini video pe care le plasează pe o platformă securizata la care are acces medicul.

Medic pneumolog: În Republica Moldova, la fiecare patru ore un om este diagnosticat cu tuberculoză

Tag: tuberculoză, AFI, SMIT, Doltu, Rucșineanu

Categoria: PodCast

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.