Regiunea transnistreană și-a creat propriile protocoale de tratament a pacienților cu o boală socială severă, spre deosebire de Chișinău. Pacientul suferă

Sursa Foto: Radio Europa Liberă

Silvia Rotaru

29 martie, 2022, 18:17

Vizualizări: 1806

Pacienții cu tuberculoză din Republica Moldova se simt stigmatizați din cauza maladiei de care suferă, atât de către societate, cât și de cadrele medicale. Situația e valabilă pentru toate regiunile Moldovei, dar e mai pronunțată în stânga Nistrului, unde se folosesc protocoale separate de cele implementate pe malul drept și care nu neapărat sunt prietenoase acestei categorii de bolnavi.

Mărturiile se conțin într-un studiu privind „evaluarea barierelor privind implicarea comunitară, drepturile omului, aspectele de gen (crg) și gradului de stigmatizare asociată tuberculozei în Republica Moldova”, realizat de Asociația Națională a bolnavilor de tuberculoză, care va fi publicat în aprilie.

Oxana Rucșineanu, director executiv al SMIT și unul dintre autorii studiului afirmă că stigma se produce și din cauză că nu există o conlucrare intersectorială în problema TB, nu există o strategie de comunicare pe marginea acestei probleme, inclusiv cu mass-media. Pe lângă toate acestea, deși există cadru legislativ, metode de diagnostic inovative, există, totuși, o deficiență de resurse umane și financiare necesare domeniului.

Cercetarea care vizează modul în care sunt tratați pacienții cu TB în societate și de către sistemul medical a fost realizată în baza interviurilor în profunzime, pe un eșantion de 401 pacienți cu TB, membri ai familiilor lor, interviuri cu reprezentanții sectorului guvernamental, neguvernamental, dar și cu cei din sistemul medical.

Scopul studiului este de evaluare a influenței genului, apartenenței la populația cheie-afectată, a mediului legal și stigmei asociate TB în Republica Moldova asupra vulnerabilității, diagnosticului și tratamentului tuberculozei.

Potrivit studiului, vulnerabilitatea la TB în rândul populației cheie (ciobeni şi membrii familiilor lor, deţinuţi şi persoanele eliberate din detenţie, persoanele din regiunea din stânga Nistrului/fără cetăţenie, membrii familiilor persoanelor cu TB/contact, persoanele fără adăpost) este determinată de:

- condițiile nesatisfăcătoare de trai/lipsa unui loc stabil de trai,

-absența unui loc stabil de muncă,

-lipsa poliței de asigurare medicală,

-educație sanitara scăzută,

-comportamente de risc (abuzul de alcool și consum de droguri etc),

-acces limitat la serviciile medicale și sociale,

-lipsa suportului din partea APL,

-stigmatizarea asociată diagnosticului de TB, amplificată de atitudini negative față de apartenența la un anumit grup în instituțiile medicale și societate,

-lipsa interesului din partea prestatorilor de servicii pentru aceste grupuri în vederea asigurării accesului la servicii TB.

Cine în Moldova îi ajută pe bolnavii de tuberculoză să se trateze până la capăt. „M-a ajutat foarte mult doamna Polina. Acum sunt om în rând cu lumea”

Oxana Rucșineanu spune că nivelul de discriminare a acestor pacienți este mai pronunțat în localitățile din stânga Nistrului.

„Este o diferență în abordare în partea stângă și dreaptă a Nistrului, care ne arată că cele mai mari impedimente le au pacienții din partea stângă a Nistrului. Asta se reflectă în indicatori, indicatorii sunt mult mai gravi în partea stângă, de aici este o corelație directă, indicatori mult mai gravi în partea stângă, grad de stigmatizare înalt. De ce se întâmplă asta? Teritoriul este separat, are și protocoale separate. Sunt practic două regiuni care nu urmează aceleași standarde de calitate. Problema în sine depășește competențele”.

De asemenea, studiul reiterează faptul că, în pofida unui cadru legislativ și de politici aparent bun (partea dreaptă, râul Nistru), disponibilitatea metodelor și inițiativelor inovative de diagnostic, tratament și suport, progresul în răspunsul la TB pare a fi determinat nu doar de lipsa de resurse umane sau financiare, ci şi de o lipsă de coordonare/nealiniere intersectorială, interregională (de facto Transnistria și penitenciarele), inclusiv de lipsa liderismului și a voinței politice.

„În Moldova, problema lipsei unei conlucrări intersectoriale nu este de azi și nici de ieri. Nu este un domeniu abordat intersectorial, se abordează doar la nivel de cadru medical. TB se consideră doar o problemă medicală și medicii trebuie să se descurce cum pot. În orice consiliul raional din țară, când vii să discuți problema tuberculozei, îți spun să contactezi medicii, că este problema lor. Medicii îți spun să contactezi medicul ftiziatru, nemaivorbind că nu se discută la nivel de asistență socială. Sunt multe aspecte unde este nevoie să se lucreze”, a explicat Oxana Rucșineanu.

Studiul, care urmează să fie publicat în aprilie, are un set de recomandări, pe care autorii și-ar dori să fie preluate de autorități.

„Nu este suficient să faci doar informare în masă. Este nevoie de schimbare de mentalitate, de proceduri, de abordări. Este vorba de un complex de măsuri, pornind de la abordările centrate pe necesitățile persoanelor cu TB, până la informarea, percepțiile și miturile care sunt vehiculate la nivel de comunitate unde pacientul este tratat”, a precizat Rucșineanu.

De asemenea, o recomandare pentru responsabilii din domeniul TB, la care specialista speră să se atragă atenția ține de comunicare cu mass-media.

„Subiectul TB nu este suficient de mediatizat de presă. Nu este un subiect de interes pentru jurnaliști, pentru TV. Cu părere de rău, asta e dovedit, chiar dacă boala e una cronică și socială. Nu există o strategie, de facto, de comunicare pe aspectele de sănătate publică, pe probleme legate de HIV SIDA, TB. Nu există o strategie de comunicare, o comunicare standardizată, într-un fel ca subiectele să apară cu o anumită periodicitate și discutate în mass-media. Ne aducem aminte de TB doar o dată pe an, de ziua combaterii TB”, a adăugat Oxana Rucșineanu.

Potrivit statisticilor, anul trecut numărul cazurilor noi de TB a înregistrat o creștere - 2.067 de bolnavi, față de 1.761 – în 2020. Autoritățile spun că, de fapt, pandemia Covid-19, a influențat scăderea depistării cazurilor noi de tuberculoză și nicidecum nu este vorba de o diminuare a numărului de bolnavi.

De asemenea, în 2021, din cauza TB au murit 194 de oameni, iar în anul 2020 – 209. Concluziile studiului au fost prezentate în contextul Zilei Mondiale de combatere a tuberculozei, marcată pe 24 martie.

Centrul PAS face apel la CNAM pentru a îmbunătăți accesul pacienților la medicamentele esențiale în îngrijirea paliativă

CNAM propune modificări legislative care mențin plățile neoficiale în sistem și pun în pericol integritatea Fondului Asiguării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM)

Argumentele industriei tutunului, combătute pe puncte: De ce Produsele din Tutun Încălzit sunt periculoase pentru sănătatea publică

Tag: tuberculoza, centrul pas, studiu, smit, oxana rucsineanu

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.