Importanta sanatații mintale

Sursa Foto:

Larisa Capmare

10 octombrie, 2013, 13:31

Vizualizări: 2550

La 10 octombrie este marcată Ziua Mondială a sănătăţii mintale. Un accent deosebit este atribuit depresiei, datorită impactului social major pe care îl are. Se estimează că în anul 2020 depresia va deveni a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, după afecțiunile cardiovasculare. În prezent, de depresie suferă 10% din populaţia de peste 40 ani, dintre care 2/3 sînt femei. Printre persoanele de peste 65 ani depresia se întîlneşte de 3 ori mai frecvent. Aproximativ 5% de copii şi adolescenţi

La 10 octombrie este marcată Ziua Mondială a sănătăţii mintale.

Un accent deosebit este atribuit depresiei, datorită impactului social major pe care îl are.

Se estimează că în anul 2020 depresia va deveni a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, după afecțiunile cardiovasculare. În prezent, de depresie suferă 10% din populaţia de peste 40 ani, dintre care 2/3 sînt femei. Printre persoanele de peste 65 ani depresia se întîlneşte de 3 ori mai frecvent. Aproximativ 5% de copii şi adolescenţi cu vîrsta de 10-16 ani suferă de această maladie.

Depresia clinică este o stare mentală de tristețe/amărăciune care durează mai mult de două săptămâni și de o severitate care începe să împiedice desfășurarea normală a activităților zilnice.

Depresia poate fi rezultatul unor evenimente dramatice, cum ar fi pierderea unei persoane apropiate, serviciului, statului social. În asemenea situaţii este vorba de depresie reactivă şi apare ca reacţie la un factor din exterior.

Dacă cauzele psihologice sau somatice lipsesc, asemenea depresie se numeşte depresie endogenă. 1/3 din toate cazurile de depresie sint endogene. Depresia apare ca consecinţă a deficitului de monoamine biogene şi anume: serotonina, noradrenalina şi dopamina.

La unele persoane depresia apare pe fonul abuzului de medicamente sedative sau somnifere, alcool, cocaină şi alte psihostimulante.

Depresia poate fi somatogenă, ca rezultat a unor maladii somatice (boala Alzheimer, ateroscleroza arterelor cerebrale, hipotireoidism ş.a.).

După stabilirea diagnosticului de depresie există cîteva scopuri importante: evaluarea clinică a depresiei, stabilirea activităţii suicidale ce are un rol major în stabilirea tacticii de tratament.

Conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR pentru stabilirea diagnosticului de depresie trebuie să fie prezente 5 sau mai multe din criteriile de mai jos:

· Indispoziţie (la copii se poate manifesta prin iritabilitate)

· Micşorarea vădită a satisfacţiei şi a interesului faţă de toate genurile de activitate

· Micşorarea poftei de mîncare şi a greutăţii corpului

· Insomnie sau somnolenţă

· Agitaţie psihomotorie sau lentoare

· Fatigabilitate

· Senzaţie de vină şi autoapreciere joasă

· Gîndire încetinită şi micşorarea concentrării atenţiei

· Tendinţe suicidale

Manifestările clinice iniţiale ale depresiei sînt: tulburările de somn, iritabilitatea, refuzul de a îndeplini anumite obligaţii zilnice. Dacă aceste simptome timp de 2 săptămîni devin din ce în mai intense, atunci aceasta denotă un debut sau o recidivă de depresie. Tabloul clinic deplin se conturează timp de 2 luni. Dacă depresia nu este tratată corespunzător apare riscul de suicid, singurătate, izolare de societate ş.a..

Se presupune că doar o mică parte din cei care suferă de depresie ajung să conștientizeze această afecțiune și să se supună tratamentului corespunzător. Motivele sunt frica de stigmatizare socială, orgoliul personal și ignoranța.

Nu fiecare pacient are nevoie de spitalizare, majoritatea pacienţilor se tratează ambulator. Metodele principale de tratament sînt terapia medicamentoasă, psihoterapia şi terapia socială.

Chiar şi cazurile de depresie severă pot fi tratate medical şi pot răspunde pozitiv la tratamentul antidepresant. Este foarte important de iniţiat tratamentul cît mai precoce pentru a preveni un final tragic. Un medic neurolog, sau în cazurile mai grave un medic psihiatru poate să vă ofere un tratament adecvat şi să vă deschidă uşa spre o viaţă calitativă şi plină de emoţii pozitive.

Victoria Vasilachi, medic neurolog Clinica ”SANCOS”